1,136 matches
-
PAPU, Letiția (20.XI.1912, București - 2.V.1979, București), prozatoare și poetă. Este fiica Italiei Papu (n. Bettelli) și a lui Iacob Papu, funcționari, și soră cu Edgar Papu. A absolvit Liceul „Regina Maria” (1930) și Facultatea de Litere și Filosofie din București (1930-1934), continuându-și studiile la Paris (1936-1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
, Lucia (pseudonim al Cameliei Nădejde; 9.IX.1888, Iași - 22.XI. 1971, București), prozatoare. Este fiica Ecaterinei (n. Băncilă) și a lui Gheorghe Nădejde, profesor și literat. Familia, care număra între membrii săi pe Ioan Nădejde (fratele tatălui), Sofia Nădejde și Octav Băncilă (frații mamei), are o înrâurire specială asupra formării și profesiei alese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
petrecută în Ungaria (în timpul căreia ia poziție împotriva regimului comunist), la Paris. În Franța își câștigă existența ca expert și negustor de artă. Se întoarce în România în a doua jumătate a deceniului al zecelea și înființează, împreună cu soția sa, prozatoarea Adina Kenereș, Editura Compania. Debutează la „Tribuna”, cu poeme, în 1972, iar prima carte, Ochii lui Homer, îi apare în 1977, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Poetul va detalia într-un interviu acordat în perioada postdecembristă condițiile debutului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
SOARE, Iulia (pseudonim al lui Lilly Sonnenfeld; 5.VII.1920, Galați - 23.VII.1971, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Iuliei Sofia (n. Lack) și a lui Adolf Sonnenfeld. Face școala primară și liceul în orașul natal, absolvind în 1939, când se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Obligată, din cauza legilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
Din același an devine redactor la Editura Politică, apoi la Editura de Stat pentru Literatură și Artă și la Editura Meridiane. În 1954 se pensionează din cauza sănătății precare. S. debutează editorial în 1956, cu romanul Familia Calaff, care atestă o prozatoare viguroasă, cu înclinații satirice, greu de plasat în registrul canonului ideologic al timpului, conform căruia ar fi trebuit criticate valorile vieții burgheze. Așezându-se în zona unui realism cu valențe naturaliste, romanul dezvoltă istoria unei familii de origine evreiască, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
PETRESCU, Lucreția (1883, Bârlad - 1939, București), autoare dramatică și prozatoare. Își face studiile universitare în București. Se apucă târziu de scris și, fire timidă, se hotărăște greu să publice. Pentru început tatonează, vrând să afle părerea unor maeștri. Citind manuscrisul piesei Păcatul, I. Al. Brătescu-Voinești cade pradă unui entuziasm ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Universul”, „Universul copiilor”, „Duminica «Universului»”, „Rampa”, „Calendarul almanah al ziarului «Universul»”, „Vremea” ș.a. Frecventează cenaclul Sburătorul, iar din 1934 este membră a Societății Scriitorilor Români. Poate că râvnind ieșirea la rampă ca dramaturg, P. nu s-a prețuit îndeajuns ca prozatoare. Nici măcar nu a stăruit să își scoată nuvelele în volum (titlul ar fi urmat să fie Domnițe și jupânițe). Oricum, chiar și din scrieri răzlețe reiese înzestrarea ei pentru gen: invenție epică, fie și într-un registru minor, spirit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
BĂLĂCESCU, Lucia Dem. (22.I.1895, București - 5.XI.1979, București), prozatoare. Fiică a comandorului Petre Demetriade, B. s-a bucurat de o educație îngrijită. A studiat la Școala de Belle Arte din București și, în particular, cu Gh. Petrașcu și cu Eustațiu Stoenescu, desăvârșindu-și studiile în Elveția și în Franța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
Basarabiei, bolnavii capabili să se deplaseze hotărăsc să se întoarcă în România. În noul Paradis este o cronică în miniatură a ceea ce aduce comunismul în mentalitatea și în starea materială a oamenilor: pervertirea valorilor, ură, minciună, mizerie. Precum în pictură, prozatoarea știe să surprindă esențialul. Ritmul narațiunii este trepidant, tensiunea situațiilor este însoțită de ironia amară, fină care străbate, de altfel, cartea, începând chiar de la titlu. Protagoniștii își poartă numele reale, iar portretele desenate sunt mai elocvente decât orice comentarii. Aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285559_a_286888]
-
, Adriana (31.V.1946, București), prozatoare. Este fiica Alicei (n. Margulis), avocată, și a lui Lazăr Bittel, economist. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” (1964) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1970). Mai întâi corector (1972-1989), din 1990 lucrează ca redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
însă observă cu finețe întâmplările cotidiene ale universului ei mărunt și se autoanalizează lucid. Același interes cehovian pentru dramele derizorii ale omului obișnuit îl dovedesc și cele opt proze, unitare ca stil și tematică, din volumul Iulia în iulie (1986). Prozatoarea nu își idealizează, dar nici nu își caricaturizează personajele, privite cu atenție, inteligență și umor. Lumea este reconstituită cu acuitate a notației realiste, prin acumularea detaliilor și printr-o rafinată tehnică a colajului. Din câteva trăsături sigure, B. schițează caractere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
CESEREANU, Ruxandra (17.VIII.1963, Cluj), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aurorei (n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
SIPOȘ, Mariana (2.I.1949, Buftea, j. Ilfov), prozatoare și traducătoare. Este fiica Alexandrinei (n. Dragomir) și a lui George Ionică, muncitor. A absolvit în 1966 liceul din Buftea și în 1971 Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-spaniolă. Funcționează ca profesoară la o școală generală din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
