468,170 matches
-
anume loc și imaginarului românesc. Apoi, în anii următori, mă voi ocupa de imaginarul medical, și, în special, de cel al medicinilor paralele și alternative pe care încerc să le abordez prin prisma unor dimensiuni mitice și simbolice. Am în proiect o altă lucrare ce se va referi la clarificarea imaginilor care sînt sursele, schemele și matricele filozofiei, o lucrare deci despre matricialul conceptelor.
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Prof. Cornel Sabetay, mi l-a adus din biblioteca fiului său. Vrând să îl împărtășesc cu copiii israelieni am tradus în ebraică primele două capitole, dar din păcate lipsa cronică de timp la care mă condamnă medicina a întîrziat acest proiect. Iubesc fiecare rînd pe care îl scrieți și vă apreciez foarte mult, domnule Alex. Ștefănescu, dar nu mi-a plăcut un rînd pe care nu l-ați scris despre Cezar Petrescu: nu am băgat eu de seamă sau în-tr-adevăr nu
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
modalității de a aprecia corect importanța laturii biografice pentru înțelegerea poeziei lui Celan și, în consecință, pentru îndeletnicirea interpretativă cu textele sale lirice. Într-o scrisoare către Jean Bollack din 8 februarie 1971, unde Peter Szondi îi anunța prietenului său proiectul unei cărți despre Paul Celan, se poate citi și schița acelui studiu care, de atunci încoace, se va afla în centrul dezbaterii, purtată decenii la rînd, asupra includerii experienței trăite în textul liric și asupra rolului jucat de informația asupra
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
de textele lui Celan și chipul prin care i-a studiat pe gînditorii și poeții antici Empedokles, Epikur, Heraklit, Sophokles. Aceasta înseamnă pentru dînsul o principială întoarcere a interpretului către forța spirituală originară și originală, ce s-a întruchipat în proiectul și în creația autorului analizat: acea misivă ascunsă într-o sticlă aruncată în ocean, evocată de Celan, misivă care „undeva, cîndva, ar putea fi depusă la țărm”, ar fi, după Bollack, însuși mesajul poetului, de reconstituit în originaritatea sa și
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Cronicar După un început entuziast, proiectele culturale românești de obicei se împotmolesc. Apar probleme legate de finanțare, inițiatorii sătui de piedici și voluntariat dezertează, izbucnesc conflicte de orgolii, ostilități între membrii echipei... Din tot ce debutase promițător, cel mai longeviv și bogat în înfăptuiri e, crede
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
l Din arhiva de istorie orală a Fundației A Treia Europă sînt extrase mai multe povestiri autobiografice ale unor vîrstnici aparținînd comunității sîrbești din Banat, ceea ce ne face să credem că, după volumele avîndu-i ca subiect pe germani și evrei, proiectul coordonat de Smaranda Vultur se va materializa într-o nouă carte, despre sîrbi: „Relatările istoriei autobiografice schițează reperele unei memorii locale și regionale ce stau mărturie pentru participarea sârbilor la istoria și civilizația ținutului pe care îl locuim. Obiceiuri și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
de 300 de intrări, un indice de nume și 165 de fișe bio-bibliografice. Instrument de lucru indispensabil studiului literaturilor central-europene, el se susține printr-un demers comparatist de anvergură, dublat de o dimensiune descriptiv-analitică.” Cum spuneam la început, finalizarea ambițioaselor proiecte ale grupului timișorean e unul din nu prea multele lucruri bune care se petrec acum în cultura română. De la Stavropoleos la Vama Veche O săptămînă întreagă a trăit presa cotidiană din România de pe urma penei de curent din Statele Unite. Firește că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
ambasadorul american atrage discret atenția asupra monumentelor din București și din țară, care ar putea intra în circuitul turistic internațional. Cristina Modreanu bagă de seamă că în vreme ce ambasadorul american face donații pentru monumente istorice, autoritățile de la București bagă bani în proiecte fantasmagorice, de felul acelui Dracula Park. Sau pentru a aduce palmieri pe litoral. Apropo de palmierii importați de Dan Matei Aghaton. La doi ani după această operațiune, pe litoral au început să înțepe niște gîngănii nemaivăzute la noi, de intră
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
iar incriminarea tranziției și a erodării funcțiilor statului în administrarea culturii - o probă majoră de conștiință civică și de responsabilitate profesională, este foarte interesant de observat cum reacționează artistul în fața unor provocări de altă natură, cum ar fi, de pildă, proiectele culturale private. Prima constatare este aceea că el nu prea reacționează și, în esență, că nu prea are chef să-și iasă din obișnuințe și să-și întrerupă brusc ritmurile contemplației, iar, cea de-a doua, se referă la o
