14,128 matches
-
este să știi ce reții și ce lași de o parte. Iar vărul Adrian, tăind stofa literară, avea mână sigură. Și avea și alte calități. Deși tema era dramatică și era vorba chiar despre el, evitase orice urmă de patetism. Propozițiile erau scurte, sacadate, economice, ca un scenariu de film. Și efectul lor dramatic era cu atât mai mare. Suferința indusă, mergând până la limita exterminării, era descrisă, dacă se poate vorbi așa, "cu bun gust", fiind trecută în prealabil printr-un
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
pe care Eugen Ionescu le deține de la bun început? Autorul eseului arată, pe larg, pendularea acestui "tânguitor sclipitor" (cu formula lui Noica) între cele două registre: al negației, mai mereu suculentă, mai rar consistentă; și al întoarcerii ei subite, în propoziții aproape disperate, înspre o problematică tensionată. Balansul acesta între ironie și implicare, detașare cordială și convulsii interioare, poate fi descoperit și la alți colegi de generație ai scriitorului: la Octav Șuluțiu, de pildă, cu crizele lui ciclice de disperare. Sunt
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
stupefiante cu un reprezentant tipic al acestui nou tip de xenofobie. "Și totuși, de ce-i urâți pe chinezi și pe arabi? Ați avut, vreodată, un conflict cu ei?", l-am întrebat pe unul din "microbiștii" devenit canal de transmisie a propozițiilor deșuchiate ale neo-rasiștilor români. "Îi urăsc pentru că ne iau locurile de muncă", a venit replica instantaneu. Am contraatacat, la rându-mi: "Vorbiți cumva despre tarabele la care-și vând marfa? Sau de mașinile de cusut la care chinezoaicele lucrează precum
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
Eva, Trecerea, Pasărea și Melcul plasează sculptura pe o treaptă a aspirației artistice în care singurul material este Spiritul. Restul nu-i decît conturul amplu al unui desen pe bolta cerească. După Brâncuși, Max Dumitraș afirmă din nou, prin aceste propoziții eliptice, că sculptura a ieșit de sub determinarea lui Newton și s-a așezat, cu o măreție discretă, în ecuația la fel de eliptică a lui Enstein, în aceea care concentrează întreaga epică a Relativității generalizate.
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
ni se înfățișează acum teza potrivit căreia "realismul socialist" ar dispune de un adevăr de uz propriu, "adevărul obiectiv", tranșant disociat de "atitudinea obiectivist-burgheză a adevărului integral". Pasămite adevărul are un caracter de clasă, neputînd intra în cuprinsul său decît propozițiile admise de orwellianul Minister al Adevărului. Puțin lipsea ca și culorile, sunetele, mirosurile să fie validate partinic! Demența luptei de clasă nu părea să aibă limite. Vocația scriitoricească ar fi prin urmare demnă de împlinire numai în gradul în care
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
și apăsat, în zona abjecției. În fond, cînd e să răstălmăcim cuvintele unui om de a cărui ființă ne leagă - fiind incapabili să admirăm și să iubim - o incurabilă și stăruitoare invidie, nu se poate să nu găsim în fiecare propoziție sensuri care să dea apă la moară dispoziției noastre sufletești. Nimic nu deformează mai mult lectura unui text decît ochiul unui om în al cărui suflet ura și-a ridicat metereze patologice. Ziaristul craiovean pare o marionetă trasă din umbră
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...". Pe Ion }uculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două propoziții memorabile: ,,Autoportretul cu ochiul scos al lui }uculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
repet destul de des în scris. Este încercarea disperată a scriitorului de a ieși din infern cu o scară, cerând o scară să-i vină cât mai repede pentru a ieși la suprafață. Din toată literatura pe care am citit-o, propoziția aceasta înfrigurată constituie cel mai dramatic strigăt pe care îl ascult în sinea mea, ca și cum Gogol ar fi alături de mine. * Am fost inspirat când la Galeria cu viță salbatică am pus motto-ul: " Răstriștea treacă, s-o numim vis... Cheile
Despre motto-uri, ca stil literar by Constantin Ţoiu () [Corola-journal/Journalistic/9866_a_11191]
-
fascinanta Iulia, o femeie de serviciu la antipodul baborniței tradiționale, respingătoare. Iată-l pe craiul Norbert, bătând neputincios la porțile visului: "Norbert nu dorea să urce ziua pe scara aceea. Iulia trează, apărată de cortegiul ei nevăzut, era inaccesibilă, cu propozițiile ei ermetice și pielea nespus de netedă, care nu părea să simtă. O Iulie abandonată somnului, pe scânduri, precum Cenușăreasa, fără vorbe, în întunericul podului era ținta dorinței lui până la obsesie. ŤScheletul din bufetul luiť, cum ar fi zis sora
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
