923 matches
-
acestui nucleu solid, Imperiul nazist se organizează conform unui plan "rasial" în a cărui aplicare trebuie totuși să se țină cont de fostele alianțe cu statele latine sau slave ca Italia și Bulgaria. Țările care au primit statutul oficial de "protectorat", pentru că din cauza populației slave erau socotite nedemne de a fi incluse pur și simplu în Germania Mare, se constituie în regiuni vasale considerate rezervoare de materii prime și material uman și administrate de guvernatori. Așa se întîmplă cu Boemia-Moravia, cu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
drept efect creșterea treptată a influenței rusești în Țările Române și Peninsula Balcanică. În urma războiului ruso-turc din anii 1806-1812, turcii cedează rușilor Basarabia, iar după un nou război ruso-turc (1821 1829), încheiat cu pacea de la Adrianopol, Țările Române intră sub protectorat rusesc, administrarea lor făcându-se conform Regulamentului Organic. În urma războiului Crimeei (1854-1856) pierdut de Rusia, prin Pacea de la Paris (1856), Moldova redobândește trei județe din sudul Basarabiei, Rusia pierzând astfel, pentru scurt timp, controlul gurilor Dunării. În anul 1877, profitând
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
țarul Alexandru I să-1 recheme urgent pe Kutuzov la Moscova, Rusia mulțumimdu-se doar cu anexarea Basarabiei. După un nou război ruso-turc (1821 1829), încheiat cu Pacea de la Adrianopol, Grecia devine independentă, Serbia își dobândește autonomia iar Țările Române intră sub protectorat rusesc, administrarea lor făcându-se conform Regulamentului Organic. Amenințat de expansiunea rusească spre Balcani și Dardanele, echilibrul european mult dorit de puterile occidentale este pe cale să se deregleze. Franța, Anglia și Piemontul alături de Turcia reușesc, în urma războiului Crimeei (1854 -1856
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
alb. Industria grea a memoriei veghează la aprovizionarea cu apă sfințită, îmbuteliată în flacoane din plastic fabricate în serie pentru export. O uzină de filtrare a apei poluate, pitită îndărătul unei dune, alimentează printr-o canalizare subterană bazinele mântuitoare. Sub protectorat american (Ammanul găzduiește principala Centrală a CIA din regiune), Iordania are tot interesul să se ofere ca "răsăritul credinței creștine" pentru zișii born again ai Bible Belt. Nu e lipsită de titluri arheologice pentru așa ceva. Iar Jesus lover-ul texan care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Parlamentul din Damasc în 1945 și i-am băgat în închisoare pe primii aleși independenți. A existat un romantism al erei coloniale de care literatura noastră a profitat. Haitiul ne-a dat Bug Jargal și pe Aimé Césaire; Marocul sub protectorat pe Lyautey, pe Gabin și Humphrey Bogart; Algeria pe Camus, Amrouche și pe Jean Daniel; Indochina ne-a dat Calea regală, pe Schoendoerffer și pe Marguerite Duras. Toate acestea rămân. Siria sub tutelă l-a dat pe Pierre Benoit. Asta
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în calitatea lui de protector al Locurilor sfinte și al comunităților creștine. A fost un privilegiu să pot asista, în 2007, la aplicarea unui pact încheiat în 1535 între regele preacreștin și Soliman Magnificul, numit Capitulații, și care acorda Franței protectoratul exclusiv al romano-catolicilor și al așezămintelor lor religioase din Levant. Nu pactul în sine era curios, ci faptul că el a fost reînnoit după ce "fiica mai mare a Bisericii" (Franța, n. trad.) a devenit o Republică atee. Consulul nostru păstrează
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o garanție care să răspundă pentru restatornicirea drepturilor noastre”, precizându-se că este vorba, de fapt, de „apărarea credinței ortodoxe”. Deznodământul Războiului Crimeei și pacea de la Paris, din martie 1856, au fost o grea lovitură pentru planurile urzite de Rusia. Protectoratul rusesc asupra Principatelor Române este abolit și se instituie „garanția” celor șapte mari puteri, asigurându-li-se Țărilor Române o „administrație independentă și națională și întreaga libertate a cultului, legislației, administrației și navigației”. Prin art. 10, 11 și 13 ale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
constată că asociațiile de negustori și, mai ales, breslele meșteșugărești, spre sfârșitul epocii regulamentare, își pierduseră caracterul închis, static, pe care li-l conferise sistemul feudal de organizare. Numeroși negustori și meșteri au intrat în rândul sudiților (persoane aflate sub protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de dări), alții erau trecuți în categoria evrei și țigani. Meseriașii țigani, robi pe moșiile boierești sau mânăstirești, în schimbul unei taxe, primiseră dreptul de a se stabili în târguri, unde-și exercitau meșteșugul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
