3,382 matches
-
Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului În fiecare toamnă retrăiesc Aceleași amintiri cu nostalgie, Când perele în pomi se rumenesc Mă aflu în a mea copilărie: La noi în sat, pe-atunci, aveam de toate, Și prune, și gutui, și-atâtea mere, Toți pomii erau plini de fructe coapte, Ce nu aveam, mi-aduc aminte, pere, Că ne-adunam târziu, pe înnoptat, Băieții toți, că-n sat nu erau fete Și-apoi plecam la pere, la furat
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
astral. Mă voi iubi cu Venus, Andromeda, luând și locul Zevsului cu Leda, mă vor pândi diavolii din ceruri, ei spun că-s îngeri, nu spun adevăruri. Dacă plecăm spre nicăieri. Să ne alegem un loc dulce Cu piersici, mere, prune, peri, Pe unde diavolul ne-o duce. Că doar am fost nerușinați, Iubind și preacurvind mereu și am băut cu alți fârtați și L-am mințit pe Dumnezeu. Ba am mai scris și versuri gri, Nici albe și nici negre
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
astral. Mă voi iubi cu Venus, Andromeda, luând și locul Zevsului cu Leda, mă vor pândi diavolii din ceruri, ei spun că-s îngeri, nu spun adevăruri. Dacă plecăm spre nicăieri. Să ne alegem un loc dulce Cu piersici, mere, prune, peri, Pe unde diavolul ne-o duce. Că doar am fost nerușinați, Iubind și preacurvind mereu și am băut cu alți fârtați și L-am mințit pe Dumnezeu. Ba am mai scris și versuri gri, Nici albe și nici negre
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
închiondorată și a plecat, bucuros că scăpase de gura ei. Bineînțeles că, abia ieșit în Calea lui Traian, a traversat-o glonț și a intrat repede la „Doi cocoși”, unde a dat iute pe gât vreo două sute de țuică „Două prune”, căreia, peste câțiva ani, toată lumea avea să-i spună „Ochii lui Dobrin”. Și, pentru că acolo i s-a făcut poftă - de la miros, de la țuica băută - a înfulecat și niște mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord - „La Mazilu
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
masă tocmai trebăluia o fată tânără, care ne-a urat bun venit și ne-a invitat la masă. Tacâmurile erau orânduite frumos pe capetele tăvilor acoperite cu șervețele curate, în lucrătura tradițională a locului, alături de câteva boluri cu gem de prune și fructe de pădure. - Bună dimineața! Mulțumim pentru invitație, dar... ce masă servim acum ? Cea de prânz? am întrebat eu nedumerit, știind că este ora 11.00. - Masa de dimineață, că nu ați mâncat. Doamna a zis să vă servesc
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
de porumb. Am căutat oamenii în mijlocul cărora a trăit și pe cântecele ei am filmat oameni din zona Gorjului. Am mers cu o prietenă de-a mea, cântăreață, și de la tren până în sat am ajuns cu un camion, am mâncat prune de pe marginea drumului, pentru că nu aveam unde să mâncăm. Erau anii '78 și nu m-a întâmpinat nimeni acolo. Acum, dacă ajung undeva, sunt înconjurată de oameni și de râuri de dragoste. Mai târziu, tot la fel cum au făcut
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
în satul Lunca. Ba, gazdele ne-au pus pe masă tot felul de bunătăți precum o mămăligă fierbinte alături de brânză de burduf și o roată de caș pe care le-am udat mai întâi cu câteva înghițituri de țuică de prune. Apoi, ne-au adus, pe un fund de lemn o găină bine rumenită cu mujdei. Cănile de lut ars le-au umplut cu vin de casă așa că noaptea a trecut mai mult sprijinindu-ne de pereți, decât pe paturile din
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
colinară cu desimi de pădure, pășuni, livezi și sate rare locuite de moldoveni harnici, care lucrează palmă cu palmă câmpul, dar au drag și de cântec și joc, dimpreună cu dragul de seva înveselitoare extrasă în a suta parte a prunei, ori în parte mai mare din strugure! Deasupra a toate acestea e ruga și credința primordial ortodoxă și catolică. Bisericile cele zidite cu zelul ultimelor două decenii și jumătate, fără grija păstrării simplității bijuteriilor meșterite după tradiția populară din prima
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
