1,461 matches
-
dezbaterea se va solda cu o ultimă masă rotundă purtând titlul Umanismul și epoca noastră. Umanismul socialist - cea mai înaltă treaptă a umanismului (8/1960), prin care conceptul de umanism intră în concurență ideologică directă cu bazele dogmatic-internaționaliste ale realismului proletar. În ciuda dărilor de seamă kilometrice care continuă să apară și după plenara din aprilie 1960 a Comitetului Uniunii Scriitorilor ori a numerelor tematice ocazionate de pregătirea celui de al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, Eugen Simion glosează în
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
socială esențială a acestor societăți este tocmai faptul că majoritatea covărșitoare a cetățenilor își asigură traiul zilnic nu prin valorificarea proprietăților pe care le dețin, ci prin salariu, adică prin valorificarea statutului lor de neproprietari nevoiți să accepte un statut proletar într-o societate caracterizată prin concentrarea proprietății într-un grad care continuă să ilustreze mai vechea teoremă a lui Pareto. O comparație a structurii veniturilor gospodăriei medii din România și Marea Britanie evidențiază tocmai această diferență esențială - căci, în vreme ce în gospodăria
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cultura proletara la universitatea de partid Apariția școlilor de partid comuniste (bolșevice) În anii care au precedat și au urmat Revoluția din Octombrie reprezintă o formă de compromis Între tradițiile social-democrației ruse și o miscare culturală de masă - proletkult, „cultură proletara” - organizată de unul dintre principalii concurenți ai lui Lenin din acea perioadă, Bogdanov. Această mișcare, mai curând literară și artistică decât școlară, căpătase proporții considerabile În anii războiului civil, Armata Roșie devenind instituția să tutelara. Proiectul lui Bogdanov a sfârșit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
extrașcolare punea problema formării de propagandiști, agitatori și organizatori, acordând totuși o prioritate absolută programului de alfabetizare, educația extrașcolara fiind pusă sub controlul Komsomolului. Cluburile muncitorești și cercurile literare din primii ani ai revoluției ruse organizau dezbateri În jurul formării intelectualității proletare, a problemei originii sociale și a conștiinței de clasă, a deciziilor ce trebuie luate pentru educarea maselor, a muncitorilor Îndeosebi, pentru a forma conducătorii noii societăți. Principalii inițiatori și actori ai agit-prop, specializați În munca de mobilizare a maselor, Întâmpinau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Principalii inițiatori și actori ai agit-prop, specializați În munca de mobilizare a maselor, Întâmpinau reticența intelectualilor, măi atrași de latura pozitivista și științifică a marxismului reprezentată de Lenin sau Plehanov, adepți ai acțiunilor de tip școlar tradiționale. Apărătorii autonomiei culturii proletare erau adversari declarați ai autonomiei intelectuale. Pentru ei, problema era găsirea mijloacelor de a se alia cu intelectualii fără a le da posibilitatea să dobândească conducerea societății. Definiția intelectualului era În mod explicit cea a unui agent social și politic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei hegemonii culturale generale, prin importanța acordată artei sau teatrului ca mijloace de democratizare proletara a cunoașterii În cadrul unei viziuni comune asupra lumii. Postulatul culturii proletare, ca și principiul unei autonomii culturale analoge autonomiei politice a partidului rămânea abstract. Această nebuloasa este rezultatul unui mod de reprezentare Încă substanțialista a lumii sociale, care-și pune problema conservării originii În condițiile schimbării de statut (cum să devii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ei este semnificativă, de la o institutie mondenă la o organizație umanitară - ca urmare a preocupărilor pentru problemele scriitorilor În exil, constituirii unui Comitet al scriitorilor Întemnițați, servind ca model pentru Amnesty Internațional. Uniunea Scriitorilor Sovietici a slujit difuzării modelului scriitorului proletar Incarnat de Gorki și s-a distins prin importanța acordată educației școlare, prin statutul preponderent salariat al scriitorului și cvasi-absența scriitorului independent. Exilul, epurările și reorganizările profesionale ale scriitorilor după 1989, cazurile exemplare ale unor scriitori disidenți (precum Wolf Biermann
