1,395 matches
-
fragedă pruncie ». Tatăl scriitorului, Mihail Dostoievski, descinde dintr-o stirpe de lituanieni din regiunea Pinsk. Strămoșii săi, cu rădăcini nobile datând încă din secolul al XVI-lea, sărăcesc și devin parte a castei clericale. Străbunicul lui dinspre tată este un protopop al bisericilor de rit oriental unite cu Roma din orașul ucrainean Bratslav. Bunicul este preot al aceluiași cult. Tatăl, căruia destinul părea să-i rezerve aceeași carieră clericală, fuge la Moscova în 1809 și se înscrie la Academia Imperială de
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Craiova ca fiu al lui Ion Titulescu (mai 1838- octombrie 1883) și al Mariei Urdăreanu, Nicolae și-a petrecut copilăria la moșia tatălui său, Ion Titulescu, în Titulești, Olt. Ion Titulescu era descendent al unei familii de moșneni și fiul protopopului Nicolae Economu. Ion Titulescu a îndeplinit funcția de prefect al județului Dolj, președintele Curții de Apel din Craiova, deputat în Parlament sub guvernul Ion C.Brătianu. Între 1893-1900 urmează cursurile Liceului „Carol I” din Craiova. Pe baza rezultatelor excelente obținute
Nicolae Titulescu () [Corola-website/Science/297288_a_298617]
-
sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj. În anul 1836 a devenit protopop al Șimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia. Pe 18 noiembrie 1850, a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]
-
Domnița Ileana, Comercial, Gheorghe Lazăr, bibliotecar șef și director la Biblioteca Mitropolitană Sibiu, secretar al Despărțământului ASTRA Sibiu (1938-1944), director al Căminelor Culturale din Sibiu. A fost închis, fiind deținut politic între anii 1952-1953, la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Preot (1933), protopop (1965), iconom stavrofor (1968). 16.10.1939, Sîngătin medic și scriitor Liceul îl termină în 1956, la București. Între 1956-1962 și-a făcut studiile de medicină, în specialitatea psihiatrie. Din 1956 a fost asistent la Institutul medico-farmaceutic. A debutat cu
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii Prea Curate și de o parte Sf.
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
și de alta Sf. Arh. Mihail. În mijloc, ușile împărătești cu Bunavestire și Arh. Gavril, iar în loc de ușile cele mici (diaconești, n.n.) pânză de carton (bumbac, n.n.)”. O descriere a noii biserici aflăm tot în inventarul din 1855, întocmit de protopopul Ioan Cefan și preotul Eftimie Popescu: „Biserica zidită de lemn, fondamentul de piatră, dinăuntru vatra altarului și dinaintea ușilor împărătești până la amvon (soleea, n.n.) podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
rezistente. Așa au început lucrările de edificare a bisericii pe care o vedem astăzi, și care nu au fost lipsite de greutăți, desfășurându-se pe perioada a 24 de ani, între 1912-1936. Inițiatorii, în frunte cu preotul Ene Dumitrescu, fost protopop, un om energic și perseverent, au recurs la talentul și experiența arhitectului Toma T. Socolescu, solicitându-i să întocmească proiectul de reconstrucție a bisericii. Acesta i-a imprimat o înfățișare masivă, impunătoare, amplificată atât de cele două turle din față
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
s-a construit. Pe partea dinspre altar a fruntariului se poate citi o inscripție cu litere chirilice, din care se vede că biserica s-a zugrăvit pe spusele credincioșilor Danea Ioan și Crăciun cu cheltuiala de 120 florini. Pe atunci protopop al Miluanului era Alexandru Anghel, iar preot Ioan Popa. Biserica a fost zugrăvită în anul 1802"". Nici șematismul de la 1947 nu oferă informații suplimentare cu privire la momentul edificării bisericii. Potrivit acestuia biserica este veche, de lemn, renovată în anul 1802. Renovarea
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
Al.I. Cuza), prin realizarea instalației de încălzire, prin modificări ale casei parohiale și ale gardului de împrejmuire a terenului. La implinirea a 25 de ani de preoție, Sfântul Sinod, a hotărât ridicarea preotului paroh Mihai Marchidan la rangul de protopop al proaspetei înființate Protoierii a Bacăului, protoierie ce are în subordine un număr de 13 parohii. Preotul Mihai a dispus începerea unei construcții noi de mare amploare ce conține la parter un paraclis tip capelă (casă mortuară); Turnul Clopotniță; și
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
