1,432 matches
-
Această identitate este definită doar de locul în care îți pui capul pe pernă, sau de valori, obiceiuri și credințe? Așa cum a remarcat un lider religios din Germania, "țările europene au aceeași cultură de bază. Știm cum să trăim împreună cu protestanții și catolicii pentru că avem aceeași credință în Iisus și convingeri comune. Dar relațiile cu musulmanii sunt destul de diferite... America este o îmbinare de oameni provenind din numeroase culturi. În mod tradițional, țările europene au aceeași organizare și cultură"235. Aveam
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Personajul principal al acestei întâmplări este Andrei, un copil care privește lumea cu ochii săi nevinovați și care nu înțelege rosturile ei. Subiectul central este situația unei familii protestante într-o comunitate creștină. Este cunoscut faptul că toleranța creștinilor față de protestanți este destul de mică, iar aceasta scade cu atât mai mult cu cât vorbim de o comunitate rurală închegată, care acționează ca un stup de albine și elimină tot ce nu face parte din stupul lor. Tragismul întâmplării vine din faptul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și eu să trăiesc, în soare, cu apă limpede. M-am încrezut în vorbele preotului, îmi spunea cum e la seminar, se ținea de capul meu cât era ziua de lungă, nu ducea lipsă de timp în satul acela de protestanți pe care-l străbătea furișându-se pe lângă ziduri, îmi vorbea de viitor și de soare, catolicismul, îmi spunea, e ca soarele de pe cer, și mă punea să citesc, îmi băga latina cu de-a sila în blestemata asta de căpățână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
m-am izbit de toți pereții, dar care, de când mă știu, n-a sângerat niciodată: "Ce mai căpățână de bivol", spunea porcul de taică-meu. La seminar nu-și mai încăpeau în piele de mândrie, aduseseră la dreapta credință un protestant, nu se puteau făli în toate zilele cu o treabă ca asta, când m-au văzut parcă au văzut soarele. Un soare cam palid, ce-i drept, de vină e băutura, au băut vin acru și copiii lor au dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mai bun sau mai rău decât acesta, nici într-o literatură altfel decât estetică. Nu cred că noi am fost deformați de propagandă, iar voi de limbajul reclamei. Nu cred că tu ești mai harnic decât mine pentru că ești 201 protestant, așa cum nu cred că eu, ortodox, sânt mai intim conectat cu Dumnezeu decât tine. Orice s-ar întîmpla, oricât de chinuitoare, nedreaptă, neînțeleaptă ar fi istoria, nu cred că trebuie să o ajutăm în a construi diferențe între oameni și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de niște tipi Împuțiți din Liverpool, Îi spun eu unui irlandez. Mi-au luat opt sute de guldeni. Erau trei. El doar Înclină din cap neutru. Nici nu mă așteptam la mai mult de la un infractor. Toți irlandezii sunt așa, În afară de protestanții din Irlanda de nord, frații noștri. Cumpăr o cartelă telefonică și o sun pe Bunty. — Îi bine Boontay iubire? Cum ți-e? — Lasă-mă În pace! urlă ea trântind receptorul În furcă. Mi s-a sculat, așa că mă duc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Enseignement exclusivitatea proiecțiilor luminoase animate sau La Bonne Presse Assomptioniste se poate folosi de ele pentru apostolatul ei popular?", răspunsul a fost, se pare, un amestec de îndrăzneală, la bază, și de teamă, la vârful ierarhiei ecleziastice. Încă din 1881, protestantul Jean Macé, fondatorul Ligii Învățământului, integrase în conferințele lui populare lanterna magică, "aparat modern ce permitea proiecții pentru adunări întregi, de o mărime și de o calitate fără precedent" (J. și M. André). Devotați "înălțării spiritului popular", învățătorii viitorului laic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Quintul, Alfonso de Valdés, catolic prin excelență, recunoaște că acest cult al imaginilor sfinților și ale Fecioarei "deturnează dinspre Isus Christos iubirea pe care i-o datorăm numai lui". Contrareforma dă un nou avânt imaginii, o multiplică, îi dă amploare (protestanții întărind până la urmă ceea ce voiseră să slăbească), dar revenind la un regim mai puțin periculos, la o funcționare reprezentativă, nu carismatică și cathartică a vizibilului. De la icoană la tablou, imaginea schimbă semnul. Din apariție, ea devine aparență. Din subiect, nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
