22,695 matches
-
Constantin Țoiu Sept. 1959. Husserl. Ideen zu einer reinen Phänomenologie unde phänomenologischen Philosophie. Schiță a unei fenomenologii pure și a unei filosofii fenomenologice. Note din cursul de filosofie - Mircea Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței acestei atitudini naturale. Este deci o știință eidetică, asemeni matematicilor. Metoda
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
de Button (devenit celebru aproape peste noapte datorită unei discutabile cărți despre Proust, o scriere la limita dintre ficțional și non-ficțional), nu pentru observațiile critice la adresa volumului cu pricina, ci mai curînd pentru o idee generală, referitoare la relația dintre psihologie și literatură. Credința lui Updike, exprimată în această cronică, este că psihologismul dăunează literarului. Adică: cu cît înțelegem mai bine dedesubturile psihologice ale unei intrigi, sau felul în care funcționează lumea mentală și sufletească a personajelor, cu atît ne vom
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse ideologii, care au influențat mentalitatea publică, texte ale unor conferințe cu mare răsunet la vremea lor - toate au fost citite cu atenție de Z. Ornea și analizate critic, înrâurirea tuturor a fost
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
fi făcut experimente sexuale în spațiu, așa cum afirmase un ziarist francez într-o carte numită Ultima misiune (...). Putem dormi liniștiți de acum știind că acolo, sus, nimeni nu se iubește". Din recentul număr Tradiții în tranziție o fină expertiză a psihologiei românului făcută de Tita Chiper: "La emisiunea Profeții despre trecut (30 iulie), Silviu Brucan vorbește, la un moment dat, despre capacitatea românilor de a munci bine și eficient atunci cînd sînt angajați în străinătate." Ca să trăiască bine, așa ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
le iscă la tot pasul sunt puse în discuție după lectura volumului Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. De la început, miza cărții pune probleme: "refacerea, din fărâmele textului, a unui profil al autorului" - critică literară sau psihologie ? Primul capitol transgresează grațios ambele domenii, abandonând cititorul în derivă; confuzia ia proporții abia odată cu al doilea capitol care subminează premisele celui dintâi: se afirmă că "în scrisori e bufonul Gary, în Jurnal e autenticul Sîrbu", că există diferite imagini
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
Acest fapt e însă unul dintre efectele unei perspective constant fluctuante; jurnalul, ca incizie în intimitate, "pune o capcană" în care pare să fi căzut și autoarea acestei monografii: diaristul poate fi văzut ca persoană - și atunci se poate face psihologie pe el - și ca personaj ("personaj cerebral trecut printr-o teribilă experiență de viață" !), în acest caz fiind permise accentele patetice ("Era un sentimental însetat de iubire") ori cele encomiastice. Dar atât timp cât perspectiva nu își rămâne consecventă, miza cărții e
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
Legătura pe care profesorul Gilman o stabilește între chirurgie estetică și psihiatrie, în cartea sa intitulată Creating Beauty To Cure the Soul: Race and Psychology in the Shaping of Aesthetic Surgery (A crea frumusețe pentru a vindeca sufletul. Rasă și psihologie în formarea chirurgiei estetice), nu e importantă doar pentru o istorie a disciplinelor, ci și pentru felul în care înțelegem semnificațiile noțiunilor de fericire și bunăstare individuală. Cei care decid să suporte o operație al cărei scop este de a
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
sacrul și profanul nu se opun, ci cooperează în cadrul valorii estetice, care ea însăși conține un element sacral. E adevărat, putem vorbi de o demonie a creatorului, egolatru, narcisist, exclusivist, dar acestea sînt trăsăturile, variabile de la caz la caz, ale psihologiei acestuia și nu ale textului, mîntuit de harul estetic, care, producînd un analogon al cosmosului, reverberează puterea Creatorului suprem. Credința, consideră pe bună dreptate Dan Stanca, nu e un lucru comod: "A afirma credința într-un mod direct și simplificator
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
cum s-a spus, distrugînd omul. Drama lui Bacovia, ca om și ca poet, provine din identificarea totală cu modelul ales, neîngăduindu-i să se integreze în societate. S-a considerat și a trăit, toată viața, ca un marginalizat (cu psihologia specifică), concentrînd tristețea moldovenească și provincială. De n-ar fi fost această conștiință a marginalizării și a tristeții iremediabile, n-ar fi scris cum a scris (și cît de puțin a scris!) că e condamnat la singurătate și tristețe. Corcolit