1877-1883. Printre preoții care au păstorit aici menționam pe Gheorghe Piotrovschi (1811-1886) - paroh, Simeon Florea Marian (1847-1907) - preot (1877-1883), Constantin Sbiera - paroh (1888-1905), Constantin Gramatovici - paroh și primar al orașului în timpul ultimei ocupații rusești (1917-1918), Aurelian Tăutu (1874-1955) - paroh și protopop de Siret și Vasile Merlă - parohul actual. a fost construită în stil muntean. Ea se aseamănă că plan de Biserică Adormirea Maicii Domnului din Ițcanii Vechi (refăcuta în secolul al XVII-lea) și de Biserică Aroneanu (ctitorita de Aron Vodă
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
arestat de autorități și întemnițat la Bobâlna, sat aflat azi în județul Hunedoara, fiind bătut cumplit. Pe 13 februarie 1760, Sofronie a fost eliberat cu forța de un grup de 500-600 de țărani români „înarmați cu măciuci” și conduși de protopopul Ioan din Săliște. Sofronie și-a continuat predicile împotriva Unirii cu Roma în Țara Zarandului și Țara Moților, declanșând în sudul Transilvaniei și în ținuturile de pe cursul superior al Mureșului o revoltă împotriva uniților, ale căror biserici au început să
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
lemn(filie);<br> -1853: 13. popa Georgiu Bârnă(a stat 4 ani) - fost vice-rector la seminarul „Sf. Varvară”-Viena; din Bocicoel pleacă la seminarul din Ungvar; <br> -1858: 14. popa Iurca Mihail - construiește școală; se mută la Rozavlea și devine protopop al Izei;<br> -1865: 15. popa Baziliu Dan - se mută în 1885 în Borsa;<br> -1885: 16. popa Grigoriu Balint, a construit o biserică - vezi mai sus;<br> -1910: popa Baziliu Dan - revine din Borsa; a fost înmormântat în Bocicoel
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
Botiș, născută în 20.01.38;<br> - Gavrilă Botiș, născut în 04.11.43;<br> -1949(ianuarie-august) - suplinita de preoții: Ioan Salajan, Gheorghe Vlad(paroh în Leordina), Vasile Racolta(paroh în Dragomirești, transferat la Botiza), Vasile Trifoi, Miron Codrea Nuțu(protopop de Viseu);<br> -1949(octombrie-decembrie): 21. preotul Nicolae Bărcari;<br> -1950(ianuarie-noiembrie): 22. preotul Gheorghe Șerban;<br> -1950(decembrie)-1951(septembrie) - suplinita de preotul Ioan Salajan (ajutat de Ț. Cioară și Dionisie Cioară, ieromonahi în Moisei);<br> -1951(septembrie)-1954
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
se sfințește, de către episcopul Clujului, Teofil Herineanu, în 24 septembrie 1961;<br> -1967(februarie)-1973(octombrie): 27. preotul Mihai Cosma;<br> -1973(noiembrie)-1976(ianuarie): 28. preotul Grigore Andreica, mutat la Rozavlea și, din 10 martie 1994 până în septembrie 2013, protopop de Viseu; toarnă fundația casei parohiale;<br> -1976(martie)-1986(octombrie): 29. preotul Gheorghe Hapca; termină casă parohiala care este sfințită, în 25 octombrie 1981, de I. P. S. Iustinian, pe atunci episcop vicar al Clujului;<br> -1986(noiembrie)-1991(noiembrie
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
la Viena, la Institutul "Sfântul Augustin", unde a rămas până în 1902, când și-a susținut doctoratul în teologie. Între 1902-1904 a ocupat funcția de vice notar consistorial și arhivar diecezan în Lugoj, iar între 1904-1912 pe cea de paroh și protopop în Orăștie. La începutul anului 1912 a fost numit vicar foraneu al Hațegului . În 4 noiembrie al aceluiaș an a fost numit episcop al Lugojului. Sfințirea sa a avut loc în Catedrala "Sfânta Treime" de la Blaj, în 14 ianuarie 1913
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
vor participa la adunarea de trecere la Biserica Ortodoxă Română. În aceste condiții întrunirea nu s-a desfășurat la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla, ci la mică distanță, în sala de sport a Liceului Barițiu. La adunare a participat un singur protopop unit, Traian Belașcu, protopop de Țichindeal, și 37 de preoți de mir, dintre care doi au refuzat să semneze proclamația de trecere la BOR. Cei 36 au fost primiți în dupămasa zilei de 1 octombrie de episcopul ortodox Nicolae Colan
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
de trecere la Biserica Ortodoxă Română. În aceste condiții întrunirea nu s-a desfășurat la sediul Episcopiei de Cluj-Gherla, ci la mică distanță, în sala de sport a Liceului Barițiu. La adunare a participat un singur protopop unit, Traian Belașcu, protopop de Țichindeal, și 37 de preoți de mir, dintre care doi au refuzat să semneze proclamația de trecere la BOR. Cei 36 au fost primiți în dupămasa zilei de 1 octombrie de episcopul ortodox Nicolae Colan, după care au plecat
