4,062 matches
-
cu adevărat, nu de dictatură. Predicatul lor e simplu: Băsescu e rău, votați Alianța Anti! Mă văd nevoit să repet: a ne scuti. HotNews.ro, 29 octombrie 2009, 834 comentarii, record de postări pe site la un singur articol Revoluția prostului gust. PSD și confiscarea simbolurilor din ’89 De la Revoluție încoace, este prima dată când PSD își aduce militanții în Piața Operei din Timișoara, simbolul anticomunismului și locul de unde s-a extins revolta care a dus la căderea regimului Ceaușescu în
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
se spunea în urmă cu 20 de ani, poporul cu televizorul. Mircea Geoană și-a încheiat aventura la Timișoara strecurându-se afară din clădirea Operei, la braț cu Antonescu și Johannis, pe ușa din spate. Au crezut că, declanșând Revoluția prostului gust, își vor fugări adversarul, dar au sfârșit prin a fugi ei, aproape fugăriți de mulțime. E tot un gest simbolic. P.S. E inadmisibil modul cum relatează televiziunile evenimentele de la Timișoara: puține informații și acelea interpretate în mod tendențios de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
au dus naibii afacerile cu terenuri, dacă PNG intră în Parlament, ne trebuie rapid administrație străină. Sau o intervenție NATO, ceva de soiul ăsta. HotNews.ro, 8 mai 2008, 87 comentarii cthulhu Becali n-ar fi existat dacă nu erau proștii care să îl creadă, să îl urmeze, să îl privească la TV, să îl voteze. [...] Dacă oamenii ar fi fost într-adevăr atât de revoltați sau dezgustați pe cât pretind, ar fi boicotat liga 1 până când, de nevoie cluburile schimbau partitura
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
societății românești. Mai exact, chintesența ei. E ușor și comod să îl critici pe Becali (a nu se înțelege că nu merită critica). Dar e mai greu să spui adevărul: Becali nu ar fi fost nimic fără o grămadă de proști, dintre care unii s-au mai deșteptat între timp, alții nu. Stenogramele lui SOV printre rânduri. Firul roșu Gravă și înfricoșătoare, în stenogramele rușinii este agresiunea continuă, explicită și coordonată personal de Sorin Ovidiu Vântu asupra instituțiilor statului și asupra
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Mai îngrozitoare e siguranța cu care se pronunță pe orice subiect, fără teamă de propria impostură sau de ridicol. Oamenii care nu se îndoiesc niciodată de ei sunt proști, foarte proști sau, cu îngăduință, ticăloși. De ce procedează așa? Sunt toți proști sau foarte proști? Sunt chiar toți ticăloși? Nu, desigur. Dar cum ar putea să mai facă presă adevărată când știu că politicienii din platou, unii și aceiași, nu vin acolo pentru că mor de grija concetățenilor? Cum să facă presă când
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
moș Dumitru. I-o spunea în glumă numai când erau singuri, fără martori. Când moș Dumitru îl sâcâia cu vorbe în doi peri, numai ce îl auzea pe Pâcu: „Măi Dumitre, tu știi că câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia? Sau o faci pe niznaiu?” „N-o fac deloc pe niznaiu, Pâcule. Ba eu znaiu că tare urât mi-o fost drumul lung și omul prost. Ei, ce zici? Mai ai de spus ceva sau te dai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nepoftitul o lua la fugă, pentru că bunica pornea galop spre poartă cu măturoiul în mână. „Iar ai venit, zăludule? Cu tine să mă mărit? Stai că te altoiesc eu, lighioană!” Ieșea chiar pe portiță și alerga după năuc. Aista era prostul satului. Unde mai pui că erau și vecini. Moș Pâcule, eu te-am întrebat ce se întâmpla cu chiticii bunicului - a revenit Alecu Slobodă cu întrebarea. Stai să vezi. După ce bunica își descărca furia pe bunicul, pe pești și pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu se supără nimeni, dar să te și lauzi cu prostia ta, parcă-i prea de oaie - a socotit moș Dumitru. Nu te grăbi, Dumitre. Mai ai răbdare. Pentru că Dumnezeu nu-i bate numai pe păcătoși. Ii bate și pe proști...O venit și iarna. Noi, săracii, muncim, dar patronii bogați se distrează. Pleacă la munte... Te pomenești că iar o plecat patronul cu Dinuța - l-a întrerupt Hliboceanu. Ba bine că nu. Sigur că o plecat. Numai că drăcoaica nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Năstrușnic cum îl știu, îi în stare să scornească tot felul de năzdrăvănii...” gândea moș Dumitru. „Dacă prostia ar durea, apoi multe vaiete ai auzi în jurul tău...” îi umbla prin cap lui Hliboceanu. „Mare podoabă îi la casa omului și prostul. Uite de-o pildă Georgel. Dacă Dinuța avea alt bărbat, mai avea ea un sărvici atât de greu?...Nuuu! Venea acasă fuguța...” medita Ion Cotman cel tăcut. Mitruță, însă, nu reușea să adoarmă. Roiul de gânduri îi bâzâia în cap
