632 matches
-
trăirilor și sentimentelor”, este concentric, posesiv, incorporativ, senzitiv, perceptiv. - Verde-albăstrui reprezintă “elasticitatea voinței” și este: concentric, pasiv, defensiv, autonom, reținut, neschimbabil. - Roșu-oranj reprezintă “forța voinței” și este: excentric, activ, autonom, locomotor, competitiv, operativ. - Galben-strălucitor reprezintă “spontaneitatea” și este “excentric” activ, proiectiv, heteronom, expansiv, aspirativ, explorativ. În ceea ce privește culorile auxiliare, specialiștii spun că preferința pentru una din următoarele: gri, negru, maro este considerată ca indicând o atitudine negativă în fața vieții. Din această perspectivă însușirea culorilor de către copil este un aspect important al dezvoltării
Caleidoscop by Oana Agheorghiesei, Irina Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93500]
-
de Klein cu Lie" (Birkhoff și Bennett 1982: 150). Principala sa preocupare era oferirea unei viziuni unificate asupra geometriei 35, care era în acea perioadă împărțită în mai multe sisteme: geometria euclidiană, geometria lui Lobacevski și Bolyai, geometria carteziană, geometria proiectivă etc. Pentru a se ajunge la o astfel de unificare, trebuia să se găsească ceva care să stea la baza ei. Klein identifică acest ceva ca fiind grupurile. Plecând de la această noțiune el reușește să ofere o definiție a geometriei
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că această calitate a ființei umane, garantată în prealabil, devine scop (im)posibil de atins, după caz și în funcție de factori care nu țin de opțiunea umană, cum ar fi, bineînțeles, "sângele". În al doilea rând, Hitler apelează la un "instrument proiectiv"405, cu alte cuvinte, la "procesul "curativ" prin care cineva se debarasează de propriile neajunsuri proiectându-le asupra unui țap ispășitor, astfel garantându-și purificarea prin disociere"406. Această trăsătură, observă Burke, este prin excelență medicală, întrucât, cum știm, o dată ce
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
globale. Problemele protecției mediului înconjurător nu schimbă nimic fundamental în relațiile internaționale. Regulile și legile dreptului internațional sunt ponderate de interesele naționale privind dezvoltarea. E drept, ideea de dezvoltare durabilă a adus o noutate în articularea discursului și în construcțiile proiective ale viitorului, dar fiecare stat național este preocupat în lumea reală de propriile beneficii și avantaje competitive și este greu de crezut că este posibilă o ordine care să maximizeze avantajele pentru fiecare stat în parte. Deși nu este obligatoriu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
intuiție, cea fără greș, e "oarbă", căci nu vede și nu primește decât ceea ce i se dă, prevedere sau precomprehensiune a ceea ce semnifică luminând, iradiind dintr-un miez incandescent 3. Nu e totuși precomprehensiunea în înțelesul ei clasic de orizont proiectiv, de anticipare a desăvârșirii sau de așteptare a sensului (raport cu adevărul sensului vizat). Intuiția e "pre"-comprehensivă doar în virtutea absolutei sale gratuități, fără presupoziție, neanticipativă în sens intențional, fără proiect sau expectanță cu privire la ceea ce îi e dat să înțeleagă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aur ce va reveni apoi periodic, sub forme de mare diversitate. e. Platonismul și aristotelismul se completează reciproc, demersul lor spiritual poate fi conceput ca două tipuri de gândire, una a posibilului (Platon) și una a actualului (Aristotel), una predominant proiectivă, cealaltă constructivă. f. Platonismul și aristotelismul se și diferențiază: primul deschide drumul utopiilor pe care vor păși cu încredere Morus, Saint-Simon, Fourier, Orwell și inițiază cu aceeași forță experiența totalitară materializată în sec.XX, pe când al doilea a previzionat posibilitatea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
prof.dr.doc. Nicolae Boțan Poziție universitară: din anul 1949 la Școala Politehnică “Gh. Asachi” din Iași. Conferențiar universitar în catedra de Energetică. Pensionat în anul 1988. Cercetare științifică: modelarea sistemelor electrice și energetice, folosind metode matematice de înaltă clasă din geometria proiectivă, algebră și analiza matematică. Publicații: cursul de înalt nivel științific “Centrale și rețele electrice” predat la secția de electromecanică și ulterior la cea de electrotehnică, numeroase comunicări și articole. Alte mențiuni: Erudit și cunoscător al mai multor limbi străine, obișnuia
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Plastice din Iași (1962) unde a ocupat, prin concurs, postul de asistent. Cariera de pedagog a continuat-o la Academia de Arte George Enescu Iași, unde a parcurs treptele didactice, lector (1971) și conferențiar (1990), a predat Desen tehnic și proiectiv, Desen artistic pentru sculptură, Decorativa generală, Studiul sculpturii, Studiul compoziției pentru sculptură, Tehnici de transpunerea sculpturii, Turnătorie (sculptura), Restaurarea sculpturii și Anatomie artistică. A fost îndrumător a mai multor generații de studenți din cadrul secției de Sculptură. Între anii 1969-1970, a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nu ne lăsați, că numai în dumnevoastră avem încredere!”. În preajma ei politicienele mai tinere se poartă de parcă ar vrea să se molipsească de stilul Mona Muscă. Acest stil este aprope à la carte: conține toate ingredientele considerate virtuți politice: responsabilitatea proiectivă față de alegători, simțul proporțiilor, realismul, calmul, onestitatea intelectuală, umilința morală ca antidot împotriva orgoliului și, pe deasupra, mai are și „stomac moral”: își păstrează apartenența politică în ciuda adversităților. Monica Macovei nu este politiciană de carieră, nici nu știm încă dacă are