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din mai multe țări est-europene după 1945. Primul său congres, În 1934, a prilejuit Întâlnirea internațională a unor scriitori importanți, confirmând consacrarea primului sau președinte, Maxim Gorki. Gorki (1868-1936) este contemporanul lui Galsworthy și un simbol pentru istoria literaturii scriitorilor proletari. Rolul său de mecena al militanților socio-democrați ruși În exil - vila lui de la Capri a fost unul dintre locurile istorice ale Începutului Învățământului de partid Înaintea primului război mondial - și contribuția sa la supunerea scriitorilor față de statul sovietic au făcut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de obsesia luptei de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel, mai totul, în versificările frânte, convulsive ale lui Ș. - care și-l luase ca model pe Vladimir Maiakovski - e, între îngrețoșare și mânie, discurs agitatoric, cu accese de furie proletară: tonuri de revoltă, gesturi demascatoare, îndemnuri la luptă (cu „ură și cuțit”). Versificatorul se vrea un exponent al celor mulți („Strigăt sunt, înfipt în vreme,/ Peste roșiile ruguri” - Prefață la un volum care n-a putut să apară). Și nu
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
obiectiv) și proiecția (auto)biografică. Logodna apelor continuă acest mod liric, adăugând tematicii coordonata erotică. Aceasta pendulează între tonul de romanță, remarcat de critică, și cel de lirism aspru - reflex al stărilor de spirit ale celui ce se simte marginalizat, proletar, și pentru care singurul bun inalienabil este libertatea himericului „năvodar de stele”: „Eram sărac, dar câmpul îl așterneam în drum,/ Și putregai de stele împrăștiam pe ape...”. Filtrată „prin sitele muzicale ale simbolismului” (Dragoș Vrânceanu), peste decenii poezia de dragoste
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
colaborat, în afara lui Alceu Urechia (care mai semna Ortens, Aur și Iodoform), Cincinat Pavelescu, I.G. Ionescu-Quintus, D. Stăncescu și Al. Antemireanu. Cu parodiile Ab irato. Sonet parnasian, retipărit imediat în „Epoca literară” din 6 mai, și Din carnetul unui poet proletar... (semnată Luca) este prezent I.L. Caragiale, bun prieten al lui Alceu Urechia. R.Z.
LUMEA VECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287891_a_289220]
-
ca toți muncitorii de specialitate să reintre în nobila uzină a fabricatelor spiritului”. Asemenea aserțiuni mascau și o mai mult decât posibilă ironie. De altfel, G. Călinescu pare să nici nu clipească atunci când recurge la echivalări sofistice, afirmând cu „tărie proletară”: „Artă pentru popor înseamnă, așadar, artă clasică, îndreptată spre esențialul uman”. Pe pagina întâi a primului număr se tipăresc, în scopul susținerii ideologiei anunțate, versuri ale poetului comunist francez Louis Aragon. Însă după acest preambul ideologizant, revista își vede de
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
371; Miron Radu Paraschivescu, „Hotel Maidan”, CLI, 1935, 5; G. Călinescu, „Hotel Maidan”, ALA, 1935, 785; Eugen Jebeleanu, Grădinarul Stoian Gh. Tudor - scriitor, ADV, 1935, 15 935; Ovidiu Papadima, „Hotel Maidan”, G, 1936, 2; Mihail Sebastian, Notă la un roman proletar, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist lit. (1982), 929; Eugen Jebeleanu, Amintiri despre Stoian Gh. Tudor, „Basarabia literară”, 1942, 16; Teodor Al. Munteanu, Stoian Gh. Tudor, CL, 1943, 11-12; Tudor Ștefănescu, Un scriitor uitat, LCF, 1972, 41
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
afirmă: "Lirica lui Mihai Beniuc dinainte de încheierea războiului sfidează toate normele literaturii angajate. Sînt suficiente astfel două observații, ținînd de simpla aruncătură de ochi. Prima: mulțimea răzvrătită, pregătindu-se să explodeze, avîndu-l în frunte pe poet, nu e de extracție proletară, ci țărănesască, mai precis moțească. Or, potrivit normelor elementare ale "literaturii angajate", cei ce urmau să dărîme vechea orînduire și să instaureze noua viață, noua primăvară, ca să mă exprim în termenii realismului socialist, erau muncitorii și nu moții lui Avram
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
angajare de alt tip decît cea comunistă, era totuși o angajare. Adică o producție cu un substrat tendențios, care depășea conceptul de artă pură, semnificația estetică propriu-zisă, printr-un ușor perceptibil filigran programatic. Dacă mulțimea răzvrătită nu era de natură proletară, ci moțească, împrejurarea nu deranja prea tare propaganda comunistă, întrucît "țărănimea muncitoare" făcea parte - nu-i așa? - din tagma exploataților, aliat natural al "clasei muncitoare", care juca rolul "conducător". Iar "teoria revoluționară", mobilă și polimorfă, schimbătoare precum norul lui Polonius
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
o religie cu cît mai degradată cu atît mai despotică. O altă teză susținută de Ion Cristoiu este cea a unui Mihai Beniuc legionar. Nu e o noutate. Poetul exilat Nicu Caranica ne relatează că viitorul "toboșar al timpurilor noi", proletare, se exersa la toba extremei drepte, citindu-și în premieră, într-un cerc de prieteni, poezia care începea cu versurile: "În zadar se zbate și asudă/ Fruntea voastră galbenă ca ceara", cu subînțelesul unui protest liric la condamnarea lui Corneliu-Zelea
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
