2,509 matches
-
ușă și bat. Dacă va veni cineva și-mi va deschide, eu voi intra și voi cina împreună cu el.” Să facem în așa fel încât să-i deschidem ușa inimii, atunci când El bate. Amintind pe scurt istoricul Ordinului Franciscan, Ministrul Provincial a spus că acesta s-a bucurat, de-a lungul celor aproape opt secole de existență, de oameni sfinți și vrednici de modelul lor, Seraficul Francisc de Assisi, Ordin înfățișat ca un imens arbore genealogic cu ramificații multiple în care
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de 600 de pagini, intitulat „Sanctoral și Ferial” omilii pentru Timpul de peste an, pentru Advent și pentru Postul Mare, volum apărut la Editura Serafica, Roman, în 2004, predici folosite de tinerii preoți în primii ani de după hirotonisire. În încheiere, Ministrul Provincial îi adresează părintelui sărbătorit, mulțumiri în numele Provinciei Franciscane, apreciindu-l drept un far călăuzitor pe acest drum greu al modernității pe care-l trăim. La Împărtășanie, corul a intonat în chip sublim „Panis Angelicus” și „Agnus Dei qui tolis peccata
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Biserica ar fi mai puțin sfântă fără prezența ei”. „Fiecare din noi, a spus părintele, este creat pentru a ajunge la fericirea veșnică”. „Ajută-ne, Doamne, ca Liturghia de azi să rămână în conștiința credincioșilor” - a spus în încheiere Ministrul Provincial iar întreaga comunitate a scandat în aplauze: „ÎNTRU MULȚI ANI TRĂIASCĂ, LA MULȚI ANI!” - într-o emoție și o comuniune spirituală perfectă care i-a făcut mai buni pe credincioși, i-a înălțat și i-a făcut disponibili de a
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
deseori la televiziune? Micul funcționar la pensie, în egoismul său, dorește republică doar pentru a avea pensie. Nu găsim similitudini, „de par egzamplu”? Sau „O scrisoare pierdută”- comedie de moravuri politice în care parvenitismul este cel al eroilor marii burghezii provinciale; instinctele de parvenire sunt mai puternice, iar vanitatea se manifestă în forme mai agresive în timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputați. Deznodământul are nota sa comică, noul candidat Dandanache dovedindu-se a fi mai ticălos decât Cațavencu, ajungând pe lista
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
a pustiit de valori, chiar dacă trăim vremuri în care mugurii putrezesc pe ramuri, încă de când apar. Asta pentru că acum se iese din scenă la nevreme. O cultură care își permite să ignore valorile adevărate e o cultură minoră și iremediabil provincială. De aceea, din colțul de pagină care ne este rezervat, cu asemenea parteneri de bătălie precum cei invocați în acest reportaj neconvențional, vom lupta împotriva balcanismului românesc, care militează împotriva spiritualității rurale a României. Semnează, pentru toate relatate, un jurnalist
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
conștient de funcția sa nedecizională, Paul Georgescu, recenzent și el, dar dintr-o generație mai citită și cu facultatea aproape făcută, fapt pentru care în scurt timp a devenit și preparator, lector, etc. Îl cunoșteam oarecum, tatăl său fiind medic provincial la Țăndărei, cum era mama la Medgidia, iar un unchi al său avocat din Hârșova făcând politică împreună cu tata. Actul lui critic începuse a teroriza la un moment dat, având și girul micii funcții de partid prin care era pus
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
o melodie plină de temperament cum îi plăcea ei să danseze pentru a-și scoate în evidență calitățile de bună dansatoare. Cât a fost studentă se înscrisese la niște cursuri de dans ce se țineau pe lângă Clubul Studenților. Era prea provincială în materie de dans când a ajuns în capitală. Acum se mișca dezinvolt, putea să facă față oricărui gen de muzică de dans. O avantaja și faptul că era suplă și plină de vervă. Îi plăcea să se mlădieze ca
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
fabuloasă, pe cei mai cunoscuți și apreciați cântăreți de muzică pop, ușoară, folk, rock, printre care: Dida Drăgan, Adrian Enache, Aurelian Temișan, Daniel Iordăchioaie, Valentin Fărcășanu, Laura Stoica, Daniel Robu, Daniela Gyorfi, Rafael, Vlad Miriță, Pepe, Mihai Trăistariu, Ionuț Ungureanu („Provincialii”), Romeo Zaharia... fapt pentru care a fost numit în „Ecran Magazin”, „artizan” de destine artistice. Începând cu anii ’90 se dedică emisiunilor nocturne pe care le realizează la Radio 3 (Radio România Tineret) sub egida „nopți muzicale de week-end”, iar
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
făcătură, efect special găunos. S-a vorbit, de asemenea, de o poezie impregnată de farmecul (dar și de grotescul) provinciei. Un alt pretext, aș spune. Cristina își locuiește provincia mai degrabă ca un cetățean al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este atopică. Volumele recenzate sunt mai degrabă un tratat de ontologie care descrie o lume rotundă, oscilând între tragic și comic, pe care
