1,268 matches
-
se ramarcă întâi de toate, prin caracterul dominant realist, cât și ca un prețios document al istoriei sociale românești. Continuă critica socială din Nenorocirile unui slujnicar, dar conține și elemente proprii romantismului. Cercetătorii au subliniat caracterul dramatic, scenic al romanului. „Prologul” dezvăluie tehnica și stilul unui rechizitoriu dintr-un amplu proces social; tendința satirică este mărturisită și argumentată de autor și în „Dedicație”.În „Prolog”, scriitorul realizează, în spiritul epocii, o „fiziologie” a ciocoiului pe care îl definește în aspectele caracteristice
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
unui slujnicar, dar conține și elemente proprii romantismului. Cercetătorii au subliniat caracterul dramatic, scenic al romanului. „Prologul” dezvăluie tehnica și stilul unui rechizitoriu dintr-un amplu proces social; tendința satirică este mărturisită și argumentată de autor și în „Dedicație”.În „Prolog”, scriitorul realizează, în spiritul epocii, o „fiziologie” a ciocoiului pe care îl definește în aspectele caracteristice, la modul generic: „Ciocoiul este totdeauna și în orice țară, un om venal, ipocrit, laș, orgolios, lacom, brutal, până la barbarie și dotat de o
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
toate o caracterizează ca fiind singura posibilă și indicată să deschidă poarta unei lumi noi“ (Cum am scris Răscoala). Deși are dimensiuni variabile (de la primul enunț la primul alineat sau la primul grupaj de alineate - având în proză rolul unui prolog), incipitul se recunoaște prin faptul că asociază tema discursului și rema - informația nouă, inedită comunicată lectorului. Enunțul prin care se detaliază o informație deja transmisă marchează încheierea incipitului și începutul secvenței expozitive (expozițiunea/situația inițială). În poezie - text de mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Deznodământul poate fi logic, previzibil sau imprevizibil (de tipul „deus ex machina“, sau al „accidentului“ modern), poate fi absurd (contrazicând logica evenimentelor) sau poate fi indecis - final deschis care nu aduce rezolvarea conflictelor. Uneori, întregul text este încadrat de un prolog și un epilog. - Prologul precedă expozițiunea, fiind o introducere explicativă, cu rol de premisă. Această primă secvență a operei are o accentuată funcție retorică, menită să indice o cheie de lectură/un cod de semnificare ori să comunice mesajul operei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
previzibil sau imprevizibil (de tipul „deus ex machina“, sau al „accidentului“ modern), poate fi absurd (contrazicând logica evenimentelor) sau poate fi indecis - final deschis care nu aduce rezolvarea conflictelor. Uneori, întregul text este încadrat de un prolog și un epilog. - Prologul precedă expozițiunea, fiind o introducere explicativă, cu rol de premisă. Această primă secvență a operei are o accentuată funcție retorică, menită să indice o cheie de lectură/un cod de semnificare ori să comunice mesajul operei. Primul capitol al nuvelei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de premisă. Această primă secvență a operei are o accentuată funcție retorică, menită să indice o cheie de lectură/un cod de semnificare ori să comunice mesajul operei. Primul capitol al nuvelei Moara cu noroc îndeplinește și el funcția unui prolog, punând în opo ziție două concepții existențiale, două filozofii de viață (a mamei Anei și a lui Ghiță), sugerând un conflict între generații. Acest conflict rămâne însă latent, fiindcă mama Anei va accepta decizia tinerilor de a arenda hanul, tocmai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conflictual, prin simboluri audiovizuale, prin metaforă scenică sau para bolă ori alegorie. Construcția subiectului în opera dramatică este influențată de imperativul duratei limitate a spectacolului (23 ore) și de cel al convențiilor teatrale: - Expozițiunea este concentrată, fiind înlocuită uneori prin prolog. În teatrul modern, propune o situație simbolică (solitudinea omului în univers, confruntarea ființei cu absurdul, cu timpul, cu limitele condiției umane etc.) sau o ipostază umană semnificativă (artistul, însinguratul, ființa alienată, omul în căutarea Divinității, a sensului existenței etc.). - Intriga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
orientare tematică Riga Crypto și lapona Enigel ilustrează acest nou model de poeticitate, fiindcă suprimă frontierele dintre lirism și narativitate. Modernitatea formei constă în faptul că, deși este o creație epică - o baladă cultă -, include elemente de artă poetică (în prolog) și de legendă etiologică (în epilog). Aparținând celei dea doua etape a creației barbiene (etapa baladicorientală), balada surprinde un ritual de inițiere prin Logos și prin Eros. Tema iubirii imposibile se asociază cu tema cunoașterii și cu cea a creației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
