1,482 matches
-
patriotardă, a cărei tradiție este veche la români, căci tipul Cațavencu nu a fost inventat după 1947, ci avea o continuitate seculară. Faptul că, după 1950, prin tendința de a realiza un proletariat căruia să i se poată atribui revoluția proletară, s-a trecut la industrializare și la un ritm ridicat de urbanizare, a împiedicat totuși acapararea deplină a învățămîntului românesc de exercițiul inutil al povestirii romanelor și poeziilor 134. De aceea, deși s-au produs în timpul unui regim condamnabil sub
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cât și în imposibilitatea reconcilierii unor grupuri sociale cu interese opuse, fie și prin intermediul iubirii dintre doi tineri. Narațiunea, altfel alertă, conține și întâmplări atractive prin neprevăzutul lor. Volumul de versuri Sgomotul uzinelor (1928) este puternic marcat de patos social, proletar. SCRIERI: Robii pământului, București, 1927; Sgomotul uzinelor, București, 1928; Ninoni, București, 1931; Tananica, București, 1935. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 437; F. Dominic, „Ninoni”, U, 1931, 331; Ionel Jianu, Ecran literar, RP, 1931, 4138; Romulus Demetrescu, „Tananica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
moțiuni, pentru ca partidul pe care-l reprezentau să se transforme în partid comunist, apoi afilierea sa la Internaționala a -III-a, cu sediul la Moscova, condusă de V. I. Lenin. Anul 1920 va fi de cumpănă pentru România, prin amploarea acțiunilor proletare ale clasei muncitoare, dar si prin legăturile tot mai periculoae cu Internaționala Comunistă. O delegație de socialiști a vizitat Rusia Sovietică, la sfârșitul anului 1920, în scopul perfectării acțiunii de afiliere a partidului pe care-l reprezentau la Internaționala a
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
1978, în portbagajul unui Renault 4, staționat pe Via Caetani o străduță din plin centrul Romei, aflată la egală distanță între sediile Partidului Comunist Italian și cel al Democrației Creștine. În sfîrșit, în timp ce mișcările teroriste evoluează în Italia în "ilegalitatea proletară", pe 13 mai 1981, Papa Ioan Paul al II-lea este atins de două gloanțe trase în piața Sfîntul Petru de un terorist turc: un mercenar trimis de cei neliniștiți de prezența unui papă polonez într-un moment în care
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
furate, posibilitatea de a fabrica atît pașapoarte false, cît și buletine de identitate false. Autoritățile estimează că Brigăzile roșii trebuie să aibă un efectiv de 700 pînă la 800 de membri activi avînd legături cu alte grupuri ca Nucleele armate proletare (NAP) și putînd conta pe ajutorul a aproximativ 10.000 de persoane și beneficia de complicitatea pasivă a 40.000 de simpatizanți în rîndul tinerilor șomeri și a studenților ale căror preocupări universitare se rezumă doar la înscrierea anuală. Teroriștii
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
hotărî amânări succesive, stabilind în timp date cât mai îndepărtate pentru rezolvarea diferendelor pentru ca, adormind atenția opiniei publice mondiale, să-și poată întări autoritatea. Iar pe plan local vor desființa toate structurile tradiționale, democratice și etnice, pentru a instala „dictatura proletară”. A avut dreptate, deși nu știa atunci hotărârile de la Yalta. Prima amenințare sovietică Într-o zi, un grup de ofițeri și subofițeri sovietici au bătut la poarta închisorii, cerând agitați să li se predea deținuții politici antisovietici, legionari, fasciști. Erau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fusese arestat cu un grup de elevi de la Suceava sau Iași. Avusese nenorocul să-l cunoască pe Țurcanu în primele zile ale activității, când, abia câștigat de Securitate pentru planul reeducării, voia să își demonstreze sinceritatea și atașamentul față de cauza proletară. La Suceava, Țurcanu timorase sufletele celor slabi și fricoși; avea să-și desfășoare forțele la Pitești și la Gherla. Ibănescu avea atunci 17 ani. Alerga de colo până colo, ba în atelier, ba în dormitoare, ba la bucătărie, totdeauna cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
citea primul declarațiile un tânăr student în drept, Popescu, care nu avea mai mult de 21 de ani. Cât i-am cunoscut sufletul părea un fricos și voia să dovedească superiorilor prin zel excesiv sinceritatea și atașamentul său față de cauza proletară. Știam că fricoșii sunt capabili de mult rău. După ce se consulta cu ceilalți din comandament, mă tortura, că nu am lămurit împrejurările, nu am precizat exact locurile și cantitatea de arme și muniții sau nu am dat numele tuturor posesorilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de obsesia luptei de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel, mai totul, în versificările frânte, convulsive ale lui Ș. - care și-l luase ca model pe Vladimir Maiakovski - e, între îngrețoșare și mânie, discurs agitatoric, cu accese de furie proletară: tonuri de revoltă, gesturi demascatoare, îndemnuri la luptă (cu „ură și cuțit”). Versificatorul se vrea un exponent al celor mulți („Strigăt sunt, înfipt în vreme,/ Peste roșiile ruguri” - Prefață la un volum care n-a putut să apară). Și nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
