621 matches
-
oriunde poate găsi prilejuri de a-și descărca iritabilitatea sau a induce cazuri litigioase. Deși unii cverulenți susțin că luptă pentru principii înalte, acest tip de psihopatie se asociază cu TP paranoică. Este mereu în opoziție și contrazice pe alții. Psihopatul vindicativ („malevolent”Ă. Este în permanență ostil și vindicativ, neîncrezător, combativ, cu intenția dominantă de a-și lua revanșa pentru un tratament nefavorabil, real sau imaginar. Are tendința de a se răzbuna, a distruge și pedepsi pe alții, de a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
imaginar. Are tendința de a se răzbuna, a distruge și pedepsi pe alții, de a-i brutaliza. Ține să controleze, să domine și e plin de resentimente. Nu are sentimentul vinovăției și remușcărilor fiind apropiat de TP paranoică și sadică. Psihopatul tiranic. Este cel mai crud și de temut subtip. Mereu îi atacă pe alții, îi intimidează, îi acuză, e abuziv și distructiv. Este stimulat de rezistența victimei pe care se străduiește să o facă să se supună. Pot fi brutali
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mare satisfacție în a vedea cum victima suferă, cum îi inspiră teroare și o intimidează. Vrea ca victima să simtă că îi este superior și să nu bănuiască faptul că are propriile insecurități și uneori o stimă de sine scăzută. Psihopatul malign. Este o persoană orientată autocratic spre putere, neîncrezătoare, plină de resentimente față de alții, cu permanență tendințe răzbunătoare, bazându-se, dacă e nevoie, pe un calcul rece al situațiilor, corelabil cu TP paranoică. Resimte în permanență nevoia de a-și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în perspectivă dimensională TP antisocială, psihopatia CLECKLEY și în general persoana psihopată în înțelesul actual au fost analizate și din perspectiva sistemelor dimensionale de evaluare a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fac LIKKET și BLACKBURN, atunci se pot întâlni și trăsături de nevroticism. În orice caz, se constată un continuu cu aspectele normale ale personalității, așa cum sunt comentate acestea în FFM. Din perspectiva celor 3 superfactori comentați de EYSENCK (1989Ă, trăsăturile psihopatului, care se corelează cu criminalitatea, sunt de asemenea descrise prin dimensiunile prezente în sistem și care se distribuie ca un continuu între normal și anormal. Acestea se pot corela în primul rând cu psihoticismul, unul din cei trei superfactori ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de înțelegere și identificare dimensională a tulburărilor de personalitate pornind din aria psihopatologiei și a tradiției studiilor în această direcție au descoperit de asemenea printre principalii superfactori - sau clustere - ale tulburărilor de personalitate manifestările antisociale, care sunt principala caracteristică a psihopatului. TYRER care și-a dezvoltat cercetările înainte de 1980 și le continuă și în prezent, a identificat 13 tipuri de tulburări de personalitate care se grupează în 4 categorii (clustereă denumite: schizoid, anankast, pasiv-dependent și sociopatic. Ultimul include TP impulsivă, senzitiv-agresivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diferență între sexe, psihopatia predominând net la bărbați. Femeile cu același temperament dezvoltă tulburări de somatizare și eventual trăsături borderline. Odată cu dezvoltarea psihologiei cognitive și a neuroștiințelor s-au reluat studii în direcția ipotezei lui CLECKLEY privitoare la demența semantică. Psihopatul se dovedește incapabil să înțeleagă și să utilizeze semnificații adânci ale limbajului. Dimensiunea sa lingvistică pare să fie superficială și o serie de aspecte mai nuanțate și mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
semnificații adânci ale limbajului. Dimensiunea sa lingvistică pare să fie superficială și o serie de aspecte mai nuanțate și mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
acest nivel s-ar produce o disociere între procesele logic/cognitive și componenta afectivă a gândirii (DAMASIO, 1994Ă. Puternicul efect de motivare, ghidare și inhibiție pe care îl joacă în mod obișnuit emoțiile are doar un mic rol în viața psihopatului. HARE a avansat ideea că psihopatul poate fi asemănat cu un animal de pradă intraspecific ce folosește farmecul, manipularea, intimidarea și violența pentru a controla pe alții, a-i domina, dirija și exploata, pentru a-și satisface nevoile egoiste. E
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
disociere între procesele logic/cognitive și componenta afectivă a gândirii (DAMASIO, 1994Ă. Puternicul efect de motivare, ghidare și inhibiție pe care îl joacă în mod obișnuit emoțiile are doar un mic rol în viața psihopatului. HARE a avansat ideea că psihopatul poate fi asemănat cu un animal de pradă intraspecific ce folosește farmecul, manipularea, intimidarea și violența pentru a controla pe alții, a-i domina, dirija și exploata, pentru a-și satisface nevoile egoiste. E vorba desigur doar de o metaforă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a-și satisface nevoile egoiste. E vorba desigur doar de o metaforă în sensul că un agresor - la fel ca animalul de pradă - pentru a avea succes asupra victimei trebuie să posede anumite calități bio-psihice specifice. Alte particularități bio-psihologice ale psihopatului aparțin vieții afective. Inafectivitatea tranzitivă, lipsa de empatie, de emoționalitate și mai ales de frică sunt caracteristici mereu subliniate. Și acestea ar avea o bază genetică ce conduce la o disfuncție cerebral-psihică. Lipsa răspunsului la stimuli fobogeni e demonstrată experimental