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
selecție, nu au rămas în discuție decît vreo douăzeci și două de dosare din care, cu destulă generozitate din partea juriului, au putut fi selectate șase nume. Acestea fiind premisele analizei, se poate bănui că reținerile de a participa la un proiect cultural de mare anvergură, în care intră deopotrivă literatura, muzica, filmul și artele plastice, precum și dificultățile de selecție, s-ar datora programului extrem de încărcat al artiștilor și faptului că, după ce și-au dobîndit, cu vîrsta, un anumit statut, ei se
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
în construcții noi și cu totul necunoscute. Eroare! Cei invitați să participe la Sf. Gheorghe nu pot acuza nimic din cele de mai sus, adică nici suprasolicitare, nici povara gloriei și nici coroziunea reumatismelor, iar asta pentru bunul motiv că proiectul îi privește exclusiv pe tinerii artiști pînă în douăzeci și cinci de ani. Așadar, pe cei care abia au absolvit facultatea sau sînt încă în plin proces de studiu aprofundat. Întrebarea care se pune, în mod legitim, în fața unei asemenea realității, este
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
condiție obligatorie este aceea de a-ți identifica parteneri. Iar partenerul cel mai important într-o lume liberă este economia reală, reprezentată de actorul ei exponențial, adică de omul cu bani. Iar în acest moment, în România există două asemenea proiecte de o anvergură aproape utopică: acela, mai vechi, al lui Victor Florean de la Baia Mare și cel mai recent și localizat mai larg, al lui Sorin Marin. După depășirea acestor dificultăți, să le zicem administrative, se naște, însă, o nouă problemă
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
pentru că el dovedește limpede o prematură instalare a suficienței și a comodității de a vedea și de a simți. Dintre cei trei premiați, pentru că cele două mențiuni au avut mai mult un rol protocolar, doar doi au îmbinat convingător propriul proiect cu datele profunde ale spațiului: sculptorul Costi Ioniță, cîștigătorul premiului I, și pictorița Daniela Chirion, cîștigătoarea premiului III. Alex Niculescu, posesorul premiului II, a intrat mai degrabă în rolul cameleonului, iar ceilalți nouă și-au adus în arșița verii și
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
cu mare ușurință, respinse de registrul înalt, devalorizate prin excesul afectiv, revenind prin ironie, diminutivele sînt aproape întotdeauna marcate stilistic. Cîte o formă se banalizează însă, prin exces de întrebuințare publicistică. În urmă cu cîteva luni, cu ocazia discutării unor proiecte de legi privind concediile de maternitate, a fost vehiculat în presă, cu mare insistență, diminutivul ( folosit mai ales la plural) mămică ( mămici). Abuzul stilistic a transformat cuvîntul într-un adevărat clișeu lexical. Diminutivul caracteristic limbajului familiar, mai exact celui copilăresc
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
puternică aripa imaginativa, cuprinzînd formele cele mai variate, de la corolele poeziei, nuvelei, teatrului și de la ghimpii jurnalismului mordant pînă la teoria și practica amețitoare a spiritismului, rămîne în permanență o provocare. Neinstare a-și epuiza nici pe departe virtualitățile ( gigantismul proiectelor sale a înfiorat de-o măsură a nemăsurării), cheamă noi și noi înțelegeri, investigații, precizări, interpretări. E un magnet pentru conștiințele critice. În eseul d-sale intitulat Hasdeenii, Ovidiu Pecican își propune a-l aborda indirect, prin unghiul receptării de
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
are drumuri. Sau în conspectul lui Ovidiu Pecican: "Cum se vede, sub pana lui Iorga pînă și aspirațiile înalte devin defecte. Dincolo de recunoașterea corectă a atîtor merite, critică lui Iorga e dominată de prejudecată conform căreia înzestrarea deosebită, elanurile și proiectele hasdeene redutabile au fost sabotate de-a lungul întregii vieți a autorului de o structură prea tumultuoasa și anarhica, de o formație universitară de mîna a doua ( Harkovul țarist în locul Occidentului) și de nerealismul întreprinderilor științifice. Succesul lui Hașdeu printre
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
Dicționar: "Oricât s-ar poticni în revărsări amorfe de alexandrini, și oricât de deficientă ar fi mimica raciniană, N. I. este un scriitor foarte talentat, cu un simț artistic imediat perceptibil în detașarea cu care dramaturgul îl alungă pe istoriograf dintre proiectele sale. Încă de pe când trăia, și în ciuda celebrității, piesele i se jucau în fine de stagiune, pe caniculă, de unde epigrama tot din epocă:" Când noua piesă ți-o anunți,/ Ca-n vremile de-odinioară,/ Când sabie și jaf era în