agricole și industriale nord-americane, urmată în octombrie de cea a întreprinderilor cubaneze, cu excepția celor mici. Pe plan politic, Castro împiedică organizarea Mișcării de la 26 iulie, inițial pluralistă, și în 1961, o incorporează în ORI (Organizațiilor Revoluționare Integrate) - sub controlul comunist, prolog al refondării PC cubanez (PCC) în 1965. în aprilie 1961, Castro proclamă caracterul socialist al revoluției și, pe 1 decembrie, se proclamă însuși marxist-leninist* și se botează „lider maximo de la revolucion cubana”. Pot fi numărați deja mai multe zeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Facla”, din mai 1911, pe mitropolitul în scaun, Athanasie Mironescu. Fulminantele pamflete îl aduc pe fostul diacon, considerat încă în rândurile monahilor, în fața Consistoriului, care îl exclude din cin. Viața și-o câștigă de acum înainte cu condeiul. Compune un prolog în versuri pentru „Comoedia” (1911), colaborează la „Rampa” și la revista „Teatru”, îl ajută pe Th. Cornel la dicționarul biografic Figuri contimporane din România (1911), traduce din Dostoievski. În 1913 este redactor-șef la cotidianul lui Al. Bogdan-Pitești, „Seara”; ține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
trasează piramida celor cinci componente esențiale pentru piesa teatrală, expozițiunea ocupînd prima poziție, fiind urmată de intrigă din momentul producerii incidentului specific care va orienta cursul evenimentelor într-o anumită direcție. În teatrul antic, funcția de expozițiune era îndeplinită de "prolog", un discurs perceput ca exterior acțiunii scenice, cu rolul de a prezenta subiectul piesei. Pentru teatrul clasic francez din secolul al XVII-lea, expozițiunea (cunoscută sub numele de "protază") devine o convenție a timpului literar care trebuie respectată în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe de rost, aceasta trebuia, în intenția lui Augustin, să ajute la instruirea catolicilor, fiind adresată oricui era capabil să recite un psalm, chiar dacă nu era știutor de carte, așa cum, în fond, era situația majorității creștinilor. Astfel, după un scurt prolog, urmează douăzeci de strofe de doisprezece versuri fiecare, dispuse în ordine alfabetică, de la A la V, însoțite de un refren la începutul fiecărei strofe; textul se încheie cu un episod de treizeci de versuri, fiecare dintre ele terminându-se printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
romano-vandalic. Istoria a fost scrisă înainte de moartea regelui Uneric, decedat în decembrie 484, pentru că din cele scrise rezultă că e vorba despre o perioadă de persecuții. Ultimul capitol al operei care relatează chiar moartea regelui Uneric nu e autentic. În prolog, scriitorul se adresează unui destinatar bine cunoscut, prieten și discipol al lui Diadoc din Fotice și îi oferă, așa cum îi fusese comandat, istoria evenimentelor din Africa pentru a fi reelaborată. Această persoană ar putea fi episcopul Eugeniu care se dusese
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un alt material biografic, adică cele două Dialoguri pe care Sulpicius le adăugase la biografia sfântului. De aceea, Paulin scrie o a patra și o a cincea carte, în timp ce în a șasea, având în vedere ceea ce ne spune într-un prolog în proză, el transcrie o a treia sursă, care s-a pierdut, adică o expunere a miracolelor lui Martin scrisă de Perpetuus și trimisă poetului ca s-o transpună în versuri. Deși a fost compusă în mai multe etape, opera
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cântată așa cum o dovedesc structura ritmică (de-acum, nu mai e metrică) și caracteristicile lingvistice datorită cărora Psalmul trebuia să fie accesibil chiar și celor fără instrucție și putea fi memorat ușor. Poemul e structurat în ordine alfabetică*, mai puțin prologul, care introduce tema fundamentală, și epilogul. Între o strofă și alta apare un refren, cântat în cor; textul e bazat pe monorimă pentru că fiecare vers se sfârșește cu sunetul -e ca în modelul augustinian. Bibliografie. Texte: M.G. Bianco, Abecedarium Fulgentii
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a mai scris o operă care însă n-a ajuns până la noi: aceasta ar fi trebuit să fie o completare a celei Despre erezii (De haeresibus) a lui Augustin (p. ???): într-adevăr, Augustin alcătuise o listă de erezii, iar în prologul scrierii sale spusese că, după această listă, ar fi vrut să explice în ce anume ar consta atitudinea ereticului, însă nu mai redactase această explicație. Primasius, așadar, a înțeles să completeze această lacună scriind, așa cum ne spune Isidor din Sevilia
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sau cu siguranță false. Totodată, Teofil a compus un canon pascal pentru anii 380-479 pe care l-a trimis împăratului Teodosius în încercarea, de altfel, nereușită, de a impune numărătoarea pascală alexandrină în locul celei romane. Nu ne-au rămas decât prologul, în plus, complet doar într-o versiune latină, și scrisoarea de dedicație adresată lui Teodosius. S-a pierdut și un pamflet contra lui Ioan Hrisostomul a cărui versiune latină realizată de Ieronim a fost utilizată de Facundus din Hermiane (În