putem opune cultura tiparului celei a imaginii: la început, cele două s-au stimulat una pe alta. Gravura a pus nordul iconofob în contact cu sudul iconofil. Nordul Europei preferă cărțile, sudul, tablourile (mai ales după Conciliul de la Trento). Primat protestant, prioritate catolică. Pesimism puritan al literei exclusive, optimism terestru încrezător în dinamica imaginilor. Dezbaterea agită o creștinătate împărțită între Melanchton și Loyola. Așa cum biserica medievală fusese împărțită între austeritatea cisterciană și luxul clunisian, între imaginea care-i face pe oameni
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
învățături a luat naștere în anii 1530: Ordinul Iezuit, format din intelectuali foarte bine pregătiți, tocmai buni pentru a ataca protestantismul. Totodată, Biserica avea și alte arme pentru a lupta împotriva ereziei; Inchiziția spaniolă a început să-i condamne pe protestanți la ardere pe rug în 1543, exact anul în care a murit Copernic și în care Papa Paul al III-lea a emis Indexul cărților interzise. Contrareforma a reprezentat încercarea Bisericii de a reveni la vechea ordine zdrobind ideile noi
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
spus unii, rolul de bolnav nu-i exact ca acela descris de Parsons (de exemplu, într-un studiu asupra cuplurilor căsătorite, de vârstă medie, din Rhode Island, SUA, s-a constatat că evreii se conformează prescripțiilor medicului mai mult decât protestanții care sunt mai reticenți față de medic, și decât italienii mai puțin cooperanți pe parcursul îngrijirii medicale 349; femeile au tendința mai mult decât bărbații să consulte medicul, fără să putem afirma cu certitudine că acest lucru se datorează ratei diferite a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Aceasta le-a dat-o chiar ca o poruncă Sfinților Apostoli, zicând: În dar ați luat, în dar să dați (Mt. 10, 8)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Darurile dumnezeiești nu ne vin toate și tuturor direct de la Hristos, cum afirmă protestanții și grupările neoprotestante (sectele), care neagă preoția. Ci harurile ne vin prin preoți, iar unele daruri, și prin semenii noștri. Căci Hristos vrea să se unească și prin aceasta în El. Dar Hristos nu e despărțit în aceste daruri ale
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ne facem asemenea Lui asimilându L în conținutul Lui, comunicat nouă prin cuvânt. Prin cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc vine în noi însăși puterea persoanei Lui, care ne modelează după chipul Lui. Aici e o deosebire mare între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui. (n.s. 35, p. 140) footnote>. Minunează-te auzind această taină înfricoșătoare și primește acest cuvânt vrednic de credință cu toată încrederea și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
grupului naționalist irlandez și se retrage din politică, fiind acuzat de adversarii săi politici de colaborare cu autoritățile. În 1912, prin introducerea în Cameră de către liberali în timpul guvernării Asquith a proiectului de Home Rule, respins pentru a treia oară de protestanții unioniști din Ulster și de conservatori, partidul suferă o înfrîngere de imagine, proiectul fiind amînat în 1914 pînă la încheierea războiului. Pe toată durata Primului Război Mondial, naționaliștii irlandezi (acum conduși de John Redmond) sprijină cu loialitate efortul de război al guvernelor
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Teackle Wallis Warfield și a lui Alice M. Montague. Ea a primit la botez numele de Wallis, dar familia și prietenii îi spuneau Bessiewallis. S-a măritat prima oară cu Earl Windfield Spencer, aviator, la 8 noiembrie 1916 la Christ Protestant Episcopal Church din Baltimore, statul Maryland; cuplul a divorțat la 10 decembrie 1927. Wallis s-a căsătorit a doua oară cu Ernest Aldrich Simpson, armator anglo-american din New York, la 21 iulie 1936 la Oficiul Stării Civile Chelsea din Londra. La
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în fiecare țară. Elvețienii diferă între ei prin natura limbii materne (germană, franceză, italiană și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste diferențe întretăiate au atenuat conflictele datorate limbii și religiei, care au fost aproape inexistente în Elveția modernă. Totuși, cantoanele mai mici sînt în mod caracteristic
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și romanșă), religie (protestantă și catolică) și canton. Pînă la un anume punct, diferențele de limbă și religie se întretaie: unii vorbitori de limbă germană sînt protestanți și alții catolici, în timp ce unii vorbitori de limbă franceză sînt catolici și alții protestanți. Aceste diferențe întretăiate au atenuat conflictele datorate limbii și religiei, care au fost aproape inexistente în Elveția modernă. Totuși, cantoanele mai mici sînt în mod caracteristic foarte omogene cu privire la limbă și religie. Aceasta s-a întîmplat atît datorită istoriei, cît