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
biserica din două biserici din care una au fost biserica din locu și din biserica cumpărată din Olpretu. S-au edificatu această biserică în anulu 1909 și 1910 și s-au sfințitu în al 6-lea noiembrie 1910 fiind președinte Protopop Alexandru Pop născut în Lujerdiu și cantor de biserică Ioan Popu din locu, născut în anul 1841 și fiind cantor din 1870 până la facerea bisericii. Tot Ioan Pop, astalășu, au fost lucrător cu barda și toată feștitura de dânsul și
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
jumătatea secolului al XVIII-lea, numai două acte îi mai pomenesc pe Magheri. Primul datat 1697, iar al doilea, o hotărnicie din 26 iulie 1647 în care se pomenește de hotarul Măghearilor din Bârzeiul. Primul membru notabil al familiei este protopopul Ion Măgheariu, stră-strănepotul lui Vlad, care agonisește din moșteniri și danii o avere considerabilă ce îl propulsează printre cei mai importanți boiernași ai zonei. Astfel, într-o suită de acte emise între anii 1765-1767, ce stabilesc hotarele pământurilor moșnenilor din
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Măgheariu, stră-strănepotul lui Vlad, care agonisește din moșteniri și danii o avere considerabilă ce îl propulsează printre cei mai importanți boiernași ai zonei. Astfel, într-o suită de acte emise între anii 1765-1767, ce stabilesc hotarele pământurilor moșnenilor din Bârzeiu, protopopul Ioan apare ca boier jurător. Într-o scrisoare din 7 aprilie 1769 a lui Partenie, episcopul de Râmnic adresată lui Barbu Zorilescu, protopop de Gorj, aflăm despre Ion Măgheariu că "[...]de vreme ce i s-au întâmplat de i-au ars casa
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Astfel, într-o suită de acte emise între anii 1765-1767, ce stabilesc hotarele pământurilor moșnenilor din Bârzeiu, protopopul Ioan apare ca boier jurător. Într-o scrisoare din 7 aprilie 1769 a lui Partenie, episcopul de Râmnic adresată lui Barbu Zorilescu, protopop de Gorj, aflăm despre Ion Măgheariu că "[...]de vreme ce i s-au întâmplat de i-au ars casa și i s-au risipit iconomia casei, să nu i se mai facă vre-o supărare, măcar de un ban[...]". Cu toate că "i s-
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Ion Măgheariu că "[...]de vreme ce i s-au întâmplat de i-au ars casa și i s-au risipit iconomia casei, să nu i se mai facă vre-o supărare, măcar de un ban[...]". Cu toate că "i s-au risipit iconomia casei", protopopul Ion găsește resursele să achiziționeze, în perioada imediat următoare, mai multe moșii atât de la rude ale sale mai nevoiașe (urmașii acestora decăzând din calitatea de mici boiernași, dispărând treptat în masa de țărani birnici) cât și de la persoane străine de
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
neamul lor. Un act din 15 august 1770 încheie o astfel de tranzacție în familie prin care Ion cumpără tot pământul vărului său Dumitru, fiul lui Voinea Măgheriu, ca martori fiind, trecuți pe două coloane, toate rubedeniile în viață ale protopopului. Războiului ruso-turc din anii 1769-1774 transformă Oltenia în câmp de luptă și obligă pe protopopul Ioan să se refugieze în Transilvania. Cu prilejul acestor lupte din 1770, se evidențiază fratele lui Ion, Șerban Măgheriu, ofițer în armata țaristă, ridicat la
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
prin care Ion cumpără tot pământul vărului său Dumitru, fiul lui Voinea Măgheriu, ca martori fiind, trecuți pe două coloane, toate rubedeniile în viață ale protopopului. Războiului ruso-turc din anii 1769-1774 transformă Oltenia în câmp de luptă și obligă pe protopopul Ioan să se refugieze în Transilvania. Cu prilejul acestor lupte din 1770, se evidențiază fratele lui Ion, Șerban Măgheriu, ofițer în armata țaristă, ridicat la rangul de "porojnic" (locotenent) datorită faptelor sale de arme, încredințându-i-se comanda unui corp
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
tatăl generalului Magheru, construiește la 1800 biserica "din deal" a satului Bârzești, monument astăzi dispărut, trecând printre ctitori pe porojnicul Șerban, chipul său din pictura murală păstrându-se într-o imagine din 1894 a unui fotograf neamț din Târgu Jiu. Protopopul Ioan moare după 5 martie 1779 când apare ultima oară într-un act de cumpărare a unei săliști la marginea moșiilor sale. Din căsătoria cu Stanca rezultă doi copii: armașul Șerban și popa Ion, tatăl generalului. Primul dintre cei doi
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]