dacă }ările Române ar fi fost catolice, destinul lor, al României ar fi fost altul. în orice caz, mai bun. Pentru că presiunea panslavismului ortodoxist ne-a blocat vreme îndelungată accesul la valorile culturii și civilizației Europei occidentale. Citez doar o propoziție din primul capitol, "Forțele revoluționare": "Cel mai activ ferment al orientalizării a fost ortodoxismul". Eugen Lovinescu - și nu numai el - e convins că "îndărătul crucii bizantine se ascunde rusul". - Sunt de acord cu Lovinescu. Mulți istorici din Ardeal mi-au
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Ei, ce mai faceți? îi întrebă. Ați mâncat? − Am mâncat! îi răspunse repede feciorul cel mare. − Păcat spuse bătrânul vă adusesem și eu aici în traistă niște mâncare, să mâncăm împreună. Fișe de lucru din cabinetul de logopedie 40 Citește propozițiile de mai jos tare. Când spui un cuvânt, atinge cu degetul cercul de sub cuvânt pentru a-ți aminti că trebuie să vorbești rar. Culoarea mea preferată este albastru. Îmi scriu azi tema la matematică. La vară voi merge la mare
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
cu R și incercuiește-le pe cele care încep cu L. Caută prima și ultima literă a fiecărui cuvânt care denumește următoarele imagini: Prima literă Ultima literă Fișe de corectare a dislexo-disgrafiei Greșeli Caută greșelile și spune ce trebuie corectat: Citește propozițiile și corectează ce este greșit: Bunichii mi-au cumpărat o rochiță cu florichele colorate. Marchela și-a pierdut ocelarii. Pisichile prind șorichei. Vechinul meu este chel mai bun prieten. Pe cățelul meu îl ceamă Tedi. El are urechile michi și
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
și pe Lucica, Mircea și Cecilia. După cincisprezece minute, scorul este zece la cinci pentru echipa lui Mircea. Pe Lucica o cheamă unchiul ei. Meciul încetează. Copiii nu se ceartă. Ei se despart în pace până la o nouă întrecere. Rescrie propoziția corectă pe linie. 1. ultima zi din an va fi marți. 2. știai că vineri vine vacanța? 3. țânțarii înțeapă în timpul nopții. 4. așteptăm să vină moș crăciun. 5. cocoșul s-a urcat sus pe gard. 6. după luna iunie
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
lui Procust, vai, nu și-l mai amintea după 1947, reprezentînd firește o sfidare a doctrinei oficiale. Pentru Pandrea, "heghemonia proletariatului este o tîmpenie. Sarea pămîntului sînt intelectualii. Mandarinatul conduce frîiele istoriei". în direcția abstracțiunilor, avem a face cu sublime propoziții. Mandarinul se plasează în mișcarea cosmosului, "conștient de cercul închis al facerii și al morții, acceptate cu detașare, surîzător în fața Hazardului, înțelegînd Neantul și disprețuitor al Forțelor oarbe, care conduc istoria universală. Mandarinul refuză Forțele și credințele oarbe. Firește, mandarinul
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
în eforia meciului cu Beșiktaș" rostește cu aplomb finanțatorul uitând să precizeze dacă este vorba de Eforie Nord sau de Eforia Sud. Probabil că în locul cuvântului eforia ar fi dorit să utilizeze paronimul acestuia, euforia, dar chiar făcând această înlocuire propoziția nu devine mult mai clară. Nu știu cât se pricepe domnul Turcu la finanțe, dar în materie de limbă română sigur e nul, dovadă și următoarea frază în care cuvântul "anticipat" se potrivește ca nuca în perete: "Vreau să-i mulțumesc anticipat
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
opinia exprimată de ei s-a dovedit a fi falsă și nu au avut dreptate, atunci măcar să salveze aparențele și să lase impresia că lucrurile stau invers. Interesul pentru adevăr - care trebuie să fi fost singura motivație în enunțarea unei propoziții presupuse a fi adevărată - cedează acum cu totul în fața vanității: ceea ce e adevărat trebuie să pară fals, iar ceea ce e fals trebuie să pară adevărat." (pp. 24-25) Fragmentul e încîntător. Ce altă mostră de descriere fățișă a naturii umane în
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
trasee baroce, iar rigoarea conceptelor este special amenajată pentru a arăta pînă unde poate merge inventivitatea lexicală și cum discursul literar poate deveni subit metalimbaj. Filosofia lui Chira, ușor deductibilă din arta și din textele sale, se sprijină pe cîteva propoziții fundamentale: 1. lumea nu este o realitate finită, ci un proiect continuu, 2. limbajul nu este figurativ, ci exclusiv conceptual și 3. creația este idealitate pură și nicidecum un itinerariu concret, obiectual. Calitatea acestor enunțuri este în afara oricărei discuții, iar
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