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
pe care unii o contestă cu nonșalanță), propunîndu-și a enunța "o nouă stare" (cea mai veche și mai tragică din lume): starea de Iovie: "Complexul lui Iov sau sentimentul nevinovăției pedepsitului fără vină avea toate condițiile să se instaleze în psihologia lui I.D. Sîrbu, în contextul totalitarismului". Într-o scrisoare din 1947, adresată lui Ion Maxim, "intitulată în limbaj conspirativ, ca la '48, "Frate Maxim", se plîngea de cumplita lui singurătate, ca "Iov, pe o grămadă de ruine, întrebînd cerul de ce
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
Iulia Alexa Demers speculativ subtil, Melancolia descendenței, a Monicăi Spiridon reprezintă o psihologie metaforică a literaturii complexate de lipsa noutății. Motto-ul ei ar putea veni de la Ecleziast: "nimic nou sub soare", implicit eterne reîntoarceri și nostalgii ale trecutului. E o carte despre nevoia literaturii de a se legitima în descendență și despre
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
confruntării cu ei înșiși într-un spațiu amplu, neutru arhitectural și nu din cale-afară de prietenos din punct de vedere moral. Deschisă la Palatul Parlamentului, în Sala ,,Constantin Brâncuși", adică într-un loc excentric, greu accesibil fizic și cu o psihologie încă destul de pîcloasă, această expoziție a trecut aproape neobservată, atît la data deschiderii, cît și după aceea, în intervalul de vizitare. Și acest fapt nu se datorează doar împrejurărilor exterioare amintite deja, ci și, dacă nu chiar în primul rînd
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
Alexandra Nechita a deschis-o la București - și mai apoi la Cluj -, ambalată în nesfîrșite extazieri oficiale și în suspinuri mediatice pline, cum se spunea, pînă nu demult, ,,de aleasă simțire românească", a readus în discuție gravele noastre probleme de psihologie și de comportament. Acest eveniment ne-a dezvăluit, așadar, încă o dată, acele bizare trăsături de caracter care ar stîrni un haz nebun de la distanță, dacă de aproape nu ne-ar transforma zîmbetul în rictus și hohotul în scîncet. într-o
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
făpturii umane, cu toate problemele filozofice și psihologice pe care le-a ridicat unor generații la rîndul de gînditori, din perspectiva neurologiei, în principal, și al altor cîteva discipline aliniate drept rezervoare conceptuale și metodologice (între acestea filozofia, lingvistica și psihologia). Împreună cu soția sa Hanna, Damasio a fondat în statul american Iowa un institut unic în lume pentru investigarea unor maladii neurologice pe baza studierii atît a leziunilor produse la nivelul creierului, cît și a unor tipare mentale și comportamentale manifestate
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
dintre "timpul percepției" și "timpul amintirii". Iar rostirea va fi monologică, incoerentă, acompaniată de gesturile stereotipe ale unui Pierrot care are adesea fizionomia, pe jumătate grațioasă, pe jumătate grotescă, a manechinului sentimental: "nopțile mele au/ interior proaspăt cu/ studente la/ psihologie și/ vin fiert în/ so what când/ arina dansa din/ priviri cu/ barmanul bărbos și/ boem ca/ un stâlp de/ beton/ să mai plângi/ printre mese/ buddy rich/ caldarâmul albastru/ zdrobit între/ coapsele tale cu/ miros de/ gin tonic/ să
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
care au departamente de gender studies, Euphorion merge contra curentului la modă, bărbații fiind tentați să discute, ca niște poeți ce sînt, mai mult despre feminitate și "misterul feminin" decît despre feminism iar femeile înclinînd și ele balanța în partea psihologiei și nu a corectitudinii politice. De exemplu, Grete Tartler, scriind Despre Nord: femei "la putere", pornește de la o realitate pe care are prilejul să o cunoască din interior: în civilizatele țări nordice, femeile sînt dinamice și reușesc să împace cariera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
revelarea unei nebănuite bestialități primare), mi se par într-un contact mult mai bun cu starea de fapt aserțiunile care pun accentul pe caracterul pasiv al resentimentelor și prejudecăților românului de rând. Relația interetnică în cauză are, cu siguranță, o psihologie mult mai complexă, depășind mecanica asupririi numerice a unei minorități de către o majoritate. Pe de altă parte, e foarte adevărat că această majoritate nu întreprinde nimic pozitiv pentru a dialoga cultural cu minoritarii - ceea ce se vede mai ales în cazul