strigături Adran Păunescu, desre care cineva spuna că „parcă are șăpte guri”. Rapsozi locali, banda lui Bidirel, pauză cerută de mirosul berbecului fript haiducește, de pastramă și fripturi de purcel, de celebrul caș de oaie, udate cu vestita țuică de prună, cu vin deșertat din demingene pântecoase și alintat cu melodii de inimă albastră, cu doine și marșuri sau cântece patriotice pe care cele șapte trupci le duceu peste satul care lăsase ferestrele deschise, sau făcuseră roate în jurul focului uriaș, care
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
întindere. Gazdele, doamna Gheorghița, lângă pragul nonagenar, dîrză, harnică cu gospodăria pusă la patru ace și fiul ei Mihai, ne-au ivitat la o gustare în foișorul din curte, îndulcindu-ne cu dulceața de coacăze, preparate de casă, țuică de prună și cu câteva povestioare, timpurile și amintirile amestecându-se, dovadă vie că Bunul Dumnezeu poate să așeze pacea și înțelegerea în toate sufletele ce cred cu adevărat în puterea Sa. Cu mulțumiri și cu invitații promise ne-am despărțit luând
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
cumva o țară, Cântată de poeți odinioară, Cu ochi de cer și plină de verdeață? Am fost și-am căutat-o și la piata. Acolo nu era, de bună seama, Că prea o înjurau români de mama; Harbuzul, pătrunjelul, biată pruna, Erau culese, parcă, de pe Lună! Chiar, voi n-ați văzut, pe jos, o țară, Călcata în picioare și murdară? Ce-aveți cu ea? Nimica nu va cere, Eu o declar... singura mea avere! Referință Bibliografica: Singura mea avere ( România) / Cristian
SINGURA MEA AVERE ( ROMANIA) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347073_a_348402]
-
țară. Acolo se bucura de o mai mare libertate, dar și de atenția specială a bunicii, care îl răsfăța cu mâncăruri deosebite. Îl aștepta cu pulpe de pui, cocea pâine proaspătă, în plus de dragul lui, mai pregătea și plăcinte cu prune. Dar când bunicul îl striga: Dumitru! - atunci el lăsa totul în baltă, eventual păstra pulpa într-o mână, iar pâinea în cealaltă și așa alerga afară. Mă strigă bunicul, zâmbea către ceilalți și nimeni nu îndrăznea să-l rețină în
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
nu avea deloc deaface cu gazul metan dar avea mari livezi de pruni, m-au parat primarului, un tip de Golem, că aș fi jurat că nu voi bea în casa sa. Ajungând acolo tocmai în perioada de recoltare a prunelor, copacii erau noaptea zguduiți de mistreți și urși. Cum nu aveau voie să împuște animalele (zona era rezervație a Comitetului Central al Partidului, care însă nu venea acolo pentru că locul era prea îndepărtat și drumul foarte anevoios), oamenii încercau să
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
dat lui Lazăr un răspuns la care nu se aștepta: Primele zile a fost mai grele, acum nu mă duc că am prins eu deja cum se face rântașul»...” Absența mamei, doar prin acest lucru se resimțea, în rest... Din prune furate iese-o țuică întoarsă! Nea Mitică deschisese cufărul tainic al amintirilor și pe măsură ce povestea își amintea tot mai multe și mai multe lucruri și întâmplări despre și cu sătenii lui, pentru care avea o reală considerație. O întâmplare cu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut eu să le treci!» și a ajutat-o el să treacă în curtea ei, desagii plini cu prune. Femeia amuțise, nu a mai spus nimic și a acceptat ajutorul omului. Despre întâmplarea aceasta s-a auzit în sat; tetea Vasile nu a spus însă niciodată nimănui despre ea și nici nu i-a reproșat ceva. Femeia însă a
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
întrebau pe Vasile despre acest incident, primeau un răspuns neașteptat: «Ah, așa vorbește ea, știți voi cum sunt femeile, vorbesc mult....» și dădea din mână, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.” Vecina cu pricina a făcut apoi țuică din prune și a dus din ea și la biserică; avea ceva pe suflet și simțea nevoia să și-l descarce, spunându-i preotului din sat: Părinte, să dați la oameni să bea și să le spuneți că e de la tetea Vasile
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
au spus oamenii că n-au mai băut așa o țuică bună. La care tetea Vasile i-a răspuns calm: Părinte, asta este o țuică întoarsă! - dar preotul nu înțelesese tâlcul vorbelor lui. Era de bună seamă țuica întoarsă, căci prunele erau din grădina lui, iar plata i-a fost întoarsă de vecina cea buclucașă, sub formă de țuică... „Am să țin minte toată viața pilda lui tetea Vasile!” - mi-a spus nea Mitică cu sclipiri diamantine în ochi... „Măi, da