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
Marea avalanșă de expoziții, de galerii, de consignații și de magazine de artă, deschise, în ultimii doi ani, în zona Lipscani, Blănari, Covaci, trăiește dintr-o relație directă cu un anumit tip de cumpărător, fie el ocazional sau colecționar cu proiecte sistematice. În România se construiesc săptămînal sute - dacă nu mii - de hectare de pereți care trebuie mobilați cu ceva. Dacă nu se umplu cu lucrări de artă, se găsesc alte substitute care să acopere marile suprafețe oarbe. Pentru că nu poți
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
Dar, deocamdată, aceste supape sînt marginale, ele acoperă doar nevoi imediate, nu marchează fenomenul în profunzimea lui și nici nu ating acea înălțime la care ar trebui să funcționeze mecanismele specifice ale unei existente artistice bine articulate. Comerțul brut și proiectul cultural În zona culturii, a artelor plastice în speță, situația de fapt, cea de drept și cea morală sînt cu mult mai grave decît în celelalte segmente de piață. Aici se manifestă încă un amatorism gregar și o spontaneitate vecină
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
concert. Motive sunt mai multe: dificultățile de ordin tehnic, insuficientă, la noi, a unei tradiții interpretative a muzicii baroce, numărul redus de specialiști, inapetentă interpreților pentru un repertoriu nespectaculos, rutină programărilor ce ies rareori din făgașurile bătute etc. De aceea, proiectul inițiat sub patronajul Ambasadei Republicii Federale Germania cu sprijinul Parohiei Bisericii Negre din Brașov sub titulatura Musica Coronensis de a dezvălui pentru publicul larg valori datorate muzicienilor sași care au activat în centre importante ( Brașov, Sibiu, Bistrița, Oradea, Albă Iulia
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
importante ( Brașov, Sibiu, Bistrița, Oradea, Albă Iulia etc.) este de un interes deosebit. După un prim concert cu muzica de Bach menit a pune în lumina splendida orgă Buchholtz, stăpânita cu toata competența de cunoscutul organist Eckart Schlandt, includerea în proiect a concertului orchestrei "Virtuozii din București sub baghetă dirijorului Horia Andreescu a fost o alegere inspirată: dirijorul și ansamblul său ne-au oferit în primă audiție ( am putea spune absolută, căci ele nu au mai fost auzite de sute de
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
de alții ca dialectician genial, era un spirit etern socratic. Dar nu cred că eu sînt o materie destul de bună pentru el. Oricum, ceva trebuie să fi schimbat el în mine... D.P.: Cartea asta iese din preocupările tale imediate, din proiectul legat de generația ’27. M.P.: Da, dar știi, Dora Pavel, eu mă ocup de generația ’27 din 1990. Am ajuns tîrziu să public despre ea, pentru că n-am vrut să scriu prostii, mi-a fost foarte greu pînă m-am
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
monografie, a lui Ianoși, care are și un epistolar cu el. În plus, poate că de Noica se vor ocupa cei care i-au fost discipoli și care au toate datele s-o facă. D.P.: Cu Eliade vrei să închei proiectul despre generația ’27? Simți nevoia să duci pînă la capăt această recuperare critică? M.P.: Da, vreau să ajung la o viziune rotundă, rotunjită și în scris - pentru că așa, ca pură cunoaștere, o am -, despre Nae Ionescu și generația care s-
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Care sînt binefacerile "vîrstei de fier"? Iată, luciditatea ți-e intactă. M.P.: Slavă Domnului, nu vreau să mai trăiesc după ce nu o să mai fiu lucidă. D.P.: Și forța ți-o păstrezi... M.P.: Forță nu mai am... D.P.: ...De vreme ce ai atîtea proiecte: încă un Cioran, apoi Eliade, alte volume de poeme, în parte scrise, memorialistică, publicistică... M.P.: Astea sînt forme de autoamăgire. Noi cunoaștem un prieten, avem un prieten, care are aproape 80 de ani și care are proiecte cam tot atîtea
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
De vreme ce ai atîtea proiecte: încă un Cioran, apoi Eliade, alte volume de poeme, în parte scrise, memorialistică, publicistică... M.P.: Astea sînt forme de autoamăgire. Noi cunoaștem un prieten, avem un prieten, care are aproape 80 de ani și care are proiecte cam tot atîtea cît mine. Forma noastră de a ne autoiluziona e teribilă. Dar asta încă nu spune nimic. Nu, simt că am tot mai puțină putere de a munci, e adevărat, însă, că între timp am învățat și cum
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]