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
comunism, aflăm aceste povești prin intermediul bunicii tinerei protagoniste. Nu se mai simte nevoia demonizării acelei perioade. Compromisul, funcția în acel regim își pierd din importanță. Mizele sînt mai �mici", dar universale: în locul crizelor de identitate, găsim crize de iubire; în locul psihologiei complexe, o notație precisă, cinică, vioaie; personajul de 25 de ani nu simte nevoia să-și explice sau să-și ascundă biografia. Nonșalanță, tupeu, fără frică de penibil, de locul comun - cam acestea ar fi, în același timp, calitățile și
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
adăugiri (au apărut, desigur, postum, acum în anii nouăzeci ai secolului pe care tocmai l-am încheiat) Motru îl elogia pe mareșalul Ion Antonescu pentru că a dispus continuarea măsurătorilor antropometrice printre soldați, pe care le efectua continuatorul său în ale psihologiei, Nestor. Și asta, desigur, pentru a se putea stabili tipurile biologice și psihologice și, prin consecință, valorile românismului care, la rîndul lui, era o consecință a fenomenelor sufletești, ca element distinctiv al unei substanțe esențiale: sufletul. Motru s-a considerat
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
al unei substanțe esențiale: sufletul. Motru s-a considerat, toată viața, un discipol al lui Wundt, în laboratoarele căruia a lucrat pentru elaborarea tezei sale de doctorat. Dar ceea ce fusese valabil la începutul veacului al XX-lea, în materie de psihologie și chiar de antropologie, se erodase fatal chiar prin progresul științei. Dar Motru continua să considere și în interbelic și mai tîrziu că "sufletul unui neam... este el însuși o unitate care trăiește de-sine-stătător prin armonia funcțiunilor sale", negînd, prin
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
al unui împărat ca Tiberiu, despre care cartea ne sesizează la un moment dat, pare doar o simplă perversiune de colecție. Ca un bun gal al zilelor noastre, Pascal Quignard își completează speculațiile lingvistice (excelente!) cu o bună cunoaștere a psihologiilor abisurilor. Înclinație precizată de altfel și prin referiri explicite la autori ca Géza Roheim ori Sándor Ferenczi. Marea calitate a lui Quignard stă de altfel în modul în care umanizează și relativizează un discurs în sine foarte pretențios. Pascal Quignard
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
care au trecut de la Revoluție, tinerilor nu li s-a oferit mai nimic. Nu mă gîndesc la proiecte de genul celor care au mințit generația tinerilor din anii '50, cu șantiere pentru tineret, care au alimentat promiscuitatea de baracă și psihologia de lagăr de muncă, ci la oferte care să-i determine pe tinerii de azi să vrea să se asocieze liber pentru a începe afaceri în România. Așa-numitele Fundații pentru tineret sînt rămășițele fostului UTC, pe care nu-l
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
Lectura articolelor lui Radu Stanca i-ar putea pune pe gânduri pe cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă fenomenul stilului poate să constituie obiectul unui domeniu filosofic de importanță majoră și de mare durată. A pune sub
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
nu demult un plic mare cuprinzînd primele cinci numere dintr-o nouă revistă de cultură, CONTRAST, editată de Asociația Mathesis. Redactorii și colaboratorii, prezentați în manieră occidentală, sînt tineri studenți, asistenți și lectori de la facultățile de filosofie, științe politice, jurnalistică, psihologie și litere. Fiecare număr are o temă: politică și cultură, jocurile, școala, erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc rubrici de actualitate (politică), foarte spirituale. În general revista probează mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
aparatul de înscriere a pedepsei direct în corpul condamnatului, sfîrșind prin a-i demonstra utilitatea cu prețul propriei vieți. Sînt pagini în care aluziile la ororile oricărui regim totalitar - cum nu se poate mai transparente - coexistă cu analiza detaliată a psihologiei eroului tragic și a esenței fenomenului tragic, în general: "Desigur , nu e vorba doar de un simț acut al tragediei - notează autoarea în legătură cu povestirea lui Kafka - ci și de unul la fel de acut al crizei vremii sale, al cărei aparat inuman
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]