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Dumitru Sinu și le rostea trăindu-le, asemeni celor ce le dăruiseră spre învățare și luare-aminte: „Nu te duce cu mâna goală la stână, pune-n desagă o bucată de slănină, o ceapă, o roșie, două-trei mere, un morman de prune și du-le la oameni! Ține minte: Dumnezeul cu care pleci din Avrig spre Negoiu, cu același Dumnezeu ajungi Sus; iar cu Dumnezeul cu care pleci de la noi, din Sebeșul de Sus, cu același ajungi la Suru! Dacă ai oi
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
de cristal cu dulceață și două pahare cu sifon. -Dragă, nu vi și tu aici cu noi? -Nu! E ora de meditație. Vin fetele ... -Bine. -Mulțumesc doamna Tina pentru dulceață. -Cu multă plăcere, răspunse aceasta. -Să vă pun mai multe prune? -Sunt de-ajuns! -Deci, sunteți doar de două prune! Să vă spun un banc? -Spuneți! -O doamnă din înalta societate avea zilnic mosafiri veniți în vizită. Într-o zi îi spune servitoarei: „Veto! Te învăț câte prune să pui pe
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
-Dragă, nu vi și tu aici cu noi? -Nu! E ora de meditație. Vin fetele ... -Bine. -Mulțumesc doamna Tina pentru dulceață. -Cu multă plăcere, răspunse aceasta. -Să vă pun mai multe prune? -Sunt de-ajuns! -Deci, sunteți doar de două prune! Să vă spun un banc? -Spuneți! -O doamnă din înalta societate avea zilnic mosafiri veniți în vizită. Într-o zi îi spune servitoarei: „Veto! Te învăț câte prune să pui pe farfurie în funcție de... felul cum arată musafirii. Ascultă bine, bagă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
pun mai multe prune? -Sunt de-ajuns! -Deci, sunteți doar de două prune! Să vă spun un banc? -Spuneți! -O doamnă din înalta societate avea zilnic mosafiri veniți în vizită. Într-o zi îi spune servitoarei: „Veto! Te învăț câte prune să pui pe farfurie în funcție de... felul cum arată musafirii. Ascultă bine, bagă pe urechi! Când vezi că musafirul nu prea arată bine îi aduci doar o prună pe farfurioară. Dacă arată ceva mai binișor îi aduci două prune. Iar dacă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
veniți în vizită. Într-o zi îi spune servitoarei: „Veto! Te învăț câte prune să pui pe farfurie în funcție de... felul cum arată musafirii. Ascultă bine, bagă pe urechi! Când vezi că musafirul nu prea arată bine îi aduci doar o prună pe farfurioară. Dacă arată ceva mai binișor îi aduci două prune. Iar dacă vezi că vine cu trăsura, că are pălărie de fetru și pantofi cu scârț aduci pe farfurioară... dulceață cu trei prune! Ai înțeles? 'nțeles cocoană!”. Într-o
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
învăț câte prune să pui pe farfurie în funcție de... felul cum arată musafirii. Ascultă bine, bagă pe urechi! Când vezi că musafirul nu prea arată bine îi aduci doar o prună pe farfurioară. Dacă arată ceva mai binișor îi aduci două prune. Iar dacă vezi că vine cu trăsura, că are pălărie de fetru și pantofi cu scârț aduci pe farfurioară... dulceață cu trei prune! Ai înțeles? 'nțeles cocoană!”. Într-o zi au venit musafiri o familie de nobili, fără să vadă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
arată bine îi aduci doar o prună pe farfurioară. Dacă arată ceva mai binișor îi aduci două prune. Iar dacă vezi că vine cu trăsura, că are pălărie de fetru și pantofi cu scârț aduci pe farfurioară... dulceață cu trei prune! Ai înțeles? 'nțeles cocoană!”. Într-o zi au venit musafiri o familie de nobili, fără să vadă însă servitoarea din ce au coborât - trăsură sau automobil. Stăpâna casei sună din clopoțel. Veta intră. „Să ne aduci dulceață și pahare cu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
clopoțel. Veta intră. „Să ne aduci dulceață și pahare cu sifon!” se adresă servitoarei. Veta se uită bine la musafiri, se mai uită ... îi analizează, se scărpină în cap băgând mâna pe sub batic și nedumerită întrebă: „Cucoană, ăștia de câte prune sunt?” Toți trei începură să râdă. -Aaa ... vasăzică noi suntem doar de două prune!? -Voi meritați borcanul tot! Și... Tina se retrase. Constantin se apucă de lectură. Eu mă gândeam la romanul meu. Îl scriam în gând: „Necșulescu era de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]