1,000 matches
-
șiroia sângele pe glezna stângă; aproape îmi intrase în piele bareta de la porcăria aia de sanda. — Biata de tine, a zis Sheba. Sunt noi? Stai să mă duc să-ți aduc un plasture... Nu, nu, nu te deranja... Nu te prosti, durează o secundă. S-a făcut nevăzută. Richard îmi zâmbea, jenat. — Voi femeile și tocurile voastre înalte și subțiri.... — Ei, nu au chiar tocuri înalte și subțiri... am protestat eu. — Bash tot insista să poarte tocuri înalte, a continuat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
s-a dus la el, chicotind. Richard l-a luat în brațe și l-a întors cu capul în jos. — Cum se vede de acolo de jos, Benno? l-a întrebat în joacă. Sheba se uita la ei cum se prostesc și zâmbea. Polly, care își sorbea votca pusă de tatăl ei, nici măcar nu și-a ridicat capul. — Hmm, ai ceva bani de buzunar pentru mine, Benno? a zis Richard, legănând copilul care stătea cu capul în jos într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
-l tu, a zis ea. Am pus vasul jos. — Doamne, în nici un caz. Te rog, Sheba, nu te gândi că umblam să pescuiesc, pe cuvânt... — Nu, știu că nu. Vreau eu să fie al tău. — Oh, dar... — Barbara, nu te prosti, a zis ea zâmbind. Ia afurisitul de vas. E întotdeauna dificilă tranziția de la refuzul zgomotos la acceptarea umilă. — Ești sigură? — Absolut. — Ei, atunci îți mulțumesc, am zis eu. Sunt foarte emoționată. N-am mai primit de mult timp așa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
niște curcan. — Nu, nu, a zis Sheba, nu ne e foame. A urmat o altă pauză lungă. Apoi Sheba a strigat-o: — Mama, voiam să-ți spun, apreciez faptul că ai fost așa drăguță, cu toată situația asta. — Nu te prosti, a zis doamna Taylor, venind cu tava. Mă bucur că Polly e aici. Și Dumnezeu mi-e martor că știu cum e când copilul cuiva se hotărăște să urască pe acel cineva. Sheba și-a încrușișat brațele: Nu știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Vino, Barbara, a zis doamna Taylor, ajungând în spatele meu. Să-ți arăt unde vei dormi la noapte. Am pus un pat pliant în biroul lui Ronald pentru tine. — Cred că totuși o să aștept aici, un pic, am zis. — Nu te prosti, draga mea, nu cred că e necesar. M-a luat de cot. — Haide! Am rămas unde eram. — Nu, cred că trebuie să stau. Pentru orice eventualitate. Doamna Taylor s-a uitat la mine cu o expresie de surpriză și iritare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
se cramponase de înălțimea mea și acest lucru mă intriga. Chiar și Creața începuse să descrie bărbatul perfect ca fiind înalt, ea însă nu. Își dorea un altfel de om în viața ei, unul ca mine sau poate, doar mă prostise cu vorbe pe care voiam eu să le aud... Oare de ce n-a lăsat Dumnezeu pe pământ oameni egali?... Și dacă am fi fost cu toții la fel, ce ne-ar mai fi plăcut la cel de alături și ce ne-
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ceva extraordinar. Hai! se auziră reacțiile celorlalți ca un ecou. Trebuie să vii în seara asta și tu, îmi spuse Marius, întinzându-mi mâna să mă ridic. Trebuia să mă țin deoparte de necazuri, dar nebunii ăia știau să mă prostească, apoi, să fi rămas singur în cameră nu era o obțiune care să-mi convină. Eram încă indecis și ei, ca să mă facă să-i urmez, începură cu miștourile: Vrei să ne torni la grăsancă? Te dai bine pe lângă ea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ta și mă pierzi! De ce vrei să mă vezi supărată mai tare ca acum? Fiindcă prefer să privesc la doi ochi care mă îngheață decât să-i admir cum se topesc. Zău că n-am chef să ascult cum te prostești. Atunci întreabă-mă ce caut aici, că dacă nu, te iau eu la întrebări! Bine, zise aranjându-și părul într-un gest reflex ce trăda plictiseala, ce cauți aici? Venisem să plâng... ca și tine. Tu plângi? mă întrebă sincer mirată
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
din jur și-i pot înțelege... dar partea frumoasă e că ei au o scuză atunci când se înșeală în privința unei persoane pe când noi ne lăsăm singuri orbiți. Apropos... știi ce am aflat? În seara asta Erjika visează că-l va prosti pe Petruș să se culce cu ea. Creața le-a pregătit culcușul, le-a pus o saltea pe țambalul din camera de depozit, a adus o pătură sub care să se ascundă după mormanul de lenjerii și saltele din capătul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
