1,840 matches
-
cu adevărat potențialul documentar. Or, o imagine pur schematică asupra „societății paleolitice” riscă să limiteze imaginația exploratorie a arheologiei, camuflând variabilitatea culturală efectiv prezentă în documentație și încurajând interpretările unilaterale. De exemplu, promptitudinea cu care sunt încadrate drept „vârfuri” sau „proiectile”, anumite piese bifaciale amerindiene, în raport cu funcția lor, documentată etnografic, cea pur domestică (Beck Kehoe 1999), este grăitoare. În fapt, legătura constantă dintre sintagma „vârf” și paradigma subzistenței vânătorești este mai răspândită decât ne place să credem, consecințele pentru imaginea de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dintre sintagma „vârf” și paradigma subzistenței vânătorești este mai răspândită decât ne place să credem, consecințele pentru imaginea de ansamblu a societăților studiate fiind evidente. Ne putem întreba, pe bună dreptate, câte dintre „vârfurile” musteriene sau chiar gravettiene reprezintă realmente proiectile, și nu simple armături ale unor ustensile tranșante? În fapt, doar un procent redus (4%-10%, în mod excepțional 16%<footnote Procentul mai ridicat de fragmente de armături de proiectil a fost observat într-un sitatelier (Derndarsky 2003). footnote>) din
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dreptate, câte dintre „vârfurile” musteriene sau chiar gravettiene reprezintă realmente proiectile, și nu simple armături ale unor ustensile tranșante? În fapt, doar un procent redus (4%-10%, în mod excepțional 16%<footnote Procentul mai ridicat de fragmente de armături de proiectil a fost observat într-un sitatelier (Derndarsky 2003). footnote>) din categoria tipologică și tehnologică a „armăturilor de proiectil” aurignaciene (Normand et al 2008) sau gravettiene (Derndarsky 2003; Perpère 2000) poartă urme de impact diagnostice pentru funcția presupusă. La fel de nejustificată poate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tranșante? În fapt, doar un procent redus (4%-10%, în mod excepțional 16%<footnote Procentul mai ridicat de fragmente de armături de proiectil a fost observat într-un sitatelier (Derndarsky 2003). footnote>) din categoria tipologică și tehnologică a „armăturilor de proiectil” aurignaciene (Normand et al 2008) sau gravettiene (Derndarsky 2003; Perpère 2000) poartă urme de impact diagnostice pentru funcția presupusă. La fel de nejustificată poate fi și încadrarea, în aceleași categorii „ofensive”, a multor piese din os și corn ce nu reprezintă, în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ea din acea direcție. Componenta centrală a compoziției are forma unei piramide cu vârful pe verticala pânzei, în mica lampă de lângă capul calului. Subiectul principal al piramidei este calul, ca victimă a atacului fascist. Corpul său rănit, sfârtecat de un proiectil, reprezintă în centrul de echilibru al picturii o microtemă a subiectului de ansamblu. Scena centrală este flancată de cele două aripi ale tripticului care conțin vectorii verticali, orientați în direcție opusă: în dreapta, o femeie cu hainele în flăcări, căzând de pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
trei tancurile ca să le încărcăm. Pentru că soldații fuseseră la munci agricole și uitaseră cum se încarcă un tanc, am intrat eu în tanc și le-a spus să mi le dea că le așez eu în stelaj. Deci iau primul proiectil, îl așez și trec 10 secunde, nimic, 20, 30 de secunde, un minut, nimic. Îi strig pe nume pe fiecare din cei doi soldați ai mei, nimic, scot capul afară și când mă uit ei erau speriați, palizi. Îi întreb
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
smulgerea - este determinată mai frecvent prin cădere de la Înălțime și poate fi parțială sau completă; - exploziaapare frecvent În urma unui impact violent la nivelul toracelui inferior și abdomenului superior. Plăgile. Plăgile determinate de pătrunderea unor corpuri tăioase sau de acțiunea unor proiectile pot fi penetrante simple (oarbeă, transfixiante (bipolare) sau tangențiale. ELEMENTE DE DIAGNOSTIC CLINIC Tabloul clinic al traumatismelor hepatice este foarte variabil și permite conturarea a patru tablouri clinice care pot fi Întâlnite În practică: a. Pacient cu traumatism În aria
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
comună tuturor victimelor sale potențiale și să reducă violența la minimul compatibil cu scopul războiului - adică înfrângerea dorinței de rezistență a inamicului. Declarația de la Paris din 1856 a îngrădit războiul maritim. Declarația de la Sankt Petersburg din 1868 a interzis folosirea proiectilelor ușoare încărcate cu substanțe explozibile sau inflamabile. Declarația de la Haga din 1899 a interzis utilizarea proiectilelor explozive (dum-dum). O serie de convenții internaționale au interzis războiul cu gaze, chimic și bacteriologic. Convențiile de la Haga din 1899 și 1907 au codificat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înfrângerea dorinței de rezistență a inamicului. Declarația de la Paris din 1856 a îngrădit războiul maritim. Declarația de la Sankt Petersburg din 1868 a interzis folosirea proiectilelor ușoare încărcate cu substanțe explozibile sau inflamabile. Declarația de la Haga din 1899 a interzis utilizarea proiectilelor explozive (dum-dum). O serie de convenții internaționale au interzis războiul cu gaze, chimic și bacteriologic. Convențiile de la Haga din 1899 și 1907 au codificat legile războiului pe spațiul terestru și pe mare, precum și drepturile și obligațiile neutrilor. Protocolul de la Londra