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ar fi scris de Chiril din Alexandria pe baza unei povestiri a unchiului său; e vorba, în realitate, de o omilie despre șederea Fecioarei Maria în Egipt. BIBLIOGRAFIE. PG 65 conține canoanele atribuite lui Teofil în colecțiile canonice bizantine (33-45), prologul la canonul pascal (48-52); însă e mai bună ediția B. Krusch, Studien zur christlich-mittelalterlichen Chronologie, Leipzig 1880, (220-226), fragmente de epistole emise de sărbători și din alte scrisori (53-64), fragmente de omilii (65-68); ibidem, 197-200 - apoftegmele care îi sunt atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și consubstanțialei Trinități care este și datat înainte de 429. Unii cercetători îl situează la începutul episcopatului său, iar G.M. de Durand sugerează că ar putea să dateze chiar dinainte de 412; G. Jouassard se gândește în schimb la anii 423-425. În prolog, unde se adresează unui frate întru credință pe nume Nemesinos, autorul declară că vrea să facă să înceteze mulțimea erorilor generate de pozițiile lui Arie și Eunomios și ne oferă indicele operei, precizând că aceasta se intitulează Thesauros pentru că „adună
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și în tratatul Despre întruparea Unicnăscutului (care în ediția lui Aubert figurează ca al optulea dialog despre Trinitate, inexactitate corectată deja de Migne; despre acesta cf. mai departe), prezentat aici ca un bărbat în vârstă și friguros. Totuși, încă din prolog, apare precizarea că, în text, interlocutorii vor fi indicați schematic cu A și B. Tot în prolog este motivată și alegerea genului dialogic: „din cauza subtilității extreme a chestiunilor, pentru ca prin întrebări și răspunsuri propoziția în discuție să fie permanent construită
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Trinitate, inexactitate corectată deja de Migne; despre acesta cf. mai departe), prezentat aici ca un bărbat în vârstă și friguros. Totuși, încă din prolog, apare precizarea că, în text, interlocutorii vor fi indicați schematic cu A și B. Tot în prolog este motivată și alegerea genului dialogic: „din cauza subtilității extreme a chestiunilor, pentru ca prin întrebări și răspunsuri propoziția în discuție să fie permanent construită și distrusă într-o manieră concisă”. Primul dialog pornește de la Crezul niceean pentru a explica și a
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Epistola către Petronius) privind existența unui calcul pascal întocmit de Chiril (informație pe care E. Schwartz o pusese la îndoială), chiar dacă Dionisie a văzut și o elaborare ulterioară a acestuia care conținea anii 437-531. Falsificări ulterioare sunt în schimb un Prolog la calculul Paștelui și o Epistolă către papa Leon dedicată aceluiași subiect, amândouă în latină (scrisorile 86 și 87 ale lui Chiril). Bibliografie. O ediție critică a epistolelor sărbătorești în curs de apariție sub direcția lui P. Évieux, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
d’Alessandria: în KOINWNIA, nr. 7 (1983), 31-55. Epistola către Teodosius al II-lea: F.C. Conybeare, The Armenian Version of Revelation and Cyril of Alexandria’s Scholia on the Incarnation and Epistle on Easter, London 1907, pp. 143-149 (trad. 215-221). Prologul și Epistola către Leon, în afară de ed. PG 77, mai sunt editate B. Krusch, Studien zur christlichmittelalterlichen Chronologie, Leipzig 1880, care a demosntrat că nu sunt autentice. f) Omilii De obicei, editorii definesc drept Omilii diverse (pentru a nu fi confundate
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a lui Teodoret (Biblioteca, cod. 46); însă, așa cum reiese din argumente interne și din vechi citate (Sever de Antiohia și Colecția Palatină a Actelor de la Efes), autorul ei este Euteriu; editorul textului grec complet a intitulat-o Antilogia. După un prolog dedicat unui anume Eustațiu, autorul respinge în 22 de capitole cristologia partidei chiriliene și în special afirmația conform căreia Logosul întrupat a pătimit: Euteriu, care nu acceptă communicatio idiomatum, crede că se poate spune doar că Isus Cristos a pătimit
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un edict al lui Justinian. Trebuie să fi murit la Constantinopol în a doua jumătate a anului 543. Titlul Trei cărți contra nestorienilor și a eutihienilor a fost dat de H. Canisio unui număr de trei tratate reunite sub un prolog unic pe care el le-a publicat în 1725 într-o versiune latină (textul grec a fost editat ulterior de A. Mai). Primul tratat este dedicat respingerii „opuselor aparențe susținute de Nestorios și Eutihie în privința divinității și a umanității Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]