9,948 matches
-
lor cognitive și motrice precum și limitele lor, dimensiunile antropometrice, abilitățile de prelucrare a informațiilor și decizie, particularitățile proceselor senzoriale și perceptive, precum și condițiile optime de temperatură, presiune, etc. (Bogathy, 1999a; Bogathy, Molnar, Turcu, 1975). Aceste informații sunt apoi utilizate împreună cu proiectanții de echipamente și ingineri pentru a se asigura că sistemele, produsele, încăperile, clădirile în care se desfășoară munca oferă condiții de confort, eficiență și siguranță. De asemenea ergonomiștii evaluează produsele și serviciile deja existente, pentru a determina măsura în care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu utilizatorul. Utilizatorul. Caracteristicile și nevoile oamenilor trebuie identificate la începutul oricărui proiect ergonomic. Aceasta ne asigură de faptul că design-ul este centrat pe utilizator. În proiectare este necesară luarea în considerare a diferitelor grupuri de utilizatori. De exemplu, proiectantul unei mașini trebuie să ia în considerare nu numai conducătorul, ci și pasagerii și pe cei care fac reparațiile de întreținere și de remediere a mașinii. De asemenea, trebuie studiate și particularitățile indivizilor din fiecare grup de utilizator (conducătorii - în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Fiu al Mariei (n. Secoșan) și al lui Ștefan Agopian, meseriaș, A. își începe studiile la București, unde urmează Liceul „Iulia Hasdeu” (1961-1965) și Facultatea de Chimie a Universității din București (1965-1968), pe care nu o termină. Lucrează succesiv ca proiectant, secretar de redacție la „România literară” (1983-1989), redactor la revista „Luceafărul”, la „Cotidianul” și la „Academia Cațavencu”, unde este, de asemenea, redactor, și redactor-șef, din 2002, la „Ziua literară”. În 1994 a devenit director al Editurii Ararat. Cu excepția a
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
remarcabile ale mobilizării economice a statelor beligerante (mai ales a Germaniei) În primul război mondial. Deloc surprinzător, terenul social cel mai fertil aveau să Îl constituie urbaniștii, inginerii, arhitecții, oamenii de știință și tehnicienii ale căror competențe Îi transforma În proiectanții unei noi ordini. Credința În modernismul extrem nu ținea seama de frontierele politice tradiționale, putînd fi Întâlnită de-a lungul Întregului spectru politic, la dreapta, la stânga, dar mai ales printre cei care voiau să folosească puterea statului pentru a determina
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a vieții de odinioară. Eugene Zamiatin, We știința modernă, care l-a dat la o parte și l-a Înlocuit pe Dumnezeu, a Înlăturat acel obstacol șlimitele libertățiiț. Tot ea a creat și un loc liber - de legiuitor-și-manager suprem, de proiectant și administrator al ordinii pe pământ, care devenise Înfiorător de gol. Trebuia ocupat pentru că altfel... Locul liber de pe tron a fost, de-a lungul Întregii perioade moderne, o continuă ispită pentru vizionari și aventurieri. Visul unei ordini și armonii atotcuprinzătoare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și a schimbării destabilizante pe care autoproclamații moderniști le găseau stimulante și eliberatoare. Poate că modul cel mai generos de a rezolva acest paradox este să ne imaginăm că acești ingineri sociali aveau În minte cam același lucru ca și proiectanții de locomotive atunci când au inventat carenajul. În loc să pună capăt schimbării sociale, ei sperau să modeleze astfel societatea Încât să reducă la minim rezistența la progres. Problema consta, Însă, În faptul că ingineria socială a statului era, inevitabil, autoritară. În loc de mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pădure dacă unicul său scop este acela de a maximiza producția de cherestea pentru mobilă. Când aceeași construcție sau același plan are două obiective diferite, compromisurile devin supărătoare. Când trebuie luate În calcul mai multe scopuri, variabilele cu care jonglează proiectantul nu sunt deloc ușor de Împăcat. Confruntată cu asemenea labirint de posibilități, notează Le Corbusier, „mintea umană e derutată și obosește”. Zonificarea funcțională permite deci proiectantului să se concentreze mai bine asupra eficienței. Dacă singurul rol al șoselelor este acela
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
devin supărătoare. Când trebuie luate În calcul mai multe scopuri, variabilele cu care jonglează proiectantul nu sunt deloc ușor de Împăcat. Confruntată cu asemenea labirint de posibilități, notează Le Corbusier, „mintea umană e derutată și obosește”. Zonificarea funcțională permite deci proiectantului să se concentreze mai bine asupra eficienței. Dacă singurul rol al șoselelor este acela de a permite autovehiculelor să se deplaseze rapid și economic de la punctul A la punctul B, atunci comparația Între două planuri de rețea rutieră se poate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ca orice plan utopic, proiectul Brasíliei reflecta angajamentele sociale și politice ale constructorilor și ale superiorului acestora, Kubitschek. Toți locuitorii urmau să aibă locuințe similare, singura diferență constând În numărul de unități alocate. Urmând planurile arhitecților progresiști europeni și sovietici, proiectanții capitalei braziliene au grupat blocurile de apartamente, așa-numitele superquadra, pentru a facilita apariția unei vieți colective. Fiecare superquadra (cuprinzând circa 360 de apartamente și 1500-2500 de locuitori) avea propria grădiniță și școală primară, iar pentru fiecare grup de patru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