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
este un exercițiu superior de transcriere a unor amintiri, înșurubate în real, cu tehnici și metode pe care proza postmodernistă o presupune. Descrierea unor întâmplări dintr-o localitate de mult uitată în haloul copilăriei fuzionează cu disertația și prospectarea melancoliei provinciale cu "toate zbenguielile ilicite". Un dualism cultural se găsește sub aceeași privire. Un ochi al prozatorului scormonește prin cotloanele copilăriei, prin ungherele străzilor, maghernițelor și sufletele oamenilor, un altul, aristocrat și instruit, poposește pe marginea amintirilor, cochetând, într-o complicitate
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
a mutilat și distrus multe vieți. Acțiunea se petrece într-o localitate dintre Arad și Timișoara, metaforă a unei "insule de vară", aceeași, dar la scară mai mică, de pe Mureșul copilăriei autorului, când moțăiala cehoviană făcea casă bună cu mentalitățile provinciale specifice zonei, unde alienatul Picu "victima înspăimântată a copiilor care îi cereau buletinul", bolnavul "bătut pe la anchete să spună unde se ascundea tată-său", este unul din personajele pitorești și tragice ale cărții, alături de Radu Metodistu. Rememorările sunt văzute prin
INSULA DE VARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375126_a_376455]
-
Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICA LENA Dragi copii vouă vi se adresează această poveste precum și întreaga carte pe care am scris- o cu foarte mare plăcere. Pe o străduță dintr- un oraș provincial locuia bunica Lena, o bătrânică tare simpatică, dar și foarte aspră atunci când era nevoie. Din păcate, căsuța ei nu răsuna de râsetele copiilor pentru că nepoții erau deja mari și locuiau cu părinții într- un alt oraș. Știa să facă multe
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
întru cinstirea memoriei poetului cât și în spiritul dragostei și angajamentului său pentru poezia tânără, un imbold pentru tinerele talente care au concurat, din tot cuprinsul țării, pentru care sufletul i-a vibrat și i s-a dăruit, fără veleități provinciale. La începutul anului 2013, Doamna Soreanu, m-a întrebat dacă, în întâmpinarea centenarului nașterii lui Ion Șiugariu (6 iunie 2014) ași putea-o ajuta la redactarea și îngrijirea unei noi ediții, mai complete, a poeziilor antume și postume ale poetului
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Revistă „Constantin Tănase” „Sosesc deseară”, cea mai nouă premieră a Stagiunii 2014 - 2015, este o comedie spumoasă, savuroasă care se bucură de un mare succes de casă. Scrisă în anul 1931, piesa este descrisă ca „o comedie sentimentală din lumea provincială. Scriitorul râde cu bunătate de inși cu orizonturi mici, dar cu pretenții mari, caracterizează nuanțat personaje de efect, amuză și înduioșează, găsește poezia sau ridicolul cotidianului și plasează totul într-o atmosferă de împăcare sufletească” (Virgil Brădățeanu, „Istoria literaturii dramatice
CRĂCIUN LA SAVOY de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371772_a_373101]
-
ce urmează, de sâmbătă și duminică, 8 și 9 noiembrie (2014), se va juca la Sala Savoy a Tetrului de Revistă „Constantin Tănase” comedia „Sosesc deseară”, de Tudor Mușatescu, cu actorul Vasile Muraru în rolul principal. Comedia „sentimentală din lumea provincială”, cum e prezentată piesa, de către Virgil Brădățeanu în „Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului” este regizată de Nae Cosmescu și are așadar în distribuție, în primul rol, pe actorul pentru care scena, gândul bun înaintea cuvântului, iubirea în contra
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
carbonarilor și apoi ale pașoptiștilor. Tinerii din Iași și București, fii de mari boieri, de militari și de înalți administratori domnești, sînt eroi romantici; sînt entuziaști și totodată dezgustați: ei trăiesc încîntarea în fața unei misiuni dificile, dezgustul pentru o izolare provincială, mediocră în viziunea lor. Ei cultivă cultul prieteniei și al fidelităților solidare; o dovedește corespondența purtată, marcată de complicitatea complotului, a riscului, a gustului secretului împărtășit. Scrisorile adresate de Vasile Alecsandri prietenului său, Ion Ghica, sînt un model al acestui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dubla caracteristică a comportamentului conducătorilor partidului român: teama care impune o fugă înainte și aroganța care legitimează această fugă înainte. O aroganță provocată de revolta împotriva unei dependențe prea mari față de Uniunea Sovietică și alimentată de o conștiință de clasă provincială. Fără îndoială, calculul și frica se află la originea deciziei de a-l elimina pe Lucrețiu Pătrășcanu. Pînă în 1944, Gheorghiu-Dej n-a fost decît un muncitor