greci, doi ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini, din care 14 pământeni sub protecție străină, patru care proveneau din Turcia, 53 originari din alte locuri cu pașapoarte. Printre sudiții menționați în documente, ca fiind sub protectoratul consulatelor austriac, prusac și rus, numeroși erau evrei, veniți de foarte multă vreme în Moldova. Documentele menționează negustori evrei, dintr-o perioadă foarte timpurie, după întemeierea Țărilor Române (secolul al XIV-lea). Ei parcurgeau în fiecare an drumul din Leipzig
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XIX-lea (1851, 1859 și 1900) în unele orașe și județe ale Moldovei este ilustrată în următoarele patru tabele. În modul cel mai concret, unii locuitori ai Moldovei au solicitat consulatelor străine acordarea statutului de sudit, care însemna protectoratul puterii străine (Rusia, Austria, Prusia etc.), cu scopul de a evita plata taxelor către Vistierie. Statutul economic privilegiat al sudiților a provocat nemulțumirea meseriașilor și negustorilor pământeni, care vor protesta. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, negustorii din Huși și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
161 Revoluția sîrbă / 180 Revoluția din Principatele Dunărene / 189 Revoluția grecească / 198 Concluzie: realizările primelor revoluții / 210 Capitolul 5. Instituirea guvernelor naționale / 213 Serbia de la Miloš la Milan / 215 Muntenegru / 223 Grecia sub domnia regelui Othon / 229 Principatele Dunărene sub protectoratul rusesc / 238 Reforma otomană: războiul Crimeei / 247 Formarea statului român / 256 Concluzie: regimurile naționale balcanice / 265 Capitolul 6. Problema națională în Imperiul Habsburgic / 267 Imperiul Habsburgic după 1815: problema maghiară / 267 Croația și Slavonia: mișcarea iliră / 271 Monarhia habsburgică, 1848-1867
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
i s-au dăruit bani, cărți și lucruri trebuitoare bisericii. Unul dintre partizanii muntenegreni de frunte ai alianței cu Rusia a fost episcopul Vasilije Petrović, care a vizitat în trei rînduri Sankt Petersburgul, sperînd că împărăteasa Ecaterina va institui un protectorat asupra țării lui. Ca să-i informeze pe ruși asupra Muntenegrului, el a publicat în 1754 la Moscova o carte intitulată History of Montenegro, în care, dacă mai este nevoie s-o spunem, faptele muntenegrenilor nu erau deloc desconsiderate. Între timp
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ei religios nu putea fi ignorat de Rusia, în aceeași măsură în care Poarta nu putea permite uciderea la grămadă a musulmanilor. În plus, guvernul avea anumite obligații. În trecut, el susținuse în repetate rînduri că deține un fel de protectorat religios asupra ortodocșilor. Așa cum menționam mai sus, Tratatul de la Kuciuk Kainargi includea o clauză referitoare în mod expres la ținuturile grecești care stabilea "că religia creștină nu nu va fi expusă nici măcar celei mai mici oprimări." Cu toate că Alexandru I nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
celelalte mari puteri. Politica fundamentală a rușilor continua să fie aceeași ca și în trecut, favorizînd crearea de guverne balcanice autonome sub suveranitate otomană similare regimurilor din Principatele Dunărene, care, în cazul obținerii acestui avantaj, s-ar fi aflat sub protectoratul Rusiei. În ianuarie 1824, Alexandru a transmis în toate capitalele Europei un plan care prevedea înființarea a trei state grecești ce urmau să aibă același statut ca și Moldova și Valahia. Ideea aceasta a stîrnit un entuziasm moderat. Mai ales
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otoman a cedat în fața celei mai mari părți a cererilor rușilor. Acordul rezolva problema frontierei asiatice și pe cea a conflictelor comerciale apărute. Deosebit de important pentru statele balcanice, două "Acte Separate" reglementau chestiunile Valahiei, Moldovei și Serbiei. Rusia obținea clar protectoratul asupra acestor trei provincii. În ciuda acestei cedări, negocierile i-au dat timp lui Mahmud II să instituie unele reforme interne. Sultanul a luat în iunie 1826 măsura radicală de desființare a corpului ienicerilor. Acest fapt îi va permite pe viitor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îndoială o foarte mare libertate față de controlul otoman în perioada aceasta, autoritatea Porții a fost înlocuită de o dominație care putea deveni și mai greu de suportat dacă era exercitată din plin. Prin 1830, Principatele și Serbia se aflau sub protectoratul oficial al Rusiei, iar Grecia sub cel al celor trei puteri garante: Marea Britanie, Franța și Rusia. Acest control al marilor puteri a exercitat o influență hotărîtoare asupra evoluției politice a statelor balcanice vreme de o lungă perioadă. Termenii de protecție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al Rusiei, iar Grecia sub cel al celor trei puteri garante: Marea Britanie, Franța și Rusia. Acest control al marilor puteri a exercitat o influență hotărîtoare asupra evoluției politice a statelor balcanice vreme de o lungă perioadă. Termenii de protecție și protectorat utilizați aici descriu instituirea dreptului unui stat unic sau a unui grup de state recunoscut într-o formă oarecare prin tratate internaționale sau printr-un acord tacit de a se amesteca în sau de a controla politica internă sau externă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