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
porni, nu ajung deloc la concluzii asemănătoare celor formulate de Gabriel Liiceanu. O.Ș.: Mona Muscă n-a scăzut prea tare în sondaje. Ai o explicație? M.M.: Există două categorii de responsabilități: responsabilitatea retrospectivă - pentru faptele din trecut - și responsabilitatea proiectivă - cea pe care ți-o încredințează cetățeanul prin vot pentru faptele pe care are încredere că le vei face. Oamenii nu judecă doar în alb și negru pentru că știu că viața nu-i un joc de-a alba-neagra. Ei judecă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în politică, au alăturat greșeala acestei femei în istoria vieții ei, și rezultatul a fost că și-au păstrat, în cea mai mare măsură, încrederea în ea: 38% din populație au încredere în Mona Muscă. Este vorba despre o încredere proiectivă: ar vota-o și în continuare. Astea sunt tipurile de analiză legate de încrederea publică, nu cele legate de morala absolută. Și mai e o problemă foarte importantă: Gabriel Liiceanu spune în volumul Despre minciună că el este adeptul eticii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
funcționalitatea sa de unu inedit, de individualitate sferic-închisă. A fi scos din această unitate, a o pierde în sensul expresiei de pierdere a minții înseamnă a fi supusă fragmentației. Practic, îți pierzi mintea atunci când ea este zdrobită și se sparge proiectiv în schije de psihic lezat. Devi lipsit de minte atunci când aceasta încetează să existe și să funcționeze ca o unitate, cu un întreg omogen. Formularea a fi situat în afara minții nu se referă aici la o poziționare în exteriorul unei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mod negativ cât și pozitiv) practic precis precis (în mod clar și precis) preferențial prematur premeditat preponderent previzibil prioritar profesional profesionist profitabil (în cel mai profitabil mod) profund programat (în mod abuziv și programat) programatic (în mod programatic și organizat) proiectiv proporțional propriu provizoriu prudent public radical rapid rațional rațional (în mod complex și rațional) rău-prevestitor (în mod ciudat și rău-prevestitor deopotrivă) real real (în mod real ori imaginar) real (în mod real, fizic) realist reciproc reflex regulat repetat repetat (în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
nefericit negrăit neistoric nemijlocit nepermis nesănătos nesperat (în chip nesperat și eclatant) obiectiv obscur obscur (în chip obscur și imperios) obvios orbitor organic percutant perpetuu perspectivic pertinent plenar potențial potrivit precoce primejdios primitiv privilegiat proclamat (în chip radical și proclamat) proiectiv propriu providențial radical (în chip radical și proclamat) real (în chip real și ferm) regulat remarcabil rodnic scandalos (în chip șocant și scandalos) semnificativ sensibil silnic simetric sincer sistematic special spectaculos spiritual spontan spontan (în chip spontan și irațional) spontan
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
al XX-lea sublimată cel puțin în următoarele poetici: 1) imagismul - imaginea poetică în calitate de esență intuitivă (cf. Hulme), poemul unific; 2) vorticismul - imaginea poetică drept forță în acțiune sau o întreagă lume de energii în mișcare; și 3) proiectivismul - "versul proiectiv" bazat pe poetica "cuvîntului ce respiră", în sensul că poemul înregistrează respirația creatorului prin aceasta transferînd cititorului energia vitală cu care este însuflețit acesta în actul creației; în cele din urmă, ideea că poezia este "cuvîntul ce respiră" este derivabilă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ideogramică" a imagismului lui Pound presupunea juxtapunerea de obiecte și evenimente distincte prin care poetul crea "cîmpuri" sau "constelații" sau "matrici" noi de semnificație intelectual-emoțională (cf. Preminger & Brogan 1993: 555, 574). În aceeași ordine de idei, Charles Olson, fondatorul poeticii proiective, își baza abordarea creativă pe noțiunea că poemul este "un mijloc de transfer de energie" (a means of energy transfer; cf. Berry 1993: 977). În toate aceste elemente de teorie estetică putem distinge importanța contribuției lui Chatterton la constituirea noilor
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