forestier, prevăd simplificări menite să creeze o ordine eficientă, care să poată fi monitorizată și coordonată de sus dar, după cum vom vedea, eșuează cam În aceleași puncte. În sfârșit, ambele transformă orașul, respectiv pădurea astfel Încât să corespundă grilei sumare a proiectantului. Viața În Brasília Majoritatea celor care se mută În Brasília din alte orașe sunt uimiți să descopere că este „un oraș fără mulțime”. Oamenii se plâng că le lipsește forfota străzii sau acele colțuri aglomerate și trotuare largi din fața magazinelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dintre ordinea de la nivel macro și confuzia de la nivel micro: „Astfel, În vreme ce topologiile ordinii totale au drept rezultat o conștientizare abstractă și neobișnuită a planului, gradul de cunoaștere practică a orașului scade pe măsură ce se impune raționalitatea sistematică”. Totuși, din perspectiva proiectanților unui oraș utopic, al cărui scop este mai degrabă de a schimba lumea decât de a se adapta ei, șocul și dezorientarea cauzate de viața În Brasília ar putea fi parte a obiectivului său didactic. Or, un oraș care nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu atât creșteau șansele de a avea intervenția sub control și de a o desfășura după cum fusese prevăzut. Beinert arată clar că planul elaborat pentru valea inferioară a râului Shire confom acestor principii nu era un exercițiu cu totul științific. Proiectanții aveau o serie de convingeri tehnice privind agricultura modernă, dintre care foarte puține fuseseră verificate la fața locului. De asemenea, ei aplicau anumite standarde estetice și vizuale, unele provenind indubitabil din Occidentul cu climă temperată care a ajuns să fie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
modernă, dintre care foarte puține fuseseră verificate la fața locului. De asemenea, ei aplicau anumite standarde estetice și vizuale, unele provenind indubitabil din Occidentul cu climă temperată care a ajuns să fie un model de agricultură ordonată și productivă. Acești proiectanți erau mânați de ceea ce Beinert numea „imaginația tehnică a ceea ce ar putea fi posibil”. „În partea inferioară a râului, mușuroaiele și digurile arătau aproape artistic: jos, În vale, se vedeau câmpuri regulate, frumos delimitate de movile de pământ, diguri lungi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
movile de pământ, diguri lungi și drepte, sub un șir de canale pluviale umbrite de pădure. Era o ordine geometrică ce făcea mediul controlabil, facilita transformarea tehnică și supravegherea agriculturii țărănești și, poate, era conformă cu simțul frumuseții planificate al proiectanților. Dar, mânați de convingerea lor tehnică și de imaginație, aceștia neglijau efectele intervențiilor lor asupra societății și culturii țăranilor”. Ordinea estetică a peisajului agricol și forestier a fost copiată și la nivelul geografiei umane. Astfel, satele model, aranjate simetric pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și, mai târziu, autoritățile au recunoscut că, Într-adevăr, ele se Înșelaseră În această privință, nu țăranii. Proiectul pentru valea inferioară a râului Shire a eșuat din două motive majore, esențiale pentru Înțelegerea limitelor planificării extrem-moderniste. Primul este acela că proiectanții au operat cu un model de mediu agricol standard pentru Întreaga vale și tocmai această premisă a făcut posibilă imaginarea unei soluții generice și aparent permanente pentru toți agricultorii: rotația culturilor. Acesta era un răspuns static și rigid la un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
necooperantă, lucru pentru care Tanzania avea să plătească un preț enorm, atât din punct de vedere financiar, cât și politic. Un popor „carenat” și culturile sale Noile sate planificate se conformau și unei logici birocratice, și uneia estetice. Nyerere și proiectanții săi aveau anumite idei vizuale privind modul În care ar trebui să arate un sat modern și ele au devenit factori determinanți. Să luăm termenul de „carenare”, de pildă. „Carenarea” a devenit o puternică imagine a formelor moderne, ce trimitea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Corporației de marketing agricol (CMA). Planul generic era deosebit de convenabil pentru tehnicienii cadastrali aflați În mare dificultate, și aceasta tocmai datorită faptului că nu ținea seama deloc de particularitățile naturale, economice sau sociale. Pentru a facilita crearea de sate uniforme, proiectanților li s-a indicat să aleagă zone plate și libere și să insiste asupra construirii de drumuri drepte și de case identice, numerotate. Figura 32. Plan guvernamental al unui sat socialist standard din regiunea Arsi, Etiopia. El este alcătuit din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dar va fi unul „inconsistent” sau „gol”, iar locuitorii săi vor trebui să Înceapă (bazându-se probabil pe experiența acumulată) să Îl facă să funcționeze, În ciuda regulilor sale. În cazuri precum Brasília sau satele planificate tanzaniene, este de Înțeles de ce proiectanții statului preferă un loc proaspăt desțelenit și o populație „În stare de șoc”, mutată brusc Într-o nouă locație, unde influența lor este maximă. Alternativa este reformarea in situ a unei comunități existente și funcționale, care are mai multe resurse