s-a spus că s-a tras în oameni, că au fost aduși de la București. S.B.: Astea s-au aflat după. I.T.: Știam că acolo era o problemă, dar informațiile erau date în așa fel încât să înfierăm cu mânie proletară activitatea care se desfășura la Timișoara. În momentul în care Ceaușescu și-a luat zborul de pe clădirea CC, în dimineața lui 22 decembrie, în unități au fost organizate ședințele de partid în care se înfiera activitatea celor de la Timișoara. L-
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cât au cerut în 2007) a permis Italiei să depășească granița de 5 000 000 de străini regularizați 10. Se întâmplă la fel ca în faimosul tablou realizat de Pelliza da Volpedo care reprezintă la modul figurat "avansarea" noii societăți proletare prin pictarea unei mulțimi colorate și curajoase de bărbați și femei în marș către viitor: "Marea transformare a societății italiene" este în desfășurare iar emigranții sunt protagoniștii acesteia și vor avea un rol din ce în ce mai mare11. Dar să urmărim în continuare
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Apoi, veacul a fost frânt de întâmplări și mai tragice pentru nenumărate destine de români, iar rândurile cărții aleargă năvalnic, căci este desfășurată cronica acelei perioade înnegurate, începută la sfârșitul celui De-al Doilea Război și culminată cu instaurarea regimului proletar și urmările sale nocive. Multiple ipostaze apar înaintea noastră, ilustrând vremuri de tristă amintire, precum crâmpeie veridice din viața evreilor din Vaslui și Huși și contribuția unora dintre ei la „ungerea” noului regim comunist și la întâmpinarea armatelor sovietice, ajunse
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
privind Convenția de Armistițiu cu partea română. Trebuie reamintit faptul că șeful delegației țării noastre care s-a deplasat la Moscova a fost avocatul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, ce va muri mai târziu asasinat mișelește chiar de către tovarășii săi de „luptă proletară”. După cum se știe, armata română a participat în continuare la operațiunile de război din vestul țării, reușindu-se la 25 octombrie 1944 eliberarea întregului teritoriu național. Prin mari sacrificii umane, militarii noștri au eliberat și o parte a Ungariei dar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
atras de mișcarea socialistă așa că a aderat la Cercul socialist „Lumina”. De aici am tras și concluzia corectă a alegerii numelui străzii de către activiștii comuniști ai anului 1948, după un militant socialist minoritar, pentru că d’aia inventaseră bolșevicii ruși „internaționalismul proletar”! Tot în acest an de referință, a mai fost „naționalizată” și Baia rituală israelită (ce era situată pe strada Gheorghe Racoviță), care a fost transformată și utilizată ca „baie comunală” până prin anii ’80 ai secolului XX. După anul 2000, cei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Șafer, „doctor în drept”, așa cum se semna la sfârșitul documentelor. După cum se vede și acesta își românizase numele evreiesc Schaffer, pentru a părea cât mai neaoș și loial noilor stăpâni cu stea în frunte ce propovăduiau cu maximă ură „internaționalismul proletar” și „revoluția socialistă mondială”. De altfel, aproape imediat după evenimentele din august 1944, Schaffer fusese „ales” de către obște și aprobat pe funcția de subprefect de către trupele rusești de ocupație ale Vasluiului, respectiv de către șeful Subcomisiei Aliate de Control (rusească, fără
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vă ascundeți intențiile dușmănoase față de poporul român muncitor, dar pe mine nu mă poți duce, țâcă, noi suntem o UNIVERSITATE MARXISTĂ, AȘA CĂ ELEMENTE CA TINE N-AU CE CĂUTA ÎN UNIVERSITATEA MEA (subl.ns.)!>>, a mai spus orb de mânie proletară adulatul rector de mai târziu, Jean Livescu. <<Acum, ia-ți dosarul ȘI ȘTERGE-O DIN FAȚA OCHILOR MEI! LA MUNCĂ, EXPLOATATORULE ȘI DUȘMAN AL POPORULUI, NU LA CARTE (subl.ns)!!>>. Asta a fost întâlnirea-mi nefericită cu MARELE Livescu”, a conchis
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cultura proletara la universitatea de partid Apariția școlilor de partid comuniste (bolșevice) În anii care au precedat și au urmat Revoluția din Octombrie reprezintă o formă de compromis Între tradițiile social-democrației ruse și o miscare culturală de masă - proletkult, „cultură proletara” - organizată de unul dintre principalii concurenți ai lui Lenin din acea perioadă, Bogdanov. Această mișcare, mai curând literară și artistică decât școlară, căpătase proporții considerabile În anii războiului civil, Armata Roșie devenind instituția să tutelara. Proiectul lui Bogdanov a sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