militant, un copil al patriei. Intelectual, Pătrășcanu a fost un patriot, a cunoscut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fine într-o școală susținută din veniturile averilor mănăstirilor române din foasta eparhie a Rădăuților limba de propunere nu e cea română. În sfârșit, după repetate făgăduințe ale ilustrului d. Stremayer, vestit prin arta de a făgădui în deșert, Camera provincială a Bucovinei a repetat cererea în anul curent, încît făgăduința poate că se va împlini. Ce face însă consiliul comunal al cetății Sucevei, compus, se vede, din elementele internaționale descrise mai sus? O meschinerie. Amenință că, îndată ce se va introduce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuminte tratamentul prescris de mai mult decît originalul său medic. Nimic, absolut nimic clișeizat. Persoanele din anturajul pacientului, psihiatrul însuși, încîntător bizare, trăsnite, se mișcă într-un peisaj de o frumusețe galantă. Și, dintr-o dată, în climatul acesta de confort provincial, ruptura, schisma: grupul vesel se plimbă pe malul lacului, se discută, se rîde, se aleargă, dar brusc, aiuritor, van Gogh se desprinde felin și se aruncă în apă. Stupoare! Cineva sare după el și-l readuce la mal, îl readuce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desfășurare se face a nu ști că artă importantă se consumă și în marile centre ale provinciei. Cel puțin, noua serie editorială "Poeții orașului București" are franchețe nedisimulată. Dar, vai, resentimentul meu de-acum ce e, la rîndu-i, decît puseu provincial? Ce înseamnă (chiar dacă ești născut aici) să trăiești, o viață, în Franța! Pînă unde poate merge eleganța exprimării! Eugène Ionesco i se adresa lui Ceaușescu (în scris): "prin măsurile D-voastră, indispuneți un întreg popor". Cîtă eleganță eufemistică în acest
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ordonîndu-le în așa manieră încît să formeze sintagma "vreau să mănînc". Și devenind, astfel (tragic), primul pictor rus conceptualist. Galeria Apollo din București își saltă, din cînd în cînd, firma peste nivelul simezelor improvizate, ale unor veleitari anonimi (centrali sau provinciali), oferind revelații. Una din acestea: personala de pictură a fostului ieșean Corneliu Vasilescu, de mulți ani naturalizat bucureștean. Pavel Șușară îi dedică (în România literară) o cronică excepțională. Reținem segmentul: "Fără a fi un artist de factură intelectuală, un conceptual
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
memorie vag estompată de cețurile depărtării, resuscitată acum de prezența vechiului prieten Corneliu Vasilescu, plecat din Iașii anilor '70 și triumfînd, treptat, într-un București al durelor concurențe; ce nouă și înviorătoare percepție în fața imenselor pînze care, anulînd somnoroase lirisme provinciale, se plasează azi pe un aerisit palier universal!; ce parfum au, în seara vernisajului, paharele cu licoarea dealurilor dintre care a plecat spre largile zări vechiul prieten! • tot așa, vizita unui amic drag în atelierul din Armeană, George Bălăiță, dibuind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simptomatic asemănătoare celui al domnului Lăzărescu. Mai și strîngînd în juru-le, la înțesate vernisaje, siluete la fel de prospere ca ale lor. (Ar trebui să cădem în periferică melancolie, dacă n-am observa imediat că sindromul e unul pancontinental. Halal consolare!) Tristeți provinciale. Cum însă, poftim, sub vremi sîntem (și vremile-s astea, date), să trecem peste bacoviene jinduri și să parafrazăm navigator eminescian o dată cu radioasele fete, cu radioșii băieți Pururi tineri, înfășurați în pixeli. Tristeți provinciale, nu? 14 iunie În plină circulație
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e unul pancontinental. Halal consolare!) Tristeți provinciale. Cum însă, poftim, sub vremi sîntem (și vremile-s astea, date), să trecem peste bacoviene jinduri și să parafrazăm navigator eminescian o dată cu radioasele fete, cu radioșii băieți Pururi tineri, înfășurați în pixeli. Tristeți provinciale, nu? 14 iunie În plină circulație pe bulevard, o limuzină indigo rupe toate sensurile, declanșează isteria claxoanelor și frînează scrîșnit lîngă trotuarul pe care mă oprisem tocmai ca să văd perturbația. Ei bine, eu eram cauza! Din limuzină coboară simpaticul june
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca al nordicilor, cît atent armonic, nu și mai puțin răscolitor. Ce bine i-ar fi stat acestui sculptor la fel de plin de har ca Rodin, Bourdelle, Maillol, dacă ar fi fost să-și depășească statutul de provincial, într-o cultură provincială, și să se fixeze cu "obrăznicie" în șocul momentului. A făcut-o, în schimb, compatriotul său, plecat pe jos dintr-o Hobiță obscură și instalat, cu "obrăznicie", în inima Parisului. În care și-a încropit atelierul și în care a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]