1,193 matches
-
alteori se manifestă sub forma eroismului verbal, alteori prin prăbușirea în mitomanie. Brava-da stupidă, excesele de viteză pe mașină sau motocicletă, decizia unor pariuri deplasate, fac parte din aceeași categorie a reacțiilor nesusținute prin mecanisme compensatorii. Un merit al sistemului psihanalitic adlerian este acela că admite intervenția factorului cultural în evocarea și evoluția complexului de inferioritate. Este vorba de importanța acordată mecanismelor compensatorii, unde un nivel superior de cultură poate compensa o inferioritate generată somatic. Adler analizează cu minuțiozitate inferioritatea reactivă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la Cardiff și pe urmă la Londra și se specializează în neurologie. Pe Freud îl întâlnește abia în 1908, cu ocazia Congresului de Psihanaliză, organizat la Salzburg. Pe urmă devine profesor asociat la Toronto, unde va fi solie a gândirii psihanalitice a lui Freud. Îl întâlnește pe L. Ferenczi la Budapesta, unde împreună cu Abraham, cu Elington ș.a. au creat un comitet de susținere a liniei investigative inițiate de Freud. În 1913, fondează Societatea Engleză de Psihanaliză și duce o luptă abilă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dar se dedică domeniului abia ulterior, la recomandarea lui Ferenczi, la Budapesta. Aici își va aduce și copiii și funcționează la un cabinet într-o policlinică de copii. În 1919 îi apare prima lucrare, Dezvoltarea unui copil, prezentată în cadrul Societății Psihanalitice din Budapesta. În 1920 este invitată de Abraham să practice la Berlin. O invitație similară i-a venit și de la Jones din Londra. În 1932 îi apare lucrarea Psihanaliza copiilor. Influențată de moartea fiului ei, Melanie Klein publică studiul Contribuții
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
La sfârșitul anului 1933 naziștii au organizat la Berlin un rug, un foc sinistru, unde au fost arse operele unor gânditori de origine ebraică, printre care, firește, au fost și cărțile lui S. Freud. Între anii 1933 și 1938 mișcarea psihanalitică a părăsit țările unde a fost creată, adică Austria, Germania și Ungaria, pentru a se activa în Marea Britanie și SUA. Ulterior această mișcare a avut parte de o priză culturală binefăcătoare din partea acelora care au emigrat din Franța. Aceasta însă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
infantil (a); o schemă globală nouă a dezvoltării psihice a omului (b); elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pot să fie condiționați și ce scheme ale vieții sociale impun mai puține constrângeri pentru individ. 5. Noul val Îi are ca reprezentanți distinși pe H.S. Sulivan și pe E. Fromm. Sulivan este primul american înscris pe linia de gândire psihanalitică fără a se afla sub influența lui Freud, decât că a colaborat îndeaproape cu Edward Sapir și Ruth Benedict, pentru a se înscrie cu investigațiile sale pe linia științelor sociale și nu medicale. Din acest punct de vedere descrie fenomenul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a nu ajunge la împliniri decât cu prețul generării unor angoase ale dezaprobării. Rolul determinant pentru cauza "sănătății mentale" îl joacă integrarea în societate, ajustarea comportamentului în raport cu normele culturale ale acesteia. E. Fromm s-a înscris pe aceeași linie psihanalitică culturalistă, cu o deschidere spre raționalismul marxist, spre cel care omului de rând îi sunt atribuite forțele divinității. Această perspectivă, el caută să o împace cu teoria lui Freud, cu rolul central acordat sexualității, valorii stimulente a complexului de conștiință
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
eterna de acum problemă a visului. Experiența cercetărilor sale asupra triburilor indiene din Navajo o va sintetiza în 1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica tradițională freudiană a psihopatologiei vieții cotidiene. Studiile psihanalitice se vor revigora în anii '60 de după cel de al doilea război mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în Europa în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1951 în lucrarea Psihanaliza și științele sociale. Temele analizate sunt visurile, jocul copiilor, povestirile copiilor, a bonelor copiilor, comportamentul sexual. Antropologia sa psihanalitică operează pe domeniul inventarierii legăturilor dintre simbolistica visurilor și problematica tradițională freudiană a psihopatologiei vieții cotidiene. Studiile psihanalitice se vor revigora în anii '60 de după cel de al doilea război mondial. Mulți surghiuniți în SUA au revenit în Europa în țările lor de origine, unde vor reevalua tradiția lor culturală de origine, cu deosebire cea germană și franceză
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