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Care-i necazul, omule?” „O murit Măndița, fimeia mea.” „Când o murit și de ce?” „Ieri o murit. In spital.” „Dumnezeu s-o hodinească și tu s-o pomenești. Da’ la mine de ce ai venit? Uite cum întreb și eu ca prostul. Când ai nevoie de sicriu?” „Cam peste vreo două zile, că întâi trebuie să-i facă otopsia în spital și pe urmă mi-o dă acasă.” „Cum ai spus? Otopsie? Doamne ferește! Păi știi dumneata ce înseamnă otopsia asta? Nu știi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spre el și încremenește. Pe fază, domnul Claude, personal, îi dă primul ajutor cu o vodcă dublă. — Unde te doare? îl întreabă el pe rus, crezând că e polonez. — Mă doare sufletul c-a murit Kiril. — Care Kiril? face pe prostul, foarte serios, Claude. — Îți bați joc de mine? se enervează Roman. Kiril, bulgarul care aducea pepperoni... — Ce să fac eu cu pepperoni într-un bistrou în care lumea comandă numai băutură? — Didier, vino-ncoa’! începe Roman să-și piardă răbdarea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ce? se sperie Lionel. — Cu controlul nostru inopinat: infractorul sau a mirosit ceva, sau nu mai are bani de renovare, sau a terminat lucrările. De două zile, nici o cărămidă la ghenă. — Și noi cum acționăm în situația asta? face pe prostul Lionel. — Nu e grav. Stăm la pândă, nu se poate să nu se dea gol. La unii, modificarea apartamentelor e o boală, nu se pot abține. Lămâiul? — Își dă duhul. — Am un pont extraordinar: pomilor exotici le merge cel mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să dea cuvântul personajelor sale, ca să-și spună părerea despre felul în care au fost prezentate. Părerea lui Lionel Ăsta am fost eu: un om singur pe lume. Sortit să rămână anonim. Și dacă nu ne duceam toți trei, ca proștii, să ne ghicească Esmé viitorul, eram și azi un no name. Un no name francez, în cel mai bun caz. Ceea ce n-ar fi schimbat prea mult datele problemei. Măcar așa, pentru câteva zile, am fost în centrul atenției. Am
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
comparație deplasată :” A-l compara pe N. Iorga, cu Dan Puric, e ca și cum l-am compara...pe Iorga, cu Puric”. Solomon Marcus, la TV, În dialog cu Patapievici, mărturisește cu mîhnire că actorii se mai și laudă că au fost proști la matematică!... Ca să-i ofer o palidă consolare marelui om de știință : și eu am fost prost la matematică, dar mă rușinez de această personală incapacitate. Punct. Uneori, snobismul, ori neglijența, ne joacă feste ; un foarte serios critic de teatru
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
care TOTUL a fost scris?!... Sau, mai găsim În textele de care ne ocupăm reconsiderări cvasi-regizorale, unele din ele chiar propuse de mari directori de scenă ai lumii; Lopahin, eroul Livezii..., spre exemplu, se autoanalizează, fără menajamente:„eu sunt regele proștilor. Doream femeia...și mă trezesc În brațe cu livada ei de vișini...”( p.25). CÎt despre Treplev, aici e clar: are talent! 93 I-o spun Nina, Trigorin și...Însuși Cehov, eroul teatrului lui Vișniec. Numai că, se pare, și-
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
uită rolurile cu adevărat mari, cu care rămîi În istoria teatrului, relatîndu-se secvențe din timpul filmărilor la telenovele, ori serile „de neuitat” de la Șarpele roșu. Situația mi-a amintit o povestire africană În care un Înțelept Îi arată cu degetul, prostului, luna și-l Întreabă ce-i aia :” Un deget!” - răspunde prostul. „Dorința de succes e semn de vulgaritate” (Mihai Ralea). Cea mai grea zi, se spune, este a doua, după succes. Da. Probabil. Din puțina mea experiență de individ victorios
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
relatîndu-se secvențe din timpul filmărilor la telenovele, ori serile „de neuitat” de la Șarpele roșu. Situația mi-a amintit o povestire africană În care un Înțelept Îi arată cu degetul, prostului, luna și-l Întreabă ce-i aia :” Un deget!” - răspunde prostul. „Dorința de succes e semn de vulgaritate” (Mihai Ralea). Cea mai grea zi, se spune, este a doua, după succes. Da. Probabil. Din puțina mea experiență de individ victorios, nu mi-am dat seama. Dar , din ceva mai consistenta mea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
