1,192 matches
-
sau între paranteze emoțiile ulterioare. Interpretarea, în speță căutarea unui sens, va opera prin articularea dintre vis și realitate, inconștient și conștient. 3. Interpretarea viselor Interpretarea viselor stabilește o punte între conținuturile inconștiente și cele conștiente. Ea este ilustrarea proiectului psihanalitic general, care rezidă în căutarea unui sens. Interpretarea constă deci în a face legături. Și aici operează libera asociere. Trebuie așadar să procedăm prin asociere de idei și să facem o analiză analogică, căutând să apropiem semnificanții între ei. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
visele unor elevi (cu excepția celui al fiicei mele, Marjorie), pe care le-am studiat în timpul formării mele ca psiholog. Pentru mai multă claritate, am selecționat intenționat trei vise scurte. Analiza este mult mai lungă decât visul însuși, ceea ce confirmă teoria psihanalitică conform căreia conținutul latent (mesajul) este mult mai dens decât conținutul manifest (rememorarea și povestirea visului). Interpretarea a fost ajutată de lămuririle aduse de faptele reale (datorită comentariilor celor care visaseră sau datorită propriei mele cunoașteri a situației, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
propriu-zise (vezi Sexualitate) sau de situații mai simbolice. Acest al doilea caz se bazează pe impresii, pe sugestii, pe senzații, fără evocarea directă a relației sexuale. Acest tip de vis poate avea o funcție de compensare, așa cum este descrisă în teoria psihanalitică, și poate revela frustrările sexuale sau afective ale subiectului. Visul, la fel ca fanteziile, îi permite persoanei să își compenseze lipsa, fără a fi neapărat o dorință de trecere la act în realitate. Într-un registru mai simbolic, adulterul reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
recunoscut și pentru faptul că își cultivă defectele. Lup Dușman dintotdeauna al omului, lupul simbolizează cruzimea și agresivitatea. Simbolizează caracterul neîmblânzit al instinctelor, energia pulsională liberă și nestăvilită, făcându-l pe om să își piardă stăpânirea de sine. În plan psihanalitic, trimite la oralitate, la un libido devorator, la aservirea față de instincte. Asociat cu foamea insațiabilă și vorace, «o foame de lup», el pune problema transgresării lucrurilor interzise. Din acest motiv, este expresia dorinței, a tentației și a ademenirii periculoase din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
situație percepută de inconștientul subiectului. Confruntarea este, dacă nu inevitabilă, cel puțin de dorit. Trebuie să intre în arenă și să lupte. Bani Banii sunt, în inconștientul individual și colectiv, simbolul absolut al puterii. Această asociere este explicată în abordarea psihanalitică, ce stabilește o legătură între controlul sfincterelor (deci puterea asupra corpului) și bani. În stadiul anal, atunci când copilul învață ce este curățenia, excrementele sunt considerate de către copil drept o monedă de schimb, un dar sau un cadou făcut părinților (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și căutarea concilierii, clemenței, echității, probității și onestității; - cântărirea, ce exprimă fie dorința de a pierde sau de a lua în greutate, fie estimarea valorii ori a unei situații, fie bilanțul (Judecata de Apoi). Balansoar, a balansa, balansier În interpretarea psihanalitică, balansoarul are o semnificație erotică certă. Imitare a mișcării de du-te-vino ce însoțește actul sexual ori masturbarea, balansarea poate prin urmare reprezenta pulsiunile sexuale ale celui care visează. O altă semnificație se referă la ezitările persoanei, întrucât mișcarea balansoarului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Cioburile au însă și o calitate: dezvăluie fragilitatea, deci umanitatea persoanei. Aceasta nu este de piatră. Poate fi cuprinsă de emoții, poate intra în empatie cu cei din jur. Castrare Castrarea intervine ca un substitut simbolic al morții. Conform abordării psihanalitice, la copil, complexul de castrare merge până la renunțarea la atotputernicie. Castrarea exprimă, prin urmare, necesitatea de a se separa de o parte din ființa ori din viața sa. Vizează eliberarea, emanciparea și progresul. Cu toate acestea, este o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sfâșie, sunt expresia ostilității, agresivității și ambiției; - molarii, care servesc la masticarea lentă și riguroasă, sunt expresia perseverenței și a solidității; - măselele de minte, care atestă maturitatea, sunt, după cum o indică și numele, expresia rațiunii și a cunoașterii. În studiul psihanalitic al stadiului oral, se ia în calcul un element foarte important: ieșirea dinților. Bebelușul trece de la suptul inofensiv la mușcătura sadică. Apariția dinților, dându-i copilului puterea de a face rău (lui și celorlalți), determină mișcări afective distructive în a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se poate realiza cu bucurie și încântare. Drapel Drapelul este un simbol federator și