de pahare el își găsește bucuria de a trăi. În clipele de incitație se dedă cogitațiunii și atunci stihuirea se prăvălește într-un prozaism dezolant. Poate pentru a nu strica omogenitatea volumelor, K. a lăsat deoparte poeziile de congestionată rostire proletară. La bătrânețe, trăirea mistică îl acaparează (Crinul mistic, 1942). Zbuciumul s-a potolit și, în locul plânsetelor impudice și al propensiunii spre orgiastic de odinioară, se așază o stare de liniște, de împăcare. Laude înălțate Mântuitorului și Sfintei Fecioare, smerite îngenuncheri
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
versuri, traduceri, comentarii teatrale, literare (de multe ori acide, zeflemitoare) sau de o mai largă cuprindere socială, unele în rubrici precum „Cronica” („rimată” sau „teatrală”), „Note și impresii”, editoriale, articole politice, semnate și Cronicar, M. Ieșanu, M. Sever, M. Sv., Proletar, Rinaldo, Tran, Yacassa. Din 1925 se stabilește la București, unde e numit director la „Adevărul literar și artistic”, funcție deținută până la suprimarea publicației ( 1939). Aici, fără a avea el însuși colaborări semnificative (doar succinte cronici teatrale, recenzii sau note la
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
în „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. În 1935 îi apare primul volum, Pași spre lumină, ulterior devine membru al grupării poetice Adonis, care îi editează câteva plachete. Statutul de militant socialist și condiția proletară îi aduc anumite privilegii după război, când, în 1950, intră în redacția revistei „Viața românească”. Se pare că S. a început să versifice aspecte ale propriei existențe, sensibilizat de puternica încărcătură de exotic și visare prilejuită de călătoriile pe mare
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
1905-1908), unde înființează și conduce revista „Curentul nou” (1905-1906), care îl face cunoscut. Studiază antropologia la Göttingen (1911-1914), consacrându-se cercetărilor în acest domeniu și în acela al paleontologiei. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea colaborează la gazete socialiste, precum „Proletarul” din Botoșani, în paginile căreia debutează în 1892, „Adevărul” și suplimentele lui literare, „Lumea nouă”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Munca” ș.a. În 1900 C. Rădulescu-Motru îl aduce secretar de redacție la „Noua revistă română”. Ia apoi contact cu tinerii
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Ossian, Lessing, Uhland, Turgheniev, Garșin. Poezia din Ș.n., romantică și juvenilă, de influență eminesciană, era scrisă de G. Ibrăileanu, C. Hamangiu, P. Mușoiu, Corneliu Botez, I. Catina ori de Eugen Vaian, care versifică pe tema inechității sociale, arătând simpatii proletare. Revista rămâne un document de epocă. S. C.
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
Sunt temele și personajele din Moromeții. Nu e mulțumit și îl abandonează. Trece printr-un moment de criză. Este bolnav, nu poate să scrie și, când poate, nu îi place ce scrie. Publică nuvela Ana Roșculeț (1949), proză cu temă proletară, în spiritul realismului socialist, metodă recomandată de ideologii epocii. P. răspunde comenzii sociale și ce iese este o catastrofă. Se va rușina, mai târziu, de acest eșec și va cere prietenilor săi literari să-l elimine din bibliografia scrierilor sale
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în refugiu în URSS. Revenit în țară, va fi redactor la Agerpres, regizor la Teatrul Muncitoresc, apoi la teatre din Arad, Reșița, Brașov, Brăila, Craiova, iar din 1955 redactor-șef de secție la „Flacăra”. A debutat cu versuri în „Cultura proletară” (1926). În 1937 scoate „Pinguinul”, săptămânal umoristic aflat sub influența unor organizații de stânga, suspendat după câteva numere. Bogata activitate publicistică - articole despre scriitori străini, cronici literare și dramatice, recenzii, note culturale, reportaje, interviuri, intervenții polemice, traduceri - i-a fost
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
Albu, „Legați-vă centurile de siguranță”, VR, 1989, 5; Mircea Iorgulescu, Dincolo de melodramă și senzațional, RL, 1989, 30; Ion Vlad, „Legați-vă centurile de siguranță”, TR, 1989, 35; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Ion Bălu, Aristocratul și proletarul, APF, 1996, 7-8. L. Cr.
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
soția lui Matei, și al familiei sale, care traversează o dramă. Roman de moravuri, mai ales în prima parte, Vară vrăjmașă este și unul de atmosferă, o atmosferă grea, peste care apasă suspiciunea, mentalitatea dogmatică a activiștilor, așa-zisa „morală proletară”, tragediile „luptei de clasă”. De aici, și valoarea lui de document. Cel mai izbutit este însă Prețul singurătății, roman de un realism crud și totodată carte animată de o aspirație spre ideal și de un fior de poezie. Prin sondaje
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]