ai secolului al XX-lea, ci este o piatră de hotar în politologia mondială." Și astfel Ion Barbu: "Lirica lui anticipează abordări semiotice dezvoltate ulterior de Umberto Eco, Roland Barthes, Julia Kristeva și grupul Tel Quel, astfel încât, comparând astăzi cutare propoziție a sa cu achizițiile de ultimă oră ale teoriei semiotice, se poate constata și demonstra că anticipările barbiene în acest sens nu erau întâmplătoare (Mincu) Mai mult, poetul intuiește experiența metaliterară din Prăbușirea casei Usher, de E.A. Poe cu mult
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
Hannah și Martin sunt vii, sunt sinceri, iar ceea ce este uimitor este că unda vie a sincerității lor se potrivește perfect obișnuinței protocolare cu care își întocmesc scrisorile. Și Martin și Hannah își construiesc scrisorile ca pe un edificiu, ridicîndu-le propoziție cu propoziție. Dar în nici un caz nu le aruncă pe pagină cum le-ar veni la primul imbold al condeiului. Te izbește la ei grija migăloasă privind inserarea amănuntului discursiv, precuparea atentă pentru formulele introductive sau pentru încheierile politicoase, și
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
Martin sunt vii, sunt sinceri, iar ceea ce este uimitor este că unda vie a sincerității lor se potrivește perfect obișnuinței protocolare cu care își întocmesc scrisorile. Și Martin și Hannah își construiesc scrisorile ca pe un edificiu, ridicîndu-le propoziție cu propoziție. Dar în nici un caz nu le aruncă pe pagină cum le-ar veni la primul imbold al condeiului. Te izbește la ei grija migăloasă privind inserarea amănuntului discursiv, precuparea atentă pentru formulele introductive sau pentru încheierile politicoase, și mai ales
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
diaristul e sensibil la sexul frumos, în genere, iar dacă "personajele" sunt inteligente și mai au și o biografie interesantă, cu atât mai mult. La un moment dat, bulversat de drama conjugală a unei asemenea cunoștințe, Eugen Simion scrie această propoziție care, scoasă din context, poate părea patetică (dar nu e): Când ai o femeie ca E. T., numai Dumnezeu mai poate avea trecere înaintea ei..." (p. 331). în fine, din însemnările fragmentare, ignorând calendaritatea, ale diaristului, iese - nu se poate
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Defel fortuit în pofida înfățișării sale ludice, actul scriptic reprezintă echivalentul unui destin, id est o formă de captivitate: "Sîntem prizonierii unei fraze; ai uneia, e drept, celebre, dar niște prizonieri ai ei. Sîntem captivii, fie și de lux, ai unei propoziții anodine: "Marchiza a ieșit la ceasul cinci". Sîntem ostatici ai unui anunț din care-i greu să ne răscumpărăm..." (Regele Marc și rîul Iza). Sublim "prizonier", "ostatic" de lux al limbajului, Șerban Foarță își ia revanșa lucrîndu-l aidoma unui orfevru
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
Dogmatismul Adevărului se destramă, în ziua de azi, se topește văzând cu ochii; practic, nu mai există un dogmatism al adevărului. Sau mai sunt, poate, doar câteva rămășițe la Lacan... Dispozitivul - ba chiar, fără îndoială, dispozitivul metafizic, adică diferența dintre propozițiile empirice, constative etc., și propozițiile principiale, pe care le putem numi transcendentale, deci propoziții care caută să construiască idei generale (Althusser le spunea "generalități") - este un dispozitiv puternic: cel al intelecției. Iar acest dispozitiv continuă. Modificându-se, (re)inventându-se
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
ziua de azi, se topește văzând cu ochii; practic, nu mai există un dogmatism al adevărului. Sau mai sunt, poate, doar câteva rămășițe la Lacan... Dispozitivul - ba chiar, fără îndoială, dispozitivul metafizic, adică diferența dintre propozițiile empirice, constative etc., și propozițiile principiale, pe care le putem numi transcendentale, deci propoziții care caută să construiască idei generale (Althusser le spunea "generalități") - este un dispozitiv puternic: cel al intelecției. Iar acest dispozitiv continuă. Modificându-se, (re)inventându-se... Ajunge să ne gândim la
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
nu mai există un dogmatism al adevărului. Sau mai sunt, poate, doar câteva rămășițe la Lacan... Dispozitivul - ba chiar, fără îndoială, dispozitivul metafizic, adică diferența dintre propozițiile empirice, constative etc., și propozițiile principiale, pe care le putem numi transcendentale, deci propoziții care caută să construiască idei generale (Althusser le spunea "generalități") - este un dispozitiv puternic: cel al intelecției. Iar acest dispozitiv continuă. Modificându-se, (re)inventându-se... Ajunge să ne gândim la filosofi ca Vincent Descombes, Jean-Luc Nancy etc. LP: Dar
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]