792 matches
-
a fost făcută Germaniei la 19 ianuarie 1939. . în ziua de 16 decembrie 1938 a apărut decretul lege privind înființarea Frontului Renașterii Naționale cu scopul de « mobilizarea conștiinței naționale în vederea întreprinderii unei acțiuni solidare și unitare românești de apărare și propășire a patriei și consolidare a statului ». Se preciza că Frontul Renașterii Naționale e « unica organizație politică de stat, orice altă activitate politică decât aceea a Frontului Renașterii Naționale e socotită clandestină ». Contravenienții sunt pedepsiți cu degradare civică intre 2 -5
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
moldovenește, pricinuind astfel furia cucoanei, care se scula în picioare în trăsură și-i rechema sever la ordine: „Vorbește englezește, cioară!“ Un stimulent major al spiritului de imitație îl constituie înmulțirea, într-o măsură considerabilă, a călătoriilor peste hotare. În Propășirea (1844, nr. 18) citim despre ele o spirituală notă nesemnată, care - după stil - i-ar putea aparține lui Kogălniceanu: „Voiajuri și primblări! Românii au început a se face cosmopoliți și, de vro câțiva ani, gustul voiajurilor s-au lățit atât
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ale părului lung nu scăpau, după cum se vede, unui ochi vigilent și perspicace. Dacă pletele bonjuriștilor au rămas totuși neretezate, e pentru că foarfecele cârmuirii avea treburi mult mai urgente: lucra intens în slujba cenzurii. Întemnițat la mănăstirea Râșca după suprimarea Propășirii, M. Kogălniceanu îi trimitea tatălui său o scrisoare patetică, plină de grave recriminări: „Și dumneta ce ai făcut? În loc ca să mă aperi, în loc ca să te duci împreună cu aga la vodă, cum îți zicea singur aga, ce-ai făcut? Ca și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ocrotească ca să producă macar în viitor. Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate.“ (D.A. Demidoff în Moldavia, în Dacia literară, 1840) Același Kogălniceanu, editând mai apoi Propășirea, îi scria lui Ion Ghica la 22 august 1844: „Trimite-mi articole și cât mai repede, căci am rămas complet descoperit. Vei vedea în nr. 32 că eu singur am făcut pe de-a-ntregul revista.“ Un apel similar îi parvenea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cu totul, și adesea d. Bermann este obligat să alerge pe la toți colaboratorii spre a-i implora să producă ceva. Caută deci, dragul meu, să ne procuri niște articole de pe acolo...“ S-ar putea zice, fără teamă de impietate, că Propășirea era o „formă fără fond“; scriitorii lipseau, sau nu se îndemnau a scrie. Dar odată plămădită, forma devine stimulatoare: scriitorii sunt smulși din letargie, coloanele revistei se umplu, iar unele texte obținute în acest chip se dovedesc, culmea, opere durabile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
țării la alta, despărțite între ele prin granițe politice. Înnoirile, în Moldova, nu depășesc în genere linia prudenței. De la preluarea Alăutei românești de către Kogălniceanu (iulie 1838), titlul revistei și titlurile unor bucăți apar cu litere latine. Dacia literară (1840) și Propășirea (1844) practică un alfabet de tranziție temperat, introducând ca semne latine pe d, e, m, n, z. În România literară (1855), numărul lor sporește cu î, j, s și t. În același an, articolul-program al ziarului Steaua Dunării comunică opinia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Cireș Harnagea, „care se trag din familii de răzeși, plecați din satele Grumezoaia și Hurdugi”. Petru P. Harnagea cinstește astfel memoria personalităților „care trebuie să fie un exemplu pentru generațiile viitoare de tineret și un îndemn de a munci pentru propășire orașului și ținutului de unde au pornit și pentru Patria noastră dragă”. Am căutat să ilustram volumul de față cu imagini care reflectă întâlnirile foștilor absolvenți și a profesorilor care au dat dovadă de abnegație și sacrificiu în îndeplinirea calității de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în primul număr, avea în vedere obținerea autonomiei Principatelor și unirea lor, modernizarea și liberalizarea instituțiilor sociale, emanciparea categoriilor sociale de jos, desființarea robiei, răspândirea instrucțiunii școlare. În domeniul literaturii, programul jurnalului relua principalele obiective ale revistelor „Dacia literară” și „Propășirea”. Se cere scriitorilor să creeze o literatură originală, de inspirație națională, izvorâtă din istoria, moravurile și tradițiile autohtone. S.D. se anunță de la început ca o publicație combativă, menită să impună în mișcarea culturală o concepție bine închegată despre căile pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