maluri de lac umbrit. Treceai abia simțit, parcă-ai fi pășit prin somn... FRUMOASA FĂRĂ CORP: Mă mir de ce-mi spui! IERONIM: Am fost înțelept pornind spre tine. Iată, te-am găsit... BUFONUL: Ascultă-mă, nepoate, tu ești un prost! Înțeleaptă-i ea, care se preface că se miră, nu tu, care o crezi că se miră. IERONIM: Bufonule, tu ești nebunul; nu știi ce vorbești! Și ea m-a așteptat, sunt sigur! FRUMOASA FĂRĂ CORP: Te-am așteptat, Făt-Frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
până acuma. De unde l-ai mai scos și pe-aista? DĂNILĂ: Las', nevastă, că ți-oi spune eu altădată cu amănuntul. Acuma umblă de adă niște banițe să cărăm în casă bănișorii pe care i-am dobândit cu capul ista prost al meu. (desface sacul la gură, vântură un pumn de monede. Din culise, vocile lui Ispas și Anisiei) ANISIA: Ba eu îți spun, barbate, că l-am văzut pe Dănilă călărind prin văzduh un balaur! ISPAS: Taci, Anisie, că te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a-i învăța pe ceilalți (pe cei care trăiesc fără a fi capabili să povestească) alfabetul unei etici „de buzunar“, la îndemâna tuturor. Ceea ce nu înseamnă, cum tinde să creadă scriitorul într-un moment mai puțin optimist, „să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“, permițându-le astfel „să-și lărgească ignoranța“. Deoarece cartea, dacă e bună, ar putea salva de la ignoranță o mare parte din umanitatea cititoare. Poetica lui Sorin Stoica își vădește aici, dincolo de bine-cunoscutul deziderat antropologic, și o miză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nimic. Acolo scrie, mai dați un franc. Când mă uit mai bine, jos într-un coșuleț, refuzase o monedă, probabil mai deformată. Hai să băgăm alta, haț s-a ridicat bariera, Doamne ce deștepți suntem! Mergeam pe autostradă pe partea proștilor, ne claxonau și tirurile. Mergeam de se zgâlțâiau și tablele de pe Dacie și era nouă. Aveam 140 liniștit. Mai încolo, altă barieră, pregătește banii, când, haț, îmi dă un tichet parcă-l văd și acuma. A, e bine, asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
mici la stomac că au băut apă menajeră. Francezii nu beau apă de la robinet, apă plată, sucuri. N-am să înțeleg niciodată de ce apa era mai scumpă decât sucurile. Mă rog. Ne bagă madam Gabi la metrou. N-oți fi proști să plătiți patru bilete. Luați câte un copil în față și treceți împreună. Galeriile Lafayette. De aicea să nu cumpărați nimic, e numai pentru vizitat. Nu luați nimic de pe centru. Prima dată ne-am luat camera video. Apoi am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
aici nu se trece. „Gogoși marmeladă 7000 lei.“ Afară miroase a iarbă încinsă. Și a gogoși cu marmeladă. „Pericol de electrocutare“, pe un stâlp. Cumpăr de la chioșc o revistă. În ea scrie că „să alfabetizezi înseamnă să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“. Și, în felul acesta, le permiți să-și lărgească ignoranța. Să răsucim pagina. Răsucim, întoarcem străzile ca pe niște pagini. Oraș de hârtie. Câmpina nu e altceva decât un suport pentru inscripții. Centrul e un cotor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
atins s-a transformat în literatură. Chiar el spunea că a construi o instituție e același lucru cu a scrie o proză. Și era un scriitor cu biografie. Se spune că un om deștept doarme în două ore cât un prost în opt. Poate de asta, Nedelciu n-a apucat să împlinească 50 de ani. Născut în ’78, aveam impresia că cele povestite acolo le-am trăit într-o altă viață. Atmosfera de trecere între anii ’70 și ’80 o trăisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o copie pe care s-o semneze de luare la cunoștință... Către seară, s-a întors și Petrache, înjurând de mama focului. Auzi colo, parastasul mamei lor! Să mă scoată dator și alta nu. Numai că nu și-au găsit prostul. Au tăbărât toți patru pe capul meu, da’ nici eu nu am rămas de căruță. Le-am dovedit bob-numărat câți bani am strâns și depus la prefectură. Până la urmă, au rămas scărpinându-se în cap și privind unul la altul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]