521 matches
-
radiografia cea mai clară despre bolile criticii literare o fac Înșiși criticii literari, deși Își aduc contribuția și câțiva scriitori. Dacă În revistele din capitală contribuțiile sunt anemice: Mihai Gafița la Vatra Românească (nr. 5, nr. 7) În contextul demascării proletcultismului În poezie, respectiv a schematismului În proză, Marcel Breslașu și V.Nicorovici la Contemporanul, În schimb Almanahul literar din Cluj susține o adevărată campanie „pentru Înlăturarea unor neajunsuri ale criticii literare”. Dar să citim dovezile În ordinea producerii lor. Primele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vedere generală Cazul „Ana Roșculeț” Naturalismul - dușmanul realismului socialist Proza actualității Poetiee faceri la 1950 Formalism și militantism Succesele poeziei Certaclul - pepinieră de talente Despre literatura pentru copii Despre fasonarea moștenirii literare Stalinismul În lingvistică Note și comentarii 1951 Combaterea proletcultismului Valabil și eficient În poezie Un poet controversat Contestarea poeziei eului Proza la ora bilanțului Fișe la Petru Dumitriu Alte aspecte ale prozei Critica și autocritica criticii literare Din activitatea Uniunii Scriitorilor Note și comentarii Indice de nume Addenda Proletcultismul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
proletcultismului Valabil și eficient În poezie Un poet controversat Contestarea poeziei eului Proza la ora bilanțului Fișe la Petru Dumitriu Alte aspecte ale prozei Critica și autocritica criticii literare Din activitatea Uniunii Scriitorilor Note și comentarii Indice de nume Addenda Proletcultismul Realismul socialist ADDENDA Proletcultism (P) Etimologic, termenul P sau proletcult provine din abrevierea sintagmei rusești „proletarskaia cultura”, care definea o grupare literară și artistică radicală, de stânga, menită să promoveze o nouă cultură, exclusiv despre proletariat și destinată acestuia, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În poezie Un poet controversat Contestarea poeziei eului Proza la ora bilanțului Fișe la Petru Dumitriu Alte aspecte ale prozei Critica și autocritica criticii literare Din activitatea Uniunii Scriitorilor Note și comentarii Indice de nume Addenda Proletcultismul Realismul socialist ADDENDA Proletcultism (P) Etimologic, termenul P sau proletcult provine din abrevierea sintagmei rusești „proletarskaia cultura”, care definea o grupare literară și artistică radicală, de stânga, menită să promoveze o nouă cultură, exclusiv despre proletariat și destinată acestuia, cu scopul Înlocuirii culturii burgheze
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
plan artistic și filosofic Însemna: negarea rolului conducător al partidului În artă, În favoarea viziunii larg muncitorești (filosofia proletară: machismul); elogiul muncii, indiferent de felul ei (fizică, intelectuală); sinceritatea - ca marcă a autenticității artistice; accesibilitatea formală; internaționalism proletar. Direcțiile radicale ale proletcultismului: apolitismul, ruptura totală de moștenirea culturală și autonomia culturii proletare, au primit o drastică ripostă din partea lui Lenin și a altor ideologi bolșevici, În 1920, la Congresul proletcultiștilor, astfel că, după această dată, P a evoluat Într-o variantă Îmblânzită
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
salopeta albastră, strungul, uzina, munca, revolta antiburgheză, imaginea sărăciei și a exploatării etc. Odată cu P, Își Începe cariera literatura lozincardă, schematismul, șablonizarea tipologică, expresia literară accesibilă (cu scopul lărgirii audienței proletare și literare). Teoretic și principial, realismul socialist a renegat proletcultismul, dar spiritul proletcultist, obsesiile și clișeele acestuia s-au manifestat printr-o serie de creații artistice, până spre mijlocul deceniului al șaptelea al secolului trecut, atât În literatura sovietică, cât și În literaturile est-europene. În literatura română, P n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
diversitatea estetică și libertatea de inspirație și viziune. Repere bibliografice: Ov.S.Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, ESPLA, 1960; Ana Selejan, Literatura În totalitarism. 6 vol. Sibiu, București, 1994-2000; Michel Aucouturier, Realismul socialist, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Asemănări și deosebiri Între proletcultism și realismul socialist Sunt curente literare și artistice specifice țărilor totalitare comuniste. Ambele au debutat și s-au dezvoltat În URSS de unde au fost impuse, cu aprobarea și susținerea locală a statelor socialisre din estul Europei, care În general urmau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