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural reprezentanții din segmentul francofon și din cel vorbitor de flamandă. Olandezii au fost timp de multe generații strict divizați în patru "coloane": catolici, protestanți, socialiști și liberali. Practic aceste diferențe au pătruns în toate relațiile și activitățile, de la politică la căsătorie, vecinătate, cluburi, sindicate, ziare și altele. Un conflict care a izbucnit din cauza educației religioase în școlile subvenționate de stat, în care reprezentanții celor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
superior din teatrul lui Shakespeare, Corneille, Racine, Molière, din Don Qijotte al lui Cervantés, din literatura lui La Bruyère, Bessnet, Blaise Pascal ș.a. este moral și moralizator, curativ și preventiv. Războiul politico religios de 30 de ani (1616 1648), dintre protestanți și catolici, devastează Germania, sărăcește Europa, căci lui i se adaugă războiul polono-suedez, atacurile turcilor până la Viena, de unde își vor consuma, istoric, declinul, războiul civil din Anglia (1662) și alte frământări interne și externe ale popoarelor sunt evenimente politice cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
publică Tratatul despre psihoze în general și în special. în acest timp psihiatrul William Tuke (1732 - 1822) susține principiul neconstrângerii („no restreint“). În 1798 se dă în folosință în Anglia, un centru de asistență psihiatrică, subvenționat de secta Quaquerilor (Tremurătorilor), protestanți care, în 1652, înființaseră „Societatea prietenilor“, cu proliferare ulterioară în Statele Unite ale Americii. și alți psihiatri se remarcă, între care Joseph Daquin, dar celebru rămâne Philippe Pinel (1745 - 1826), medic psihiatru, filosof și economist francez care creează o metodă modernă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ludovic XI (La Mort de Louis XI) în care critică tirania acestui rege irascibil și perfid. Scriind în 1772, la două sute de ani după Noaptea Sfântului Bartolomeu, Jean Hennuyer, episcop de Lisieux (Jean Hennuyer, évêque de Lisieux), piesă despre masacrarea protestanților, el condamnă fanatismul timpului său, al cărui martor fusese, zece ani mai înainte, cu execuția lui Jean Calas sau, și mai recent, cu suplicierea Cavalerului de la Barre, care a bulversat spiritele. Acestea sunt idealurile dramei. Scenele de teatru din Franța
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pune în scenă provinciali scufundați în vârtejul Revoluției, în Le Radeau de la Méduse (1993), tineri ale căror idealuri s-au prăbușit în urma eșecului lui Napoleon și revenirii la Monarhie. El zugrăvește drama războaielor religioase atât la catolici cât și la protestanți în Le Vieil Hiver și în Fragile Forêt (1991). În fiecare din aceste piese, aranjamentul secvențelor dramei dă naștere unei analize a evenimentelor trecute care îl determină pe spectator să mediteze la situația politico-socială actuală. După 1968, autorii dramatici înscriu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Mel Cooper se întoarse cu o mină gravă să îl privească. Știau că Bell se află la spital cu Christine Grady și familia acesteia. - Ce vești ai? - E bine. Cooper închise ochii pentru o clipă și, dacă se vreodată vreun protestant se gândise la binecuvântare, cu siguranță acesta fusese momentul. Rhyme se simți la rândul său cuprins de ușurare. - Nu e otravă? - Nimic. Era doar ciocolată. Nici urmă de vreo toxină. - Deci și asta a fost o păcăleală, conchise criminalistul. - Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
voce scăzută și reverențioasă. Mama a continuat să soarbă din ceai. Nu m-ai auzit, mamă? a întrebat-o Helen enervată. Am zis c-o să stau cu o protestantă. Mama a ridicat privirea calmă. —Și? — Da’ noi nu urâm toți protestanții? Nu, Helen, noi nu urâm pe nimeni, i-a răspuns mama ca și cum ar fi vorbit cu un copil de patru ani. Nici măcar pe protestanți? Helen era hotărâtă ca într-un fel sau altul să aibă parte de-o ceartă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o să stau cu o protestantă. Mama a ridicat privirea calmă. —Și? — Da’ noi nu urâm toți protestanții? Nu, Helen, noi nu urâm pe nimeni, i-a răspuns mama ca și cum ar fi vorbit cu un copil de patru ani. Nici măcar pe protestanți? Helen era hotărâtă ca într-un fel sau altul să aibă parte de-o ceartă. Nu, nici măcar pe protestanți. Dar dacă mă las influențată de ei și încep să mă port ciudat și să fac aranjamente florale? Cândva, Helen prinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]