din cele 3 casătorii cu cele 3 surori, restul "din flori"). Având în vedere populația redusă a Uruguayului, cu unele prilejuri afirmam, spre distracția asistenței, că dacă Uruguayul ar mai avea și astăzi câțiva colonei Escayola, cu aceeași "dăruire" pentru propășirea patriei, în câteva generații ar depăși rivala Argentina în populație. La Tacuarembo aveam să ascult și la întrevederea cu prefectul (intendentul) povestea lui Gardel, aici toate începând și terminându-se cu Gardel. Ulterior întrevederii, aveam să fiu plimbat într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
voia partidul, adică multe minciuni frumos spoite cu roșu și propagandă cât cuprindea. Dacă pe ici, pe colo, se mai difuza și puțină muzică (de regulă populară) atunci ar fi trebuit ca fiecare salariat să plece voios la muncă spre propășirea păcii mondiale și a patriei egalitariste. Directorul instituției bucureștene, Valerian Ionescu, Îi transmisese cenzorului de la Bârlad și o listă a pieselor de teatru jucabile, ca să spunem așa: „În legătură cu piesele de teatru din repertoriul actualei stagiuni a Teatrului de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
viață în anul 1997. CANȚĂR, FILIP (1909-1988ă AGRONOM În istoria învățământului superior agronomic din țara noastră, numele prof.dr. Filip Canțăr este înscris la loc de cinste printre marile figuri care și-au dedicat toată priceperea, întreaga viață, creșterii prestigiului și propășirii lui. Născut la 8 octombrie 1909, în comuna Recea, județul Lăpușna, a urmat cursurile gimnaziale, mai întâi la Chișinău și apoi în localitatea Cojușna. Își continuă studiile medii la Liceul Alecu Donici din Chișinău (19271931ă, apoi urmează Școala de ofițeri
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fost unul dintre pionierii criticii literare române; deși ne-a lăsat puține scrieri în acest domeniu. Cea mai importantă, sintetizând opiniile sale literare, e Critica criticii (1846ă. Scrierile teoretice ale lui Alecu Russo sintetizează, în spiritul Daciei literare și al Propășirii, ideile generației sale despre necesitatea unei literaturi inspirate din realitățile naționale, despre valoarea estetică și documentară a folclorului. Alecu Russo s-a făcut cunoscut și ca polemist împotriva exagerărilor curentului latinist. Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
gazetă în limba română, intitulată “Basarabia”, în jurul căreia s-au strâns cei mai activi militanți pentru cauza basarabeană. În paginile gazetei au apărut articole cu un profund caracter național, prin care erau cerute autorităților țariste recunoașterea națiunii române, dreptul la propășire liberă și introducerea limbii române în spațiul public. Atunci când amploarea manifestărilor naționale, dar și influența acestora în rândurile populației, a devenit un real pericol pentru guvernanții ruși, aceștia au declanșat o crâncenă prigoană împortiva tuturor militanților și simpatizanților mișcării. După
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
decât în mod excepțional, că soțiile țărăniștilor, ale liberalilor etc., ar lucra în alte partide decât acelea în care sunt înscriși soții sau fiii lor. Atunci cum și-ar închipui cineva că feministele, care înainte de orice țin la întărirea și propășirea familiei ar contribui cu activitatea lor politică la disocierea ei? Dar noi nu voim să luptăm contra realităților. Voim să clădim ceva pozitiv bazat pe natura lucrurilor și în concordanță cu interesele patriei și ale societății. Ce înseamnă noua grupare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
morală și financiară, vom vedea cum pășesc femeile în viața socială, cum vor înțelege să-și împlinească rolul. Noi vom analiza căile care trebuie urmate și ne vom supune unei disciplini. Va trebui ca femeile să câștige lupta internă, pentru propășirea neamului și a țării. Dacă femeile rămân numai la căminul lor vom fi în mare inferioritate față de elementul minoritar. Femeile grupării noastre nu se vor înscrie în partide politice, dar sunt gata să colaboreze ca experte și ca sfătuitoare, căci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Eugenia Tordășanu, Pinula Doctor Kițulescu, Lucia Oană, Lucreția Mureșanu, Caliopi Delescu, Paulina Mezin, Maria Georgescu, Maria Georgescu din Târgul Mureș, Leontina Diaconescu, Doamna Berea din Huși, Aneta Săvulescu, Furdui din Câmpeni, care toate s-au devotat în mod deosebit pentru propășirea Societății Ortodoxe. Institutele noastre din București, Craiova, Giurgiu, Buzău, Galați, Vaslui, Iași, școlile de meserii din Chișinău, Ismail, Sulina au progresat afirmând din ce în ce mai mult caracterul lor ortodox. Așezăminte ca ale noastre trebuie să selecționeze în fiece an corpul didactic, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean cărora le urăm izbândă pentru propășirea și mai departe a Societății Ortodoxe. Secția Fostelor eleve ale școalelor Societății Ortodoxe merită o deosebită atențiune căci ele reprezintă viitorul. Societatea Ortodoxă se va rezema pe conștiința clarvăzătoare și pe înțelepciunea fiicelor noastre crescute în principiile național religioase care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a familiei. Azi, nu se mai restrânge nimeni, nici individ, nici popor, în cercul strâns al activității și dezvoltării individuale, ci fiecare ține să cunoască și să aducă colectivității din care face parte, patriei sale, umanității chiar, acel aport necesar propășirii și bunei stări economice. Sub acest raport, Asociația noastră a fost la înălțime. Prin reprezentantele sale încă din 1923 a participat și s-a distins la diferite congrese din Apusul și Răsăritul Europei. Congresul din Roma 1923, Paris 1926, Viena