consacrată evenimentelor din cel de-al doilea război mondial, după care, pe aceeași temă, îi apare proza de proporții Ion Soltâs (1950). Lucrările lui C., nu puține, respectă docil principiile realismului socialist, autorul fiind dominat de ceea ce Mihai Cimpoi numește „proletcultismul ca forma mentis”. SCRIERI: Foc!, Chișinău, 1947; În valea codrilor, Chișinău, 1948; Ion Soltâs, Chișinău, 1950; Zorile, Chișinău, 1952; Costică, Chișinău, 1952; Eroi modești, Chișinău, 1953; Opere alese, Chișinău, 1954; Trei schițe, Chișinău, 1957; Torent, Chișinău, 1961; La cotul Nistrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286611_a_287940]
-
consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, București, Evenimentul Românesc. Niculescu-Mizil, Paul (2003), O istorie trăită. Memorii. București, Moscova, Praga, Bologna, vol. II, București, Democrația. Niculescu-Mizil, Paul (2008), România și războiul americano-vietnamez, București, Roza Vânturilor. Nițescu, Marin (1995), Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, București, Humanitas. Pacepa, Ion Mihai (1993), Moștenirea Kremlinului, București, Venus. Popescu, Dumitru (1994), Am fost și cioplitor de himere, București, Expres. Roguski, Camil; Chivu, Florentina (2005), Ceaușescu: adevăruri interzise, București, Editura Lucman. Roman, Toma, Jr. (2008), Ceaușescu văzut
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Sindicatele) dar și statua Independenței (cui?) (care a înlocuit peste noapte citatul din Ceaușescu, pardon, cu cel din Eminescu), dăinuie obraznic într-un oraș al statuilor nobile. Un singur gest radical a fost făcut: înlăturarea de pe arhitrava Universității a mastodonților proletcultismului local. Hărnicia de pe fațada Casei tineretului, cu lustruirea altoreliefurilor peceriste, nu se poate sustrage semnificației: în mic, șmotrul ăsta îl reflectă pe cel general, agresiva restaurație a național-comunismului autohton. Dacă reprezentațiile revuiste ale lui Iliescu au și grotescul, cumva nevinovat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul» cântecului a fost înțeles, de unii autori ca un minim de exigență, de valoare artistică, pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în puțin semănătorism: În uzină harnici muncitori au pornit motoarele în zori, brațele încep cu vlagă munca lor atât de dragă ce-și înalță rodul chiuind sub scânteile ce-ntr-una plouă frunțile ce se îmbracă-n rouă ca rotunde zâmbete
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe care, deci, nu-l au (...). Pe aceeași linie se plasează Strungul de Ștefan Tita (muzica de Ion Vintilă): A venit, mama cu fata Să-l vadă muncind pe tata. Strungu-ntr-una se-nvârtește, Tata norma-și depășește. Bunul frate al proletcultismului, idilismului, este de asemenea cunoscut de unele cântece ca Holdă, holdă, cu insinuantul subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
filiera Malencov, cuvintele cenușiu-monoton-plicticos au făcut carieră în comentariile critice ale anului 1953. Ele desemnau aspectele netipice, fiind opuse celor tipice, adică aspectelor vii, dramatice, veridice, eficient-formative din sfera artisticului. Așa cum, prin 1950 toate neajunsurile poeziei au primit un nume: proletcultism, în acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o practică greșită ce începea să se manifeste la unii poeți ai Almanahului literar, și care trebuie lichidată în germene. Este vorba de o practică greșită în lupta contra șabloanelor, cu un cuvânt - o practică greșită în ceea ce privește lupta împotriva rămășițelor proletcultismului din literatura noastră. Încercând să ducem lupta contra platitudinii și mediocrității șablonului și schemei, contra literaturii neconvingătoare, noi am căzut uneori în greșala de a căuta căi «aparte» în combaterea acestor deficiențe, izolându-ne de fapt, în mod primejdios, de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rând de constanta sa esențială: ironia. Cu această „armă”, mai mult decât o unealtă, P. s-a fixat în zona denumită de el însuși „calmul plat”, în toate timpurile prin care a trecut, deși acestea au fost deseori contradictorii: reculul proletcultismului, explozia vitalistă a lui Nicolae Labiș și Ioan Alexandru, revoluția metaforizantă a lui Nichita Stănescu, textualismul, revolta surdă a optzeciștilor, postmodernismul și toate celelalte tendințe ale liricii contemporane. Drapelul său, păstrat neabătut în banduliera ironiei, l-a ferit de orice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