următoarea listă de caracteristici de personalitate, care au fost găsite ca fiind asociate cu individul creativ: 1. Este o persoană activă. Obține rezultatele mai bune la un test autodescriptiv de nevoie de activitate (nevoie de performanță), decât la un test proiectiv care măsoară aceeași variabilă, poate datorită faptului că performanța lui poate fi obținută în realitate și nu mai are nevoie să o convertească în fantezie. 2. Simte nevoia de ordine. 3. Manifestă curiozitate. 4. Se autoafirmă, este dominant, agresiv, îngâmfat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nomotetică” de abordare a omului, pledând pentru înțelegerea „idiografică”. Ca metode de investigare; a propus studierea autobiografiei, a înregistrărilor verbale, interviurilor, analiza viselor și a confesiunilor, jurnalelor, scrisorilor, chestionarelor personalizate, scalelor cu ancore în direcția self-ului, testelor expresive și proiective, operelor literare și artistice create de subiect,a scrierii automate, înregistrării vocii, gesturilor corporale, scrisul de mână etc. La acestea se adaugă scalele de autoevaluare, listele de adjective, testele standardizate. Din simpla enumerare se poate observa absența unei singure idei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de la Lifeă; acestea pot fi strict observaționale, „obiective” sau parțial subiective, bazate pe relatările altora. 2. Date autoreferențiale furnizate de subiectul investigat, pe bază de chestionare ce presupun autoobservație și introspecție (Q dataă. 3. Informații obținute prin teste psihologice obiective, proiective (T dataă. Dintre toate sursele, prezintă interes informațiile ce caracterizează manifestările subiectului în mediul său uman, fie ele reactive sau proiective, dar pe cât posibil constante, transsituaționale. Aceste manifestări sunt exprimate prin limbaj, prin expresii caracteristice, de obicei prin epitete. Limbajul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
investigat, pe bază de chestionare ce presupun autoobservație și introspecție (Q dataă. 3. Informații obținute prin teste psihologice obiective, proiective (T dataă. Dintre toate sursele, prezintă interes informațiile ce caracterizează manifestările subiectului în mediul său uman, fie ele reactive sau proiective, dar pe cât posibil constante, transsituaționale. Aceste manifestări sunt exprimate prin limbaj, prin expresii caracteristice, de obicei prin epitete. Limbajul natural conține mulți termeni de acest tip. Allport și Odbent au realizat un studiu lexical (1936Ă și au găsit în dicționarul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Teoria celor cinci mari factori asigură o acceptabilă acoperire caracteriologică, în perspectiva dimensiunilor psihice. Ea este însă lipsită de structură, centrare și ierarhizare. Se presupune tot timpul că persoana e centrată de un eu, un sine (selfă, reflexiv, spontan și proiectiv, dar totul rămâne o presupoziție neexplicită. De asemenea, atitudinile, problemele și comportamentul interpersonal, atât de mult accentuate de teoria circumplexului, sunt puse alături de alte manifestări psihice, fără diferențiere. Nu e comentată stima de sine scăzută sau crescută. În sfârșit, nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din diverse surse este totdeauna utilă, deoarece adună date asupra comportamentului în diverse împrejurări și contexte. Pe lângă chestionarele generale de personalitate, se pot utiliza și chestionare țintite - de exemplu, privitoare la impulsivitate, dependență, instabilitate, ordine. Se pot utiliza și teste proiective, dar rezultatul acestora nu este standardizat. Evaluarea tulburărilor de personalitate se face, desigur, și prin analiza detaliată a biografiei, prin discursul narativ al pacientului și a celor ce-l cunosc, prin reunirea unor multiple - cât mai multe - informații, în sensul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum reprimarea sau identificarea proiectivă. În același cadru patologia Sinelui (KOHUT, 1977, KOHUT, 1984, ORNSTEIN, 1998Ă este centrată pe raportul dintre coeziunea și vitalitatea respectiv slăbiciunea și fragmentarea acestui pol structural individual. Primele două atribute sunt favorizate de calitatea și cantitatea relațiilor interpersonale. BUIE și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că efectele personopatice majore pot apare atunci când stilul hiperprotector parental coabitează cu deficitul moral al unei personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și nu în ultimul rând estomparea aspirațiilor prosociale ale Eului (ZINNER, 1976Ă. SONNE și SWIRSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă descriu câteva particularități ale terapiilor familiale. Astfel dinamica grupului, corespunzător varietății
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conceptul operațional de deschidere a experienței - speră Rogers în 1967. Dar încercarea nu s-a realizat. 3. Explicarea contradicțiilor năucitoare. Teoria rogersiană isca grave probleme epistemologice. În anii ’50-’60, Rogers constata o însumare de „dovezi năucitoare” privind relația terapie-teste proiective. Ele reprezentau dura realitate, care nu se supunea abordării clare a rezultatelor cercetării. Rogers o descria pe fiecare dintre ele în termeni generali (pentru a nu incomoda persoanele implicate). Aceste contradicții ar începe să capete sens în termenii teoriei prezentate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]