tânguind în surdină șoapte care mă făceau să tresar... și așa e stricat... merge doar când vrea el. Încercam să găsesc în minte o mie de scuze, dar nu scoteam niciun sunet fiindcă ea deja mă prinsese de mână. Mă prostesc, îmi ziceam remarcând cum inima îmi bate mai tare și sângele îmi arde prin vene. Pe frunte aveam broboane reci de sudoare, un tremur nebun pusese stăpânire pe mine și totuși nu înțelegeam de ce îmi e bine. Pot veni la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
dumitale Îți place să-ți imaginezi fapte, nu? — Se prea poate. — Cei de la poliție au făcut vreo mențiune cu privire la mine sau la soțul dumitale? — Nu În mod special... Un revolver ca acesta nu Înseamnă mare lucru. Eram nervos că mă prostiseră și În mod deliberat am lăsat urme pe armă. Apoi am continuat: — Dar e grav dacă consideri că afacerea În care era implicat fratele tău e la fel de nevinovată precum acest pistol. — Bineînțeles. Inițial acest obiect a aparținut soțului meu. — Soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Ce, e puțin lucru să ai bibliografie ceea ce încă nu era publicat în SUA? Inserție. După ce am fost aruncați din facultatea în care ne deșteptam, în lumea în care dacă am fi dat curs instinctului de conservare, trebuia să ne prostim ca să îi putem prosti pe cei mai tineri ca noi, au intervenit alții oameni care ne-au făcut să amușinăm cu voluptate înspre filosofie. Grünbergii, ea și el (Cornelia și Ludi), ne-au înfiat ca pe niște promițători pui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să ai bibliografie ceea ce încă nu era publicat în SUA? Inserție. După ce am fost aruncați din facultatea în care ne deșteptam, în lumea în care dacă am fi dat curs instinctului de conservare, trebuia să ne prostim ca să îi putem prosti pe cei mai tineri ca noi, au intervenit alții oameni care ne-au făcut să amușinăm cu voluptate înspre filosofie. Grünbergii, ea și el (Cornelia și Ludi), ne-au înfiat ca pe niște promițători pui de pripas, zvârliți peste bordurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cel dorit de noi”. Sunt sigur că scrisoarea a fost citită de Ana peste pagina cu litere clare, aproape caligrafiate, a existat deci, o clipă măcar, respirația ei, din care cauză, involuntar, mângâiai fila caligrafiată din față-mi. M-am prostit, îmi spusei. „Așa este!” o auzii pe Keti, și afară se porni o ninsoare bogată, cu fulgi mari, liniștiți, ca-n poveștile copilăriei. Acestei scrisori, mult prea amabile și sincere a blândului învățător, fui nevoit să-i răspund cu refuzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
săptămâni în urmă fusese al lui, intrat acum în stăpânirea unei firme cu birouri nu se știe de unde aduse, și funcționari născuți peste noapte care aveau să-i spună lui și celorlalți când și cum să muncească pământul ca și cum se prostiseră toți, deodată. Era duminică, își săpa curtea, partea de grădină, avea să-și semene flori și plante de leac ca-n fiecare an, apoi își vopsi în albastru balustrada prispei, atent la pătrunderea uleiului în fibrele lemnului vechi ce va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
buzelor; ochii se mișcau crunți în orbitele învinețite. L-a pălit damblaua, zise părintele Ștefan, punându-și iar cu grijă cârja dinainte; da, l-a pălit damblaua, Petrache... de bună-samă! Petrache sta cu mâinile în lungul trupului și se uita prostit la necunoscut. Popa își trecu dreapta prin barba rară, căruntă, își scărpină gânditor nasul roș; apoi zise repede, cu limba moale, împroșcând pe crâșmar: —De bună-samă, Petrache! Dambla, Petrache! —Părinte, strigă crâșmarul, căscând ochii; mare comedie! A venit să beie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Apoi am observat data: 16 februarie și azi era 20 aprilie. Nu era nou; valul de adrenalină care se revărsase în bietul meu trup plin de speranță s-a oprit brusc și s-a spart de țărm a lehamite. Mă prostisem și nu putea fi decât din cauza medicamentelor. Mesajul trebuie să fi ajuns după ce am plecat să mă întâlnesc cu el în seara aceea, cu nouă săptămâni în urmă. Și pentru că era evident un mesaj personal, înlocuitorul temporar nu îl deschisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