germană și franceză. În această perioadă un Herbert Marcuse lansează problematica restructurării instinctelor din perspectivă sociologică, psihanaliza clasică freudiană se vrea revizuită. Sub influența lucrărilor de filosofie ale lui Jean Paul Sartre, ale lui Heidegger se naște o nouă tendință psihanalitică existențialistă. Fenomenologia ei este diferită, mai cuprinzătoare, o sinteză între tendințele biologice și cele sociologice. Este reluată problematica naturii divine a omului, pe care linie Wilfred Daim afirmă că "noi avem de ales între insanitatea vieții psihice și argumentele psihologice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și făgăduiala. "Făgăduiește, ce strică să făgăduiești, câte-n lună și în stele?" (Ars amandi, II, p. 445). Totul în această iubire este frumos, nimic n-o recomandă a fi generatoare de tulburări comportamentale, nevroze, isterii, invocate astăzi de studiile psihanalitice. La vârsta de 45 de ani ai îi apare Metamorfozele, o frescă formată din 246 de legende, care cuprind 12.000 de versuri. Este momentul din care intră în dezacord cu Octavian Augustus, Imperatorul. A intuit pericolul care îl amenința
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
consideră originea autismului ca fiind însușită în exclusivitate și în acest sens el vorbește de „mama rea” care induce la copil stare de refulare psihică, provocând o angoasă profundă vis-a-vis de lumea exterioară percepută ca amenințătoare. În aceste cazuri cura psihanalitică și separarea de părinți sunt preconizate. Mijloacele de studiu neuropsihologic au lipsit la acea vreme, ceea ce a determinat ca o parte din ipoteze biologice elaborate să fie uitate sau negate. În 1956, Kanner avansează ideea manifestării unor dezordini psihologice la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
viață independentă, participarea pe cât posibil la deciziile referitoare la viitor, posibilitatea de a beneficia de educație, asistență și asigurarea protecției împotriva angoasei, amenințărilor sau tratamentelor abuzive. Mai este încă promovată modalitatea de a invoca conflictele ideologice existente între cercetarea medicală, psihanalitică, educațională și întâietatea dată degajării factorilor organici când nu există tratament pentru autism. Abordările psihiatrice sunt adesea în opoziție cu cele educative. Părinții critică lipsa de susținere a psihiatrilor, susținere promovată printr-o abordare educativă. Autismul este adesea redus la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Culturale Române, 2000, pp. 231-232; sau O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, 1997, p. 181). Să ne îndepărtăm benefic de un atare exercițiu exegetic și să formulăm limpede cîteva constatări. Interpretarea aceasta cu un previzibil iz psihanalitic, fără să fie lipsită de un oarecare interes, forțează discursul lui Blaga să renunțe la formă și să-și asimileze un aparat conceptual din care să fie alungat, pentru o vreme sau pentru totdeauna, sensibilitatea poetică a filosofului. Se vorbește
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atunci, că va redeveni cîndva tot ceea ce a încetat, fără prea mult rost, să fie. Să fi fost acel om românesc de care a vorbit Mircea Vulcănescu sau, de ce nu, românul acelui eon trecut prin sita tipologiilor socio-culturale, psihologice, sociologice, psihanalitice, religioase sau antropologice, ori putem dezvălui acolo figura românului de totdeauna, a cărui diatribă o încerca el însuși într-un text85 publicat în fatidicul an 1940?! Oricum, ca și cum ar fi fost rostit azi în agora, protestul lui Noica era împotriva
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o lozincă bună face, uneori, cît un capitol de istorie. Dar fenomenele pe care le așezăm pe masa de operație a unei virtuale lecții de anatomie au, prin compoziția lor, o natură pe care am numi-o palimpsestică. Ele constituie, psihanalitic vorbind, un fel de terapie, de izbăvire a vieții noastre interioare de "duhurile rele" unui regim dictatorial și îmblînzirea sau alungarea terorii la care ne pot supune fantomele postume ale acestuia. În acest registru simbolic (pentru semnificațiile termenului, trimitem la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și subtil. Numai că acestea sînt înțelesuri care, pe de o parte, au fost uzurpate de istorie și convertite în negativul lor, pe de altă parte, ele au generat și un alt sens, cel de-al treilea, și anume: sensul psihanalitic, de refacere morală interioară, de îndepărtare a răului, de defulare și calmare a ființei umane. Să ne reamintim acum scenografia care a însoțit demontarea omului de bronz de la București: lanțul cel care nu avea veriga slabă de care a tot