cea dintâi iubire sunt evocate cu nostalgie și emoție. Autoficțiunea continuă cu altă etapă: odată cu intrarea în învățământ, la Bistrița și Năsăud, începe calvarul profesorului și poetului, care se întâlnește la fiecare pas cu semnele trădării, lingușelii, delațiunii, cu ofensiva proletcultismului și a stalinizării. Romanul În colț lângă fereastră narează astfel de întâmplări, pe care spiritul de dreptate al autorului nu le poate oculta, sperând într-un fel de justiție divină a istoriei. Alte două volume, Tărâmul izvoarelor și Pinii de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
În România, constructivismul s-a concretizat În doctrina revistei Contimporanul (condusă de Ion Vinea) și În integralism, bazat pe o fundație constructivistă și combinând elemente din alte curente de avangardă precum suprarealismul sau futurismul. Curente literare după 1947 (Secolul XX) proletcultism; realism socialist; structuralism; teatrul absurdului; postmodernism; poststructuralism; feminism; optzecism literar; fracturism; deprimism; prezenteism. (Secolul XXI) Generația 2000 Repere: curent literar, activitate literară, scriitori, clasicismul, dadaismul, modernismul, traditionalismul, romantismul, simbolismul, expresionismul, arta, literatura, Franta, Europa, concept literar, specii literare... COMENTARII LITERARE
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că nu se putea renunța totuși la modele, au fost scrise În 1949), Marin Preda publica romanul „Moromeții”, primul volum, un adevărat eveniment editorial, apreciat unanim de critica de Întâmpinare a vremii, chiar dacă aceasta era În bună măsură bolnavă de proletcultism. Literatura română trecea În acele momente dramatice printr-o adevărată criză de identitate. Să nu se uite că se afla de abia la jumătatea deceniului blestemat și multe dintre volumele de poezie și de proză fuseseră infectate foarte serios de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
jumătate a secolului al XX lea După al Doilea Război Mondial, legăturile culturale dintre România și restul Europei au fost restrânse, deoarece regimul comunist a limitat accesul oamenilor de cultură în spațiul european occidental. Între anii 1948-1953, s-a dezvoltat proletcultismul, curent care respingea valorile trecutului și susținea crearea unei culturi proletare. Autorii și titlurile interzise erau trecute într-un volum de peste 500 de pagini („Publicațiile interzise”; printre autorii interziși se numărau Eminescu, Maiorescu, Alecsandri, Rebreanu, Coșbuc). Unii autori au acceptat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1948 a fost adoptată prima constituție comunistă potrivit căreia puterea era deținută de un parlament unicameral numit Marea Adunare Națională iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Stalinismul cultural a însemnat: ruperea legăturilor cu Occidentul și adoptarea modelului sovietic (proletcultismul); proletcultismul reprezintă orientarea culturală care trebuia să redea viața muncitorilor, principiile și modelele oferite de aceștia; organizarea învățământului după model sovietic; introducerea cenzurii presei și a cărților; interzicerea Bisericii Unite (1948) și subordonarea statului a celei ortodoxe. Pe plan extern
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost adoptată prima constituție comunistă potrivit căreia puterea era deținută de un parlament unicameral numit Marea Adunare Națională iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Stalinismul cultural a însemnat: ruperea legăturilor cu Occidentul și adoptarea modelului sovietic (proletcultismul); proletcultismul reprezintă orientarea culturală care trebuia să redea viața muncitorilor, principiile și modelele oferite de aceștia; organizarea învățământului după model sovietic; introducerea cenzurii presei și a cărților; interzicerea Bisericii Unite (1948) și subordonarea statului a celei ortodoxe. Pe plan extern, regimul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]