2,396 matches
-
anul 1804 și a înlocuit vechea biserică de lemn care a fost trecută în posesia credincioșilor uniți (greco-catolici). Biserica în formă de navă, cu naos și pronaos, altarul în formă de absidă fiind decroșat, cu dimensiuni de 30x10m. Naosul și pronaosul cu bolți-calote pe piloni de zidărie cu pandativi, separate cu arce dublou. Zidurile sunt din piatră și cărămidă cu liant de pământ. Acoperișul are șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă solzi. La vest de situează turnul clopotniță. În interior
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
Schesch din Dumbrăveni, pentru suma de 6800 de coroane. Biserica are fundația din piatră și elevația din cărămidă și a fost acoperită cu țiglă, înlocuită recent cu tablă care imită țigla. Lăcașul de cult are formă de navă, divizată în pronaos, naos și altar. Altarul este prevăzut cu un fel de absidă cu trei laturi. De-o parte și de alta a naosului există câte cinci ferestre, datorită cărora interiorul bisericii este bine iluminat. La intrarea în biserică s-a amenajat
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
și de alta a naosului există câte cinci ferestre, datorită cărora interiorul bisericii este bine iluminat. La intrarea în biserică s-a amenajat un mic pridvor, iluminarea lui asigurându-se prin ușa de intrarea, terminată semicircular. Deasupra pridvorului și a pronaosului a fost așezat un turn, străpuns mai întâi de o fereastră, poziționată deasupra intrării și apoi de patru ferestre, câte una pentru fiecare latură. A fost a acoperit cu tablă zincată, care a permis decorarea specific bizantină, și are deasupra
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
La Crișcior se păstrează o veche biserică de zid românească, Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorita de cneazul Bâlea și soția sa, jupanița Vită, la sfârșitul secolului al XIV-lea. De plan longitudinal, cu turn-clopotniță pe vest, biserica conserva pe pereții pronaosului importante fragmente de pictură murala din epoca fundației (tabloul votiv cu familia ctitorului, scene biblice, sfinți militari etc.), operă unui maestru român de școală locală. Este construită într-un stil de sinteză, rezultând din îmbinarea unor elemente de tradiție bizantina
Crișcior, Hunedoara () [Corola-website/Science/300545_a_301874]
-
20 ZILE,POPA LAZĂR". Desigur meșterul făurar. Pe o bârnă a peretelui sudic, la exterior, au mai fost lăsate câteva slove, dar numai dată, 1692 mai 27, a mai putut fi descifrata. Tipul de plan este străbun, cu altarul și pronaosul în prelungirea navei, poligonale cu trei laturi. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se strâng într-un
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se strâng într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud,este străpunsa o fereastră în formă de bifora. Acoperirea interiorului, tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar, au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Alcătuirea de acum
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar, au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Alcătuirea de acum a clopotniței este dintr-o fază mai nouă, ea copleșind, prin monumentalitate, acoperișul cu sita, pe conturul pereților, al lăcașului. Când artă penelului și-a reluat evoluția firească în satele transilvănene, biserica din Birtin și-a primit
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
prea înălțatului împărat Frantiscus I,episcop al Ardealului Vasile Moga,protopop Tobie Perian,parohul locului Iosif Morariu,s-au zugravit această sfântă biserică cu toata cheltuiala cinstitului popor la anul Domnului 1829 prin M.Borsos și Simon Silaghi." Din pictură pronaosului s-a conservat pe plafon Adam și Eva, Maria Egipteanca și părintele Zosima. Partea superioară a boltii naosului cuprinde cercurile cu reprezentările: Dumnezeu Tatăl; Isus Hristos, Sf. Duh(porumbelul). Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împarte transversal și longitudinal restul boltii
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
ar lămuri prin obârșia locuitorilor”."Biserica este clădită din cărămidă, dar cadrul fin sculptat al ferestrelor este din piatră. Pridvorul este deschis având patru stâlpi despărțiți prin arcade ogivale. Alți stâlpi ca aceștia arată asemeni unei perdele între naos și pronaos. Pereții sunt sprijiniți de contraforturi solizi. Astăzi, preotul paroh care slujește la această biserică este Daniel Iordan. În cadrul acestei parohii face parte și bisericuța „Sfântul Nicolae” din Curița. Această Sfântă biserică a început a se zidi în anul 1840 cu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
elemente de noutate, specifice perioadei de căutări în arhitectura bisericească de la sfârșitul secolului al XVII-lea, numită generic "perioada Cantacuzinilor". Dimensiunile exterioare ale edificiului sunt de 18,50x7,50m cu pereți de cărămidă arsă având grosimea de 1m. Naosul și pronaosul au acoperișul sub formă de calote sferice. Absida este boltită tradițional, cu un mic cilindru urmat de o semi-calotă, ca noutate arhitectonică remarcându-se sprijinirea acesteia pe o consolă continuă. Tot ca inovație, sau ca element innoitor, îl reprezintă zidul
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
sferice. Absida este boltită tradițional, cu un mic cilindru urmat de o semi-calotă, ca noutate arhitectonică remarcându-se sprijinirea acesteia pe o consolă continuă. Tot ca inovație, sau ca element innoitor, îl reprezintă zidul interior plin ce desparte naosul de pronaos la bisericile tradiționale, acum înlocuit cu un sistem primitiv de trei arcade, element arhitectonic ce avea să se impună mai târziu. De remarcarcat este și scara ce duce la clopotniță amenajată în grosimea zidului nordic al pronaosului, ca la mai
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
desparte naosul de pronaos la bisericile tradiționale, acum înlocuit cu un sistem primitiv de trei arcade, element arhitectonic ce avea să se impună mai târziu. De remarcarcat este și scara ce duce la clopotniță amenajată în grosimea zidului nordic al pronaosului, ca la mai toate bisericile timpului, însă modul acesteia de desfășurare și lungimea acesteia o face inedită. Numele sugerează că, pe locul actualei clădiri de cărămidă, ar fi fost o altă biserică sau construcție religioasă de lemn construită de voievodul