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai bun caz, de un cartuș la două minute. În primul război mondial, raza maximă de tragere a artileriei grele - cu dispozitive de țintire foarte precare și un grad de uzură foarte mare al armei, epuizată după aproximativ 30 de proiectile - nu depășea 122 de kilometri (doar tunurile germane de 45 de centimetri aveau această capacitate). Prin contrast, rachetele cu ghidaj din zilele noastre - adică purtătoare de explozibil cu autopropulsare - au, din motive practice, o rază de acțiune nelimitată. Raza de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dispune. Interzicerea armelor nucleare este posibilă, dar nu se poate să interzicem prin lege cunoașterea tehnică necesară și capacitatea de a le fabrica. Din acest motiv evident, aproape niciodată interzicerea anumitor arme nu a fost eficientă în timpul unui război. Interzicerea proiectilelor ușoare încărcate cu explozibil sau cu substanțe inflamabile, a bombardării aeriene a civililor sau a războiului submarin nelimitat 15 a eșuat. Victoria reprezintă preocuparea principală a statelor războinice. Acestea pot respecta anumite reguli de comportament în ceea ce privește victimele de război, însă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cognitiv și nu cere eforturi prea mari pentru a le calcula). F) Abordarea pragma-semantică, propusă de G. Kleiber, pleacă de la observații cum ar fi aceea că abordarea pragmatică nu poate explica ambiguitatea unor expresii anaforice în anumite enunțuri (Dacă un proiectil incendiar 1 cade lîngă voi, nu vă pierdeți capul 2, puneți-l1/2 într-o găleată și acoperiți-l1/2 cu nisip.), și este fondată pe definirea sensului ca un concept eterogen, ce înglobează un sens descriptiv (sau referențial, sau conceptual) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o piață comună în competiția economică cu alte două puteri, Statele Unite și în special Japonia. Reacția față de o astfel de competiție economică externă încurajează erodarea naționalismului clasic în interiorul Europei. La nivel militar, patru decenii de Război Rece din perioada epocii proiectilelor, sub protecția umbrelei atomice americane, au convins multe persoane încă de la începutul anilor '60 că nicio națiune europeană nu ar fi putut să reziste la un atac din partea gigantului estic, care în schimb ar fi putut să aibă aceeași reacție
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
228/1991 , precum și orice alte reglementări contrare prevederilor prezenței hotărîri se abroga. Anexă 1 LISTA categoriilor de produse speciale ce fac obiectul prezenței hotărîri 1. Armamentul (toate gurile de foc necesare apărării, ordinii publice și siguranței naționale) 2. Muniții (cartușe, proiectile, proiectile dirijate, mine de toate categoriile, bombe de aruncător, grenade, încărcături de orice fel, componente ale munițiilor), pentru armele menționate la pct. 1 din prezenta lista 3. Tehnică militară (de toate categoriile și pentru toate genurile de arme) 4. Piese
HOTĂRÎRE nr. 547 din 11 septembrie 1992 privind regimul importului şi exportului de produse speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108806_a_110135]
-
1991 , precum și orice alte reglementări contrare prevederilor prezenței hotărîri se abroga. Anexă 1 LISTA categoriilor de produse speciale ce fac obiectul prezenței hotărîri 1. Armamentul (toate gurile de foc necesare apărării, ordinii publice și siguranței naționale) 2. Muniții (cartușe, proiectile, proiectile dirijate, mine de toate categoriile, bombe de aruncător, grenade, încărcături de orice fel, componente ale munițiilor), pentru armele menționate la pct. 1 din prezenta lista 3. Tehnică militară (de toate categoriile și pentru toate genurile de arme) 4. Piese de
HOTĂRÎRE nr. 547 din 11 septembrie 1992 privind regimul importului şi exportului de produse speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108806_a_110135]
-
aprobarea Normelor maxime de perisabilitate a produselor din activitatea de aprovizionare tehnico-materială, precum și din rețeaua comercială, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 14 din 22 ianuarie 1985 privind aprobarea prețului de producție și de livrare pentru aruncător de proiectile reactive calibrul 122 mm; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 15 din 22 ianuarie 1985 privind stabilirea prețului de producție și de livrare pentru autostația de radioreleu; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 57 din 29 martie 1985 privind stabilirea prețului de