unificator. Inspiră dorința de a se ralia la un grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale, dificultatea de a tăia cordonul sau, dimpotrivă, nevoia de întoarcere la rădăcini. Interpretarea se nuanțează în funcție de drapelul țării căreia îi aparține. Atunci, prin metoda liberei asocieri (vezi capitolul IV), trebuie să se întrebe care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și descompunerea. Diareea simbolizează pierderea totală de energie, subiectul se golește, atât la propriu, cât și la figurat. Dar excrementele conțin și o forță fertilizatoare, iar bălegarul, utilizat pentru a îmbunătăți culturile agricole, constituie cel mai bun exemplu. În abordarea psihanalitică, excrementele au o semnificație și o funcție simbolică și afectivă foarte importante în structurarea psihicului. Când copilul este educat cu privire la curățenie, în stadiul anal (de la unu la trei ani) se constituie primatul funcției excretoare ca activitate generatoare de plăcere. Dispunând
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
asupra viziunii dramatice. Hamlet este văzut ca un reprezentant al idealismului în luptă cu constrângerile realității, anticipând, prin dimensiunea intelectuală a crizei sale, pe eroul tragic al timpurilor moderne. Asupra abisurilor interioare ale personajelor se fac deducții subtile, cu substrat psihanalitic; în Hamlet, supune discuției caracterul obsesional al aparițiilor supranaturale iar în Macbeth, amestecul de sens și de fantasmatic din nebunie. Tragicul este legat de neputința, general umană, de a ajunge la real. Bibliografia pe care o pune la dispoziție e
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
The Australian”. În anii ’70, își adună în volume, prin fotocopiere, articolele din presa literară interbelică. Înainte de cartea de debut, B. publicase în reviste o suită de articole despre Eminescu: glose, al căror liant poate fi considerată perspectiva etnopsihologică și psihanalitică a abordării (cea dintâi, mai ales, la ordinea zilei în epocă). Autorul are marota determinismelor, crezând a putea deduce din etnosul „mixt” al poetului (slav, romanic, mongol chiar) tensiuni ale personalității și operei (de exemplu, cea dintre „veselul de afară
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
situațiilor-limită descrise de K. Jaspers. Fiind o situație-Închisă, limitativă a vieții, omul dorește să suprime durerea, să scape de ea. El nu dorește ca medicul să-i spună adevărul despre natura și cauza durerii sale, pentru că din punct de vedere psihanalitic omul asociază durerea cu boala, pe care o refuză. Nici un om nu poate accepta ideea că este bolnav și mai cu seamă dacă boala de care suferă este incurabilă, sfârșind În mod fatal cu moartea sa. Exprimarea de către un individ
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
insatisfacție sexuală sau ca o reacție de apărare Împotriva unui partener nedorit. Aceeași semnificație o au și durerile lombo-dorsale ale acestora. 2Ă O tânără fată acuză dureri violente În brațul drept, pe care nu le poate motiva. În cursul curei psihanalitice se descoperă că pacienta „a ridicat brațul Împotriva mamei sale, Încercând să o lovească”. Aceasta Îi spusese: „Așteaptă fiica mea, Într-o zi vei fi pedepsită la fel cu gestul pe care-l faci”. 3Ă O fată acuză dureri violente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Încercând să o lovească”. Aceasta Îi spusese: „Așteaptă fiica mea, Într-o zi vei fi pedepsită la fel cu gestul pe care-l faci”. 3Ă O fată acuză dureri violente, nemotivate și inexplicabile conștient, În sânul stâng. În cursul curei psihanalitice se descoperă faptul că aceste dureri exprimă, În mod simbolic, nostalgia pacientei după partenerul pierdut, care obișnuia să-i mângâie sânul, și regretul bolnavei de a-l fi pierdut. De regulă, durerea corporală este resimțită În anumite regiuni bine localizate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
corporală este resimțită În anumite regiuni bine localizate ale corpului, care au fost cândva sediul plăcerii deosebit de intense, de care ulterior individul a fost lipsit. Se poate vedea importanța psihanalizei În explicarea semnificației simbolice a durerii. Din punct de vedere psihanalitic, durerea este un fenomen strâns legat de sadomasochism. Orice durere localizată Îl face pe bolnav să-și pipăie organul sau zona dureroasă, să o maseze. Acest gest are semnificația unui act de „derivare psihică a durerii”, o „derivare a acesteia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a datelor oferite de valorile culturale și pulsiunile individuale, izolând tipul introvert și tipul extravert. La aceste două tipuri, H. Rorschach va adăuga tipul coartat sau retractat. Acestea au Însă, În primul rând, un pronunțat caracter psihologic și de factură psihanalitică. Fr. Minkowska, utilizând rezultatele obținute În experimentul cu testul Rorschach, va descrie tipul schizoid și tipul epileptoid, având ca exemple ilustrative, primul pe Seurat și al doilea pe van Gogh