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fiecare dată când calitatea instituției și a rezultatelor sale depinde de participarea entuziastă a oamenilor, acest test al mētis-ului Își are, fără Îndoială, rostul. În cazul construirii de locuințe, de pildă, reușita nu poate fi independentă de părerile utilizatorilor finali. Proiectanții clădirilor care iau În calcul varietatea de gusturi și inevitabilele (dar imprevizibilele) schimbări ale structurii familiilor se vor adapta Încă de la Început la această variație, concepând clădiri și apartamente ajustabile. La fel, urbaniștii care proiectează cartiere trebuie să favorizeze diversitatea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a titlurilor de proprietate Transporturi centralizarea Tribe, KEith Troțki, Leon Tsing, Anna Lowenhaupt Tuan, Yi-fu Toscana, tentativa de recensământ Statele Unite hărțile cadastrale În entuziasmul pentru agricultura extrem-modernistă interesul pentru colectivizarea de tip sovietic silvicultura științifică În Urbanism manifestul CIAM dictatura proiectantului În diversitate și complexitate În zonificarea funcțională În structurile de tip grilă din punct de vedere comercial În proiectele nepuse În practică ale lui Le Corbusier miniaturizarea În neajunsurile În materie de predicții simplificări În și restructurarea Parisului proiectele de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
53 Exporturile complexe - instalații și alte obiective executate în străinătate - se realizează în condițiile prevăzute prin decret al Consiliului de Stat, printr-un sistem de contracte externe și interne, încheiate cu întreprinderea parte în contractul extern, furnizorul unic, antreprenorul general, proiectantul și celelalte unități economice participante la executarea produselor, lucrărilor și serviciilor. Furnizorul unic încheie contractele economice interne cu unitățile care participă la realizarea exportului complex. Articolul 54 În funcție de obiectul operațiunii comerciale, contractele externe pot fi de vînzare-cumpărare, de cooperare în
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
biroului executiv al consiliului oamenilor muncii și să-l pună în discuția secțiilor de producție, în vederea luării tuturor măsurilor necesare pentru executarea întocmai a obligațiilor asumate. Prevederile alin. 2 se aplică, dacă e cazul, si unităților care îndeplinesc funcțiile de proiectant general, antreprenor general sau sînt deținătoare de tehnologie. Potrivit legii, contractele externe se semnează și de directorul general al centralei. În cazul în care contractul extern s-a încheiat în considerarea producției unei anumite unități, schimbarea acesteia nu se poate
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
1942, București), eseist, poet și prozator. Este fiul Mariei și al lui Nicu Iordache. A absolvit liceul la Urziceni, după care a urmat cursurile Institutului Politehnic din Timișoara, pe care le-a întrerupt în anul al III-lea. A fost proiectant constructor până în decembrie 1989. Lider marcant al evenimentelor revoluționare de la Timișoara, și-a împărțit activitatea de după 1990 între politică, ziaristică și literatură. Astfel, a devenit membru al Parlamentului provizoriu postdecembrist (1990), apoi deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură a
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
A absolvit Liceul „Spiru Haret” (1965) și Institutul Politehnic din București (1970). La fel ca Ștefan Agopian, H. este unul dintre optzeciștii proveniți dintr-o zonă profesională extraliterară (a absolvit în 1970 Institutul Politehnic din București). A lucrat ca inginer proiectant, bibliotecar, cercetător științific, apoi ca secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la diferite reviste postdecembriste, printre care „22”, director al Departamentului Cultură, Educație, Știință, Viață Spirituală de la Televiziunea Română, atașat cultural în Grecia și în SUA. Începe să publice proze în revistele
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
scopul urmărit de cel care efectuează investigația. Întrebările indirecte se bazează pe principiul că subiectul, într-o formă sau alta, proiectează în replicile altora propria atitudine. S-a constatat că validitatea itemilor indirecți este mai mare atunci când se folosește ca proiectant un subiect indefinit, impersonal, și nu „cei mai mulți oameni”; în enunțuri de genul: „se spune că...”, „se consideră că...” etc., subiectul își dezvăluie atitudinile personale prin aprecierea acestor enunțuri. Foarte aproape de această tehnică este și aceea a folosirii unor maxime și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]