HOTĂRÂRE nr. 735 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119598_a_120927]
-
torpile, echipamente pentru lansarea grenadelor, mitraliere grele etc.). Arme ușoare că: mitraliere ușoare, puști, carabine, revolvere și pistoale, arme destinate forțelor de apărare (poliției) sau vânătorii și tirului sportiv. Puști și pistolete cu aer comprimat. Muniții (bombe, grenade, torpile, mine, proiectile, rachete, cartușe și alte muniții). Excepții: Fabricarea armelor albe se include în clasa 2875 (Fabricarea altor articole din metal). Fabricarea de amorse și capsule explozive, detonatoare, fitile, materiale pirotehnice, se include în clasa 2461 (Fabricarea explozivilor). 297 Fabricarea mașinilor și
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit dinspre muntele Caraiman. Pantalonii scurți și tricourile ușoare înghețau pe noi. Apoi s-a pornit potopul de bile de gheață. Încă alergam spre jnepeni cînd primele proiectile ne-au nimerit. Cu trupurile noastre apărăm copiii și ajungem după mult chin să ne tîrîm sub niște tufe mai răsărite. Dumnezeu ne-a salvat, dar cîte o bilă de gheață tot își mai făcea drum spre trupurile noastre înghețate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
voi lua de bună asigurarea ta și dacă... pățesc ceva, o să dai socoteală urmașilor mei. Sînt alte pericole pe la noi. Știi că o scîndurică, sau un alt obiect, împins de un uragan cu 400 km/h se transformă într-un proiectil ucigaș. Poate trece prin tabla groasă, sau chiar prin zid, dacă este mai grea. Bănuiesc că fiecare locuință are un loc ferit de astfel de surprize. Are și nu are. Dar uraganul este cel mai abil generator de neprevăzut. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe Cristi să explice performanța, dar știu că a picat mecanica taman din pricina momentului de inerție. Așa că mulțumiți-vă cu spusele mele. E vorba de cum poți păstra o traiectorie, a o schimba eventual, prin controlul centrului de greutate a ceva, proiectil sau eu Însumi. De pildă, saltul meu de pe balcon spre balustradă se sfârșește cu aterizarea pe același balcon, evident cu o vrabie În botic, iar nu pe cealaltă parte, ca prostul de proiectil. Căci Îmi schimb la vreme, În zbor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin controlul centrului de greutate a ceva, proiectil sau eu Însumi. De pildă, saltul meu de pe balcon spre balustradă se sfârșește cu aterizarea pe același balcon, evident cu o vrabie În botic, iar nu pe cealaltă parte, ca prostul de proiectil. Căci Îmi schimb la vreme, În zbor, centrul de greutate, implicit de inerție. Cum? Cu codița care, vă rog să vi-o imaginați, e destul de consistentă, și pe care o orientez exact În poziția care să-mi așeze centrul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e singurul caz, dar e acela dat În vileag chiar atunci. Dar ce e asta? Nicidecum un soi de sofisticată bombă atomică, ci o banală aplicație de balistică, cunoscută Încă de la arcul cu săgeată. Caracteristica intrinsecă care face ca un proiectil, fie el glonț, ghiulea ori chiar preistoricul bolovan, să provoace o distrugere e impulsul. Adică viteza Înmulțită cu massa. Oricare dintre ele sau ambele trebuie mărite dacă cineva vrea ca forța de străpungere a proiectilului să crească. Să urmărim raționamentul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
intrinsecă care face ca un proiectil, fie el glonț, ghiulea ori chiar preistoricul bolovan, să provoace o distrugere e impulsul. Adică viteza Înmulțită cu massa. Oricare dintre ele sau ambele trebuie mărite dacă cineva vrea ca forța de străpungere a proiectilului să crească. Să urmărim raționamentul specialistului american, părintele acelei muniții: «Viteza n’o pot mări. Asta ține de calitățile pulberii - aceleași -, de lungimea țevii - pe care n’o pot mări oricât -, de cât combustibil bag În rachetă - și asta ascultând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care n’o pot mări oricât -, de cât combustibil bag În rachetă - și asta ascultând de limite deja atinse - ori de căderea liberă a bombei - iar frecarea cu aerul pune limita de 200 km/oră. Atunci să măresc massa. Un proiectil mai mare deci, implicit un calibru mai mare al armei și o cantitate de pulbere pe potrivă, respectiv de combustibil pentru rachetă ori bombardier. Dar e dispus soldatul să care după el În loc de un kilogram de cartușe, cinci ori, avionul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cantitate de pulbere pe potrivă, respectiv de combustibil pentru rachetă ori bombardier. Dar e dispus soldatul să care după el În loc de un kilogram de cartușe, cinci ori, avionul același raport dar de tone de kerosen? Mai bine măresc densitatea metalului proiectilului și doar acesta, esențialul, se va Îngreuna. Fierul are densitatea de aproape 8; cuprul de aproape 9, dar e scump; plumbul de 11, dar e și scump și moale; mercurul de peste 13, dar curge! Bașca scumpetea care l’a făcut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]