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1988); Roger Collins (1993); Alma Young (1993); Joe L. Kincheloe (1993); Alan Wieder (1992); Ramona Edelin (1989); Marvin Berlowitz (1992); Beverly Gordon (1993); Henry Giroux (1992); Leslie Roman (1993); James Scheurich (1993) ș.a. Pedagogia feministă s-a născut din preocupările psihanalitice, freudo-marxiste, fenomenologice, hermeneutice și existențiale ale reconceptualismului. Din aceste căutări s-au structurat, lent, așa-numitele gender-texts care descriau un system of gender. Cuvântul gender nu are corespondent în limba română. El desemnează, generic, tot ceea ce se referă la „genuri
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hermeneutica fenomenologică a curriculumului; hermeneutica fenomenologică a relațiilor dintre adulți și copii; hermeneutica fenomenologică a speranței și a stabilității în educație; hermeneutica fenomenologică a interacțiunilor dintre meaning și teaching; hermeneutica fenomenologică a atmosferei, a ceremoniilor și a ritualurilor școlare; fenomenologia psihanalitică a „prezenței” și „absenței” în educație; problemele intertextualității în discursurile pedagogice; fenomenologia „scriiturii” și „gândirii” pedagogice; fenomenologia „locului secret” în educație; fenomenologia „singurătății” pedagogice; fenomenologia „timpului educațional” ș.a. Pe acest „tărâm al subtilității și profunzimii curriculare” s-au ilustrat personalități
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a Poor Curriculum. S-a cristalizat astfel ideea de „curriculum umil și solitar” (poor curriculum): viața fiecăruia ca „tur de forță”, „cursa cu obstacole a vieții” etc. Pinar și Grumet (1975) au propus o metodă de explorare existențială, fenomenologică și psihanalitică bazată pe studiul biografiilor și autobigrafiilor cu dublu scop: a) sesizarea trăirilor și fenomenelor profunde ale vieții; b) evitarea subiectivismelor de tipul introspecției și al autoreferinței. Pedagogia autobiografică (sau biografică) a atras mulți aderenți, dar și destui critici. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și criticii au abordat probleme „spinoase” precum: atrofia și hipertrofia aspirațiilor și fanteziilor cu privire la viață și carieră; șanse și obstacole în modelarea vieții; autobiografia ca metodă științifică de explorare a vieții și a curriculumului; pașii și „regulile metodei” currere; bazele psihanalitice ale currere; regresia și ego-ul în currere; curriculumul și perspectiva currere ș.a. În afară de William F. Pinar și Madeleine R. Grumet (1976, 1988), au contribuit la explorări ale poor curricula: Bonnie Meath-Lang (1990); Mary Aswell Doll (1982); Robert Graham (1991); Nel
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nuanțările și completările ce i se aduc, modelul propus de L. Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea și înțelegerea dezvoltării raționamentului moral. Cu titlul de referință doar, semnalăm că stadii psihogenetice pentru dezvoltarea afectivă apar în lucrările de factură psihanalitică, stadialitate care își are punctul de plecare în concepția lui S. Freud). O prezentare explicită, bogat ilustrată cazuistic, este acum și la dispoziția cititorului român (Dolto, F., 1993). În ceea ce privește dezvoltarea psihosocială, cea mai valorificată stadialitate rămâne cea propusă de E.
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pentru evitarea acestor neajunsuri s-au înregistrat reacțiile subiecților în situații imaginate, pentru a releva aspecte ale personalității fără ca aceștia să conștientizeze scopul urmărit. În acest fel au apărut și s-au dezvoltat testele proiective, majoritatea bazându-se pe concepții psihanalitice. Dar și aceste instrumente prezintă dezavantaje, deoarece trebuie demonstrată corespondența dintre manifestările subiecților în situația imaginară și cea reală, iar interpretarea presupune o teorie elaborată asupra motivației și a modului în care ea se exprimă (Cosmovici, A., 1972, 1985). b
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
început să observe comportamentele oamenilor bine adaptați Ă sau auto-actualizatori, cum i-a denumit el pe aceștiaă și a ajuns la concluzia că, pe parcursul dezvoltării, copiii sănătoși mental caută experiențele de viață care le aduc satisfacție. Ca alternativă la interpretările psihanalitice și behavioriste ale comportamentului, Maslow a propusă ca pe o a treia forță a psihologiei Ă perspectiva umanistă. În lucrarea sa Către o psihologie a ființei (1968), Maslow prezintă 43 de afirmații, postulate de bază, ce explică punctul său de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
C. Rogers. Și el a trecut printr-o experiență similară cu cea a lui Maslow și a ajuns la aceleași concluzii. Rogers și-a început cariera profesională ca psihanalist. Ulterior a ajuns la concluzii identice cu ale lui Maslow: perspectiva psihanalitică îi face pe oameni să pară neajutorați, indivizi ce nu pot să se descurce în viață fără ajutorul psihoterapeutului. În timp, Rogers a dezvoltat o nouă abordare, o nouă tehnică psihoterapeutică. El a denumit-o centrată pe client sau non-directivă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]