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
greșeala și ofensa ce li se aduce prin îndepărtarea de la drepturile care li se cuvin cu prisosință. Au făcut aceasta și pentru o înțeleaptă înțelegere a dreptului de vot care trebuie să fie întrebuințat pentru binele națiunii, a căminului și propășirii acestui neam. Virtuțile feminine au reclamat, în primul rând, respectarea moralei creștine, care trebuie să pătrundă în întreaga viață de stat, în întreaga viață socială, în viața individuală a cetățenilor, în tot angrenajul nostru ambiant. Nesocotința acestei morale, nesocotirea celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
tuturora? Desigur că nu! Nu șovăiți așadar a urma chemarea Frontului feminin, organizație care își propune ca scop promovarea tuturor intereselor femeilor din România, fără deosebire de rang, credință politică sau religioasă, organizație care tinde la crearea de condițiuni favorabile propășirii femeii pe tărâmul muncii intelectuale și manuale, la ridicarea nivelului cultural, precum și la crearea de condițiuni higienice, favorabile vieții și muncii femeii și a familiei. Toate acestea, prin concentrarea tuturor forțelor feminine, pentru câștigarea drepturilor egale cu ale bărbaților în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Gr. Cantacuzino a cărei prezidentă generală este. Această asociație are de scop a dezvolta și încuraja munca femeii pe toate tărâmurile: cultural, social și economic și de a ridica prestigiul moral și social al femeii. Educația, sănătatea publică, morală socială, propășirea economică și financiară a țării, asistența socială, toate aceste ramuri de activități trebuie să fie cercetate de femei, căci viața casnică este în legătură directă cu toate acestea. Pentru cunoașterea și răspândirea acestor chestiuni, D-na Cantacuzino a organizat conferințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Dar suntem pătrunse și de marea răspundere precum și de puterea care ne stă la îndemână de a contribui ca țara noastră să fie o dârză luptătoare pentru pace, de a contribui la făurirea unei vieți de pace, lumină, sănătate și propășire pentru părinții, soții și copiii noștri. Dragostea și grija noastră de familie, de vatră și de țară ne va ascuți mintea și ne va întări voința. Ea ne va ajuta să cumpănim după faptele lor, pe adevărații prieteni, ca și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
îmi vor supraviețui). Un Ponta în politică, de exemplu, duce mai departe, pe cele mai înalte culmi, interesele vechilor tovarăși. Nici televiziunea nu e lipsită de astfel de clone careși pun agilitatea specifică tinereții lor în slujba celebrelor „idealuri de propășire“, care, între timp, sau transformat în interese de grup, foarte personale. Marius Tucă și Dan Diaconescu, cei doi caracaleni care au venit, de mână, la București, sunt două exemple elocvente. În cazul lui Tucă, lucrurile stau și mai interesant. De cum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Curriculum vitae, Iași, 2002, 6p. mss (în arhiva autorului) NEGEL, VASILE (1854-1923) MEDIC Clinician și anatomopatolog din prima generație de profesori ai școlii medicale ieșene, profesorul doctor Vasile Negel s-a dedicat cu profesionalism și fidelitate timp de patru decenii propășirii asistenței medicale și învățământului de medicină internă. S-a născut la 6 iunie 1854, la Bacău. După terminarea studiilor liceale la Iași, a urmat cursurile Facultății de Medicină din Paris, obținând, în 1882, titlul de doctor în medicină, în urma susținerii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
el să nu participe la întocmirea lor. Sarcina a fost preluată de A. D. Xenopol. Să încercăm a spicui câteva din cele mai importante prevederi ale programului Junimii: Societatea literară Junimea „...va face apel la toți cetățenii care se interesează la propășirea civilizațiunei în România să facă parte din ea [...] va tipări orice carte de știință sau litere, iar mai cu seamă cele de știință trebuincioase școlarilor gratis...Va avea o singură ortografie pentru toate cele ieșite de sub tiparul ei. Societatea Junimea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]