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
monumentul, Alexandrina Hagi-Vasile, împreună cu medicul Ioan Nicolaescu și Demetriu Georgiescu, arendatorul moșiei, inițiază ample lucrări de refacere și restaurare a acestuia. Tot atunci s-a refăcut în totalitate decorația interioară, inclusiv pictura murală, așa cum o spun două inscripții aflate în pronaos. Cutremurul din 1940 nu afectează decât partea superioară a clopotniței care va fi imediat refăcută. În anii 1970-1971, preotul paroh Nicolae Turcu, inițiază câteva lucrări importante de refacere și învelire a acoperișului. Cu această ocazie este verificată originea unei mici
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
prismă cu baza dreptunghiulară, fiind acoperită cu tablă și terminată cu un bulb în formă de ceapă, având deasupra o cruce de fier. În biserică se intră pe ușa din pridvor situată în partea de miazăzi, iar de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află cafasul la care se ajunge cu ajutorul acelorași scări care duc la clopotnița din turla bisericii. Pronaosul are o boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
cu un bulb în formă de ceapă, având deasupra o cruce de fier. În biserică se intră pe ușa din pridvor situată în partea de miazăzi, iar de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află cafasul la care se ajunge cu ajutorul acelorași scări care duc la clopotnița din turla bisericii. Pronaosul are o boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin două icoane mari așezate pe părțile laterale ale bisericii. Naosul
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
ușa din pridvor situată în partea de miazăzi, iar de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află cafasul la care se ajunge cu ajutorul acelorași scări care duc la clopotnița din turla bisericii. Pronaosul are o boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin două icoane mari așezate pe părțile laterale ale bisericii. Naosul este prevăzut cu două abside laterale în care se află câte un geam de formă dreptunghiulară. Atât naosul
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin două icoane mari așezate pe părțile laterale ale bisericii. Naosul este prevăzut cu două abside laterale în care se află câte un geam de formă dreptunghiulară. Atât naosul cât și pronaosul sunt pardosite cu plăci de piatră, iar la strănile cântăreților pardoseala este din scândură de brad. Naosul este despărțit de altar prin catapeteasmă. Forma altarului este semicirculară, având bolta comună cu naosul. Altarul are un singur geam - spre răsărit, iar
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, ușa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei, are formă semicirculară, la răsărit, sus o fereastră în părțile laterale ale bisericii câte o ușă. În pridvor, pe ușorii
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
pe care ""n-a prea folosit-o nimeni"". Între anii 1905 și 1907 în vremea păstoriri preotului greco-catolic Nicolae Receanu, cu mari eforturi, s-a ridicat actuala biserică, construită în stil de navă, cu ziduri viguroase din cărămidă, împărțită în pronaos, naos(despărțite prin zid) și altar(despărțit de naos prin tâmplă de zid), iar la miazănoapte lipit de corp un turn cu ceas având la bază un strâmt exonartex cu tavan boltit, pe pereții laterali ai căruia sunt zugrăviți apostolii
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
lemnele ar fi fost aduse din pădurea de pe Dumbravă, cu ajutorul boilor. Biserica este confecționată din lemn masiv de stejar (cea mai îngustă grindă este de 50 cm) și este acoperită cu șindrilă din lemn de brad, iar, în interior, pereții pronaosului, naosului și altarului sunt acoperiți cu picturi. La terminarea construcției, tatăl și unul dintre fii au fost plătiți și s-au înapoiat în satul lor, iar ceilalți fii au primit o întinsă suprafață de pământ în hotarul satului, la Recea
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Adormirea Maicii Domnului” și a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară, vad de han și, mai ales, vie. Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul și pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura de vest, printr-un privdor brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea două turle, turla cea mai mare, cea de pe pronaos îndeplinind și rolul de clopotniță. Constructorul bisericii a
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
are un plan clasic, trilobat, cu naosul și pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura de vest, printr-un privdor brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea două turle, turla cea mai mare, cea de pe pronaos îndeplinind și rolul de clopotniță. Constructorul bisericii a realizat un perete între pridvor și pronaos de 1.2 metri grosime, ce ascunde și scara de acces către clopotniță, eliminându-se astfel o scară exterioară sau o altă turlă(soluție foarte
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
de vest, printr-un privdor brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea două turle, turla cea mai mare, cea de pe pronaos îndeplinind și rolul de clopotniță. Constructorul bisericii a realizat un perete între pridvor și pronaos de 1.2 metri grosime, ce ascunde și scara de acces către clopotniță, eliminându-se astfel o scară exterioară sau o altă turlă(soluție foarte ingenioasă dar nu foarte fericită într-o zonă seismică). Dimensiunile armonioase ale bisericii (22 metri
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
după arhitect Ghica Budești), împreună cu sculptura în lemn și piatră și pictura murală au făcut din biserica schitului Bordești o mică bijuterie. Sunt remarcabile realizările meșterilor sculptori, similare cu cele de la Sinaia și Stavropoleos, de pe coloanele din pridvor și dintre pronaos și naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori și fructe specifice. Ceea ce s-a sculptat în lemn a dispărut din păcate, toți specialiștii fiind însă de acord cu faptul că ușa împărătească, sculptată în
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]