afle la putere în momentul ținerii alegerilor pentru ca acesta să poată folosi poliția în vederea controlării votului în propriul lui interes. Cu toate că existau divergențe reale asupra problemelor naționale, adevărata luptă implica împărțirea funcțiilor și onoarea și prestigiul personal. PRINCIPATELE DUNĂRENE SUB PROTECTORATUL RUSESC Modelul dezvoltării politice a Principatelor din 1821 pînă în 1854 a fost diferit în multe privințe față de cel al Serbiei, Muntenegrului și Greciei. O deosebire distinctă era măsura exercitării controlului de către un stat străin. Cu toate că puterile protectoare interveniseră foarte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
intensă și de mai mare anvergură. Cu toate că obiectivul politicii rușilor era îmbunătățirea condițiilor din cele două provincii, presiunea exercitată de ei a dat naștere unor mari nemulțumiri. Mișcarea națională de la mijlocul secolului avea să fie deci îndreptată mai mult împotriva protectoratului rusesc decît a suzeranității otomane. Amestecul rușilor în afacerile interne ale României avea o bază legală stabilită prin Tratatul de la Kuciuk Kainargi; aceste drepturi au fost întărite prin acordul din 1802. În 1821, guvernul rus a rupt relațiile cu Poarta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Conflictul acesta, singurul război european general din intervalul 1815-1914, a avut la bază problemele obișnuite asociate cu Chestiunea Orientală: necesitatea resimțită de majoritatea puterilor europene de a păstra integritatea Imperiului Otoman și, implicit, echilibrul de forțe în Orientul Apropiat. Problema protectoratelor religioase a fost discutată anterior. Austria, prin Tratatul de la Karlowitz, Franța prin mai multe acorduri, și Rusia, mai ales prin prevederile Tratatului de la Kuciuk Kainargi, obținuseră anumite drepturi vag precizate de a susține cauza coreligionarilor lor. În 1851 s-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otoman. În schimb, alte prevederi ale acordului de pace se vor dovedi extrem de dăunătoare pentru autoritatea otomană în Balcani, chiar dacă implicațiile lor nu au fost evidente de la bun început. I se cerea Rusiei să renunțe la orice pretenție referitoare la protectoratul ei asupra creștinilor balcanici, dar chestiunea aceasta nu a fost dată uitării, puterile semnatare asumîndu-și în schimb rolul de garantați comuni. Să menționăm că Imperiul Habsburgic și Prusia au luat parte la conferința de pace și au semnat tratatul ca și cum
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aibă propriile lor guverne naționale, nu continuarea controlului unei administrații centralizate de la Constantinopol. FORMAREA STATULUI ROMÂN Prevederile Tratatului de la Paris din 1856 au avut asupra Principatelor Dunărene un efect mai mare decît asupra oricărei alte regiuni. S-a pus capăt protectoratului Rusiei, puterea aceasta nemaiputîndu-și exercita controlul asupra vieții politice românești. Semnificația înlocuirii acestuia cu garantarea puterilor europene va fi discutată mai jos. Moldovei i-au fost retrocedate trei județe din sudul Basarabiei, o parte a regiunii mai întinse pierdute în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din sudul Basarabiei, o parte a regiunii mai întinse pierdute în 1812 (vezi harta 22). Statutul de neutralitate al Mării Negre afecta și interesele românilor prin faptul că acesta limita activitățile militare și navale ale Rusiei în zona aceasta. Odată cu desființarea protectoratului rusesc și a regimurilor interne bazate pe Regulamentele Organice, era clar că trebuia introdusă o nouă organizare politică în Principate. Datorită faptului că puterile nu aveau un punct de vedere comun asupra naturii acesteia, după întreruperea Conferinței de la Paris s-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rușilor, el nu a intrat imediat în război. Practic, întreaga situație diplomatică provocase o mare neliniște la București. Conducătorii României erau preocupați de faptul că prezența armatei ruse pe teritoriul țării ar fi putut determina revenirea la situația din timpul protectoratului. Ei se temeau în mod justificat și de eventualitatea ca Rusia să pună din nou stăpînire pe sudul Basarabiei. Pentru a se apăra împotriva acestor posibilități, liderii români insistaseră asupra includerii în tratatul relativ la trecerea trupelor a asigurărilor legate de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai periculoase pentru Poartă au fost acordurile semnate în secolul al nouăsprezecelea, cum au fost Convenția de la Akkerman din 1826, Tratatul de la Adrianopol din 1829, Tratatul de la Londra din 1830 și Tratatul de la Paris din 1856, toate acordînd marilor puteri protectorate politice asupra teritoriilor balcanice. Trebuie să scoatem totuși în evidență faptul că orice intervenție era o sabie cu două tăișuri. Popoarele balcanice cereau adeseori ajutorul guvernelor străine, așteptîndu-se ca acesta să le fie acordat gratis și fără implicații politice. Atunci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]