În planul creației artistice. În secolul XX, tema revine În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sociale a omului cetățean. Din punct de vedere psihologic, exilul este o traumă afectivă și morală, intelectuală și culturală. El reprezintă o frustrare sau chiar o situație castratoare a personalității, resimțită la nivelul supraeului său, considerat din punct de vedere psihanalitic. Orice persoană care se autoexilează sau care este exilată suferă sau va suferi. Aceasta pentru că exilul este, indiferent de forma și natura sa, o Înstrăinare, pe care persoana o resimte În mod dureros, ca pe o schimbare interioară a naturii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În felul acesta, o anticipație a scopului dorit de individ. Din acest motiv, orice scop, ca punct final al unei acțiuni umane, va corespunde unei aspirații a eului persoanei respective. Spre deosebire de intenție, care are la bază din punct de vedere psihanalitic „libidoul” sau „pulsiunile eului” (Ichtriebă, scopul urmărește mai mult realizarea unui „ideal”, a unor „aspirații ale eului”, fiind prin aceasta În raport cu supraeul moral. Ea este o experiență spirituală pură, care „dublează” actele noastre, sondând necunoscutul. Pentru R. Le Senne, originea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihologice. Semnificația prejudiciului Dacă am stabilit că prejudiciul este o acțiune psihologică complexă, cu mai multe aspecte, să analizăm care este semnificația acesteia. Psihologia, Psihanaliza și Morala vin ca să explice aceste aspecte. Din punct de vedere psihologic, și În special psihanalitic, orice fel de prejudiciu, ca acțiune psihologică, are la baza sa o vectorializare a pulsiunilor agresive ale individului către un obiect, o persoană, un grup de indivizi etc. Ne vom referi În special la prejudiciul adus unei persoane. Prin prejudiciu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fost însă eclipsată de entuziasmul pentru metoda psihanalizei, iar în cadrul programelor psihiatrice ale anilor ’50 psihoterapia era considerată de specialiști ca fiind, de fapt, psihanaliza. Astfel, orientarea modernă și psihodinamică a terapiei de susținere a început odată cu aplicarea teoriei structurale psihanalitice în domeniul tratamentelor de susținere. Merton Gill prezintă trei principii de bază ale terapiei de susținere (Gill, 1951, pp. 62-71): Activitățile de susținere și încurajare, în cadrul cărora mecanismele de apărare adaptative sunt intercalate cu oferirea unor gratificări. Comportamentul dictat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
regulă cât mai scurt, în timp ce psihoterapia urmează cadre temporale diferite, în funcție de modelul psihoterapeutic folosit, permițându-i specialistului utilizarea unui spațiu temporal în funcție de nevoile clientului, definite de teoria pe care o folosește terapeutul în intervenția sa (astfel, o intervenție de tip psihanalitic poate dura ani de zile, nefiind bazată pe un plan strategic stabilit de la prima întâlnire). 6. Tipul de relație stabilit între consilier/terapeut și client introduce o altă diferență între consiliere și terapie. Astfel, prin natura expertizei și înaltei specializări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la acel excurs erudit în simbologia magic-alchimică de acolo. Ceea ce reprezenta pe atunci sondare a fabulosului totemic animalier, ținând de imagistica ocultă, de exorcismul heraldic sau de șamanism turnat în tipare de basm românesc devine chiar acum substanță reflexivă, matriță psihanalitică și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe. Ceea ce era decriptat științific în Grădina de dincolo este codificat acum în numele colajului straniu a ceea ce am numit (pe urma faimoasei definiri date de Jung eului ca arhitectură imemorială
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
poetică a acestor înșiruiri de locuri și mai ales de obiecte dintre cele mai variate, mai hazardate ca proveniență, oferind, cum spuneam, o probă a erudiției și-un test de măiestrie combinativă, de amplitudine a frazei care creează atmosfera "matriță psihanalitică și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe" (Dan C. Mihăilescu). Exemplific cu un eșantion extras din panoplia de obiecte ciudate a bătrânului: "Un obuz neexplodat din cine știe ce război al neamului; hărțile unor ținuturi imaginare; stranii animale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
autori care știu să revină asupra lor. Probabil ar trebui văzut de fiecare dată în ce fel acceptăm noi frontiera dintre sens și nonsens. Acești termeni au făcut deja o carieră impresionantă în diferite cercetări ale timpului, logice și lingvistice, psihanalitice, culturale și ontologice. Însă nu încerc să mă alătur, prin ce voi spune, acestei vaste ofensive în stăpânirea problematicii sensului. Dimpotrivă, caut să înaintez în marginea ei, la o distanță convenabilă pentru o privire mai curând indirectă, speculativă. Acest din
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]