STĂNESCU, Alexandra (24.VIII.1944, Râmnicu Vâlcea), prozatoare. Este fiica Mariei Victoria Strătilă (n. Ionescu), profesoară, și a lui Marin Strătilă, jurist, poet și publicist în timpul studenției sale interbelice. S. începe școala la Râmnicu Vâlcea și o continuă la Liceul nr. 2 din Pitești. Din 1961 este studentă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
de stil se regăsesc în culegerea Singurătăți (1985), ce reunește povestiri parabolice cu privire la imposibila comunicare a oamenilor cu lumea înconjurătoare și schițe despre experiența traumatizantă a singurătății. Fără să se ridice deasupra convenționalului și fără să depășească întotdeauna mizele minore, prozatoarea lucrează textul cu fantezie și inteligență, precum și cu o bună observare a faptului cotidian, înzestrare care o apropie întrucâtva de modalitatea de expresie a Gabrielei Adameșteanu. Bună analistă a meandrelor psihologice, capabilă să configureze scene memorabile, în care atmosfera este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
lectură. Ceea ce frapează întotdeauna este motivația redactării acestor telegrame, adică „evenimentul” lor fondator. Scriitorul X este călduros felicitat cu ocazia împlinirii vârstei de 53 de ani și patru luni. Multă sănătate și noi succese în creația artistică i se urează prozatoarei Z cu prilejul aniversării a 9 ani de la publicarea romanului-frescă Musca sub pahar. Șirul exemplelor de acest fel poate continua... Ultimele telegrame publicate în presă de Consiliul Uniunii Scriitorilor ne lasă să înțelegem că, pe viitor, vor fi bifate și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
România literară”, „Apostrof”, „Adevărul literar și artistic” ori în paginile culturale ale unor cotidiene („Viitorul românesc”, „Curentul”). I s-au decernat premii ale revistelor „Luceafărul” (1993) și „Convorbiri literare” (1998), precum și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1998). E căsătorit cu prozatoarea Ioana Drăgan. Prozator aflat în plină evoluție, Ț. s-a arătat mai puțin atras decât colegii lui de generație de scenariile conspiraționiste, catastrofice ori apocaliptice, de tablourile carnavalești irigate de recursul la fabulos, la burlesc și grotesc. Nu a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
MĂTASĂ, Elena (6.IV.1901, Bistrița, j. Neamț - 1989, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Anei (n. Constantiniu) și a lui Constantin Mătasă, preot. Urmează Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1924-1928). Va fi profesoară la Școala Ortodoxă din București, consilier la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
PETRESCU, Ioana (10.X.1906, București - 20.X.1996, București), prozatoare. Este fiică a Constanței (n. Georgescu) și a lui Ioan Bălănescu, ofițer de marină, ajuns la sfârșit de carieră la rangul de viceamiral și care, după ce în tinerețe a dat la iveală, iscălind Ioan Bălănescu-Danubian, un volum de versuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
condiție firească, salvatoare. Multitudinea personajelor, mai toate vii, dar cu o unică dimensiune, schimbarea repetată a decorurilor, unele de o autenticitate neîndoielnică, altele (mai ales cele plasate în străinătate) în chip vădit de inspirație livrescă, arată un anume progres al prozatoarei. Acesta este sesizabil și în povestirile târzii. Conștientizându-și deficiența în materie de invenție epică, acum P. recurge îndeobște la o tramă furnizată de istorie ori de literatură. În acest sens, Balaurul mărilor și Cântecul Lebedei, a căror acțiune e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
, Anaïs (22.III.1937, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Vilmei Nersesian (n. Csiki), profesoară, și a lui Petre Nersesian, contabil. A absolvit în 1954 Liceul „Gh. Lazăr” din București și tot aici a urmat între 1957 și 1961 Facultatea de Istorie. Între 1961 și 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
RĂDULESCU, Marta D. (24.IV.1912, Pitești - 5.IX.1959), prozatoare și poetă. Este fiica lui Dan Rădulescu, profesor universitar. Urmează Liceul „Regina Maria” din Cluj și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care nu o termină. Debutează cu o poezie în „Dimineața copiilor” (1929) și editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
acest volum a putut lăsa impresia unei oarecare înzestrări pentru observația realistă și vioiciunea dialogului, cert este că Sunt studentă! (1933), construit pe același calapod, schimbat fiind doar cadrul școlar cu cel universitar, fixează coordonatele în care trebuie citită această prozatoare: schițe satirice și caricaturi ce nu pot depăși nivelul de copiere a realității, fără nici o tentativă de transfigurare artistică. Literatura genului va cunoaște multe cărți inspirate din viața școlară, unele devenite bestseller, precum Cișmigiu et Comp. de Grigore Băjenaru, care, deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
romanul socialțărănesc, apoi la romanul politic-urban și în cele din urmă la cel polițist: atâta variație, vioiciune și în definitiv libertate a spiritului creator față de sine însuși n-a mai atins niciun alt romancier român.”2 Despre cea mai importantă prozatoare a literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu - Vladimir Streinu emite această judecată de referință: „...PapadatBengescu reține pe cititorul rezistent nu atât cu umanitatea cazuală, interesantă în sine ca tot ceea ce se exceptează de la legea comună, atât cu înzestrarea de prim ordin de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vânătorul puse vulpea pe masă și-i netezi părul. Spuse, vulpile nu se împușcă, vulpile cad în capcană. Părul și barba și perii de pe mâini erau roșii ca vulpea. Și obrajii, încă de pe atunci vulpea era vânătorul". Poetă, eseistă și prozatoare, membră din 1995 a Academiei Germane de Literatură și Poezie, autoare multipremiată a peste 20 de cărți, majoritatea în limba germană, Herta Müller practică o scriitură eliptică, fragmentară, dezasamblată, o scriitură a filamentelor întrerupte. Partitura sa nu suportă continuitatea timpului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]