extrașcolare punea problema formării de propagandiști, agitatori și organizatori, acordând totuși o prioritate absolută programului de alfabetizare, educația extrașcolara fiind pusă sub controlul Komsomolului. Cluburile muncitorești și cercurile literare din primii ani ai revoluției ruse organizau dezbateri În jurul formării intelectualității proletare, a problemei originii sociale și a conștiinței de clasă, a deciziilor ce trebuie luate pentru educarea maselor, a muncitorilor Îndeosebi, pentru a forma conducătorii noii societăți. Principalii inițiatori și actori ai agit-prop, specializați În munca de mobilizare a maselor, Întâmpinau
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Principalii inițiatori și actori ai agit-prop, specializați În munca de mobilizare a maselor, Întâmpinau reticența intelectualilor, măi atrași de latura pozitivista și științifică a marxismului reprezentată de Lenin sau Plehanov, adepți ai acțiunilor de tip școlar tradiționale. Apărătorii autonomiei culturii proletare erau adversari declarați ai autonomiei intelectuale. Pentru ei, problema era găsirea mijloacelor de a se alia cu intelectualii fără a le da posibilitatea să dobândească conducerea societății. Definiția intelectualului era În mod explicit cea a unui agent social și politic
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei hegemonii culturale generale, prin importanța acordată artei sau teatrului ca mijloace de democratizare proletara a cunoașterii În cadrul unei viziuni comune asupra lumii. Postulatul culturii proletare, ca și principiul unei autonomii culturale analoge autonomiei politice a partidului rămânea abstract. Această nebuloasa este rezultatul unui mod de reprezentare Încă substanțialista a lumii sociale, care-și pune problema conservării originii În condițiile schimbării de statut (cum să devii
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ei este semnificativă, de la o institutie mondenă la o organizație umanitară - ca urmare a preocupărilor pentru problemele scriitorilor În exil, constituirii unui Comitet al scriitorilor Întemnițați, servind ca model pentru Amnesty Internațional. Uniunea Scriitorilor Sovietici a slujit difuzării modelului scriitorului proletar Incarnat de Gorki și s-a distins prin importanța acordată educației școlare, prin statutul preponderent salariat al scriitorului și cvasi-absența scriitorului independent. Exilul, epurările și reorganizările profesionale ale scriitorilor după 1989, cazurile exemplare ale unor scriitori disidenți (precum Wolf Biermann
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din mai multe țări est-europene după 1945. Primul său congres, În 1934, a prilejuit Întâlnirea internațională a unor scriitori importanți, confirmând consacrarea primului sau președinte, Maxim Gorki. Gorki (1868-1936) este contemporanul lui Galsworthy și un simbol pentru istoria literaturii scriitorilor proletari. Rolul său de mecena al militanților socio-democrați ruși În exil - vila lui de la Capri a fost unul dintre locurile istorice ale Începutului Învățământului de partid Înaintea primului război mondial - și contribuția sa la supunerea scriitorilor față de statul sovietic au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
CULTURA PROLETARĂ, revistă apărută la București, lunar, de la 15 septembrie 1926 până în aprilie-august 1927 (șapte numere). Într-un Cuvânt înainte, redacția își precizează intențiile: „«Cultura proletară» va căuta să devină instrumentul de emancipare spirituală pentru muncitorimea română”. Rubricile cele mai constante sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286575_a_287904]
-
CULTURA PROLETARĂ, revistă apărută la București, lunar, de la 15 septembrie 1926 până în aprilie-august 1927 (șapte numere). Într-un Cuvânt înainte, redacția își precizează intențiile: „«Cultura proletară» va căuta să devină instrumentul de emancipare spirituală pentru muncitorimea română”. Rubricile cele mai constante sunt „Cronica artistică”, „Notele chenzinei”, „Însemnări”, „Recenzii”, „Informațiuni”. Publicația se ocupă cu prioritate de analize economice, sociale, ideologice, la nivelul intereselor timpului. Chiar în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286575_a_287904]
-
dezbateri, în care sunt invocate opinii ale unor socialiști sau ale unor simpatizanți din lumea culturii europene: Henri Barbusse, Anatole France, Paul Lafargue, Maxim Gorki. În numărul următor e reprodus un studiu al lui Karl Kautsky, Știința burgheză și știința proletară, apoi M. Ciobanu scrie despre Viața și opera lui Lenin, iar numărul cvadruplu 3-7 se ocupă în special de personalitatea lui Karl Marx și de Comuna din Paris. Este inclus și un text al Clarei Zetkin, Lenin despre artă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286575_a_287904]