întins pe canapea, încercând să îmi recapăt dispoziția necesară pentru plâns. Sus, Ornesto continua să-și zbiere cântecele și asta mi-a trezit o amintire: uneori eu și Aidan obișnuiam să cântăm. Nimic serios - o, Doamne, nu - ci născocind chestii, prostindu-ne. Ca în seara în care am sunat la Balthazar să comandăm cina acasă, și eu eram de-a dreptul în extaz. —E uimitor, aberam. Balthazar e unul dintre cele mai faine restaurante din New York- nu, rectific, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
vânturile de deasupra Indiei.“ Ba chiar: „Un muzician maghiar se oferă să atragă norii de ploaie din Europa în India cu ajutorul cântecului din flaut.“ — De ce nu se pot gândi la soluții serioase? întrebă domnul Chawla. E prea cald ca să ne prostim cu muzicienii maghiari. Orașul Shahkot se putea lăuda cu unele dintre cele mai ridicate temperaturi din țară și existau zeci de propuneri pentru aducerea musonului. Chiar și domnul Chawla însuși trimisese Ministerului Pădurilor o astfel de propunere care se referea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
L-am prins? Te supără dacă arunc o privire? — Aici nu intri. — Nu e vorba decât de o mică prostie, spuse el. E tare prost prietenul tău. Noi suntem niște tipi serioși. Ne supărăm doar când oamenii încep să ne prostească. Făcu un pas înainte. Și acum, hai să lămurim lucrurile. — Muaa, am exclamat eu, făcând un pas în direcția lui. Știu eu ce fel de afaceri faceți. Cumpărați cecuri refuzate la jumătate de preț, după care începeți să stoarceți bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cei bogați. Soțul ei, Ossie, e englez, bogat din naștere și, cu toate astea, domeniul lui de activitate e banul, banul pur. Meseria lui nu e legată de nimic altceva decât de bani, în însăși substanța lor. El nu se prostește cu depozite, acțiuni, mărfuri, livrări la termen. Pur și simplu bani. Stând în spectralele lui turnuri din Sixth Avenue și Cheapside, blondul Ossie se folosește de bani spre a cumpăra și vinde bani. Având la dispoziție doar un telefon, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
anului, al deceniului, al erei care va arăta adevăratul delir al filmului, îl va dezvălui pe actor până la fundul sufletului său, ceea ce face... — Nu ți-ai găsit omul. Nu pot să lucrez în felul păstra. N-am chef să mă prostesc. Doris dispare. Nenorocita aia e dată peste cap. Are creierul bolnav. Iar eu voi obține scenariul pe care mi-l doresc - o să găsesc omul de care am nevoie, nu-ți face probleme. Dă-i lui Doris banii care i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
râsul și am strigat: „Grăbește-te, Didier, că ne apucă noaptea aici!“ În capul cozii era Selina cu un tip. — Ce fel de tip? — Unu’ înalt, cu păr blond. Mie mi s-a părut a fi american, deși se cam prosteau amândoi. Oricum, tipul cunoaște tabieturile casei și cere să rămână peste noapte - închiriază un pat. După care își face Selina numărul: „Niciodată n-am fost așa de insultată.“ Și tot tacâmul. Așa că amicul plătește suma integrală. Șaptezeci. Și să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am fost fericit să văd cum renaște veche opoziție din el. Nu înțelegi, îmi spuse el. Ea mă învață cum să trăiesc. Nici o îndoială asupra acestui lucru. Spunk arăta groaznic. După mutra pe care o avea, părea de-a dreptul prostit de dezmăț. Doamne, cu drogurile și șampania și sculele de înaltă tehnologie pe care le are Butch prin cămara ei, îmi imaginez eu cam ce făceau acești doi tinerei în pătuț. Simplul gând și mă leșina de osteneală. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
rău, o mică doză delicată de oroare: nu trăiește, dar nici nu este neînsuflețită... se mulțumește să arunce o privire glacială cerșetoarei care i-a deranjat destinul venusian, după care pășește mai departe, spre alte culmi olimpiene. Bătrâna cerșetoare rămâne prostită în mijlocul drumului, cu brațele-i suspendate în aer, a pomană... statuile vin și pleacă - ca poze într-un album - au încetat să mai simtă alunecarea, atingerile timpului... și gologanul refuză să se-arate...o fi din cauza soarelui, care poleiește vag
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]