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de empatie, de emoționalitate și mai ales de frică sunt caracteristici mereu subliniate. Și acestea ar avea o bază genetică ce conduce la o disfuncție cerebral-psihică. Lipsa răspunsului la stimuli fobogeni e demonstrată experimental. Ea se corelează cu faptul că psihopatul nu învață din experiență. Studiile se referă la „slaba condiționare la frică” (LYKKEN, 1957, PATRICK, 1994Ă sau la „hipo-arrousal la stimuli negativi” (FOWLEY, 1992Ă. LYKKEN studiind răspunsul electrodermal la stimuli necondiționați și un chestionar de preferințe afective diferențiază psihopații primari
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că psihopatul nu învață din experiență. Studiile se referă la „slaba condiționare la frică” (LYKKEN, 1957, PATRICK, 1994Ă sau la „hipo-arrousal la stimuli negativi” (FOWLEY, 1992Ă. LYKKEN studiind răspunsul electrodermal la stimuli necondiționați și un chestionar de preferințe afective diferențiază psihopații primari de cei secundari sau nevrotici. Primii au în mod clar un nivel redus al anxietății în majoritatea împrejurărilor confruntându-se ușor cu experiențe ce pot induce spaima. Experiențele au fost repetate (PATRICK, 1993, 1994Ă indicând că răspunsul redus la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este în sine o dimensiune naturală și adaptativă a animalelor și omului. Excesul de agresivitate și mai ales lipsa de control, de autocontrol și modelare, de transpunere în comportamente structurate, eficiente, competitive și integrate social, este o importantă caracteristică a psihopatului. Rata crescută de impulsuri agresive se corelează cu o scădere a transmisiei serotoninergice. Impulsivitatea, circumstanțialitatea răspunsurilor și deficitul de planificare au fost de asemenea studiate din perspectiva unei disfuncții cerebrale de prelucrare a informațiilor. NEWMAN și colab. (1993Ă au dezvoltat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o disfuncție a capacității de a controla și integra răspunsurile la stimuli imediați în vederea urmăririi scopului. În această direcție au făcut studii PATTERSON și colab., iar din 1997 echipa de cercetare concluzionează asupra deficitului modulării comportamentului orientat spre scop la psihopați, bazat pe disfuncții neurovegetative. Faptul se corelează cu disfuncțiile în deliberare, planificare și judecare a consecințelor. Deficitul în procesarea informațiilor sociale la psihopat a fost și el studiat prin modele neuro-cognitive (DODGE & CRICK, 1990Ă. Aspecte psihopatologice developmentale; psihanaliza și teoria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și colab., iar din 1997 echipa de cercetare concluzionează asupra deficitului modulării comportamentului orientat spre scop la psihopați, bazat pe disfuncții neurovegetative. Faptul se corelează cu disfuncțiile în deliberare, planificare și judecare a consecințelor. Deficitul în procesarea informațiilor sociale la psihopat a fost și el studiat prin modele neuro-cognitive (DODGE & CRICK, 1990Ă. Aspecte psihopatologice developmentale; psihanaliza și teoria atașamentului. În perspectiva istorică, psihanalitică, după lucrarea lui ALEXANDER („The Roots of Crime”, 1935Ă se remarcă lucrările lui FROM (1973Ă, privitoare la caracterul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
FROM (1973Ă, privitoare la caracterul sadistic-exploatativ ce are o „pasiune pentru control”. SHAPIRO (1965Ă descrie apoi: „stilul impulsiv”, iar KERNBERG (1970, 1989Ă comentează „narcisismul malign”. Narcisismul și paranoidia ajung să fie considerate de psihanaliști ca și caracteristici de bază a psihopatului, în cadrul unui spectru și a unui continuum. MELAY (1998Ă încearcă să coreleze studiile recente ce indică deficiențe neurofiziologice și cognitive la psihopat cu conceptele psihodinamice. Baza biologică ar perturba procesul de atașament ducând la identificări dificile și distorsionate. Nu se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comentează „narcisismul malign”. Narcisismul și paranoidia ajung să fie considerate de psihanaliști ca și caracteristici de bază a psihopatului, în cadrul unui spectru și a unui continuum. MELAY (1998Ă încearcă să coreleze studiile recente ce indică deficiențe neurofiziologice și cognitive la psihopat cu conceptele psihodinamice. Baza biologică ar perturba procesul de atașament ducând la identificări dificile și distorsionate. Nu se mai depășesc firesc etapele necesare, apare un deficit de Super-Ego și o predispoziție crescută la impulsivitate și agresivitate. Cel mai greu se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ceea ce face dificilă și structurarea Eului. Sinele ajunge un obiect straniu pentru sine. S-ar produce procese de proiecție și reîncorporare a agresiunii similare cu ceea ce ar sta la baza paranoidului nuclear. HARE încearcă să explice pe această cale structurarea psihopatului ca „predator”. O serie de psihanaliști între care SVRAKIC (1991Ă au susținut legături între tulburarea narcisică de personalitate și cea antisocială. Problema se corelează cu teza lui KERNBERG (1984Ă privitoare la organizarea de tip borderline a personalității, intermediară între cea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au descris un spectru paranoid-narcisic, pe care îl întâlnim la diverse tulburări de personalitate: narcisic, negativist, antisocial, paranoid, sadic, și care, în ansamblu, ar fi caracteristic psihopatiei. Violența și distructivitatea ar fi caracteristici ale acestei tulburări a personalității pe care psihopatul le exprimă constant și repetitiv, ca și cum ar depinde de ele, la fel cum în addicție se depinde de drog. BECK și școala cognitivistă au atras atenția asupra modelelor cognitive învățate în copilărie care structurează pattern-urile atitudinale față de sine, alții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o scală a modelelor educative familiale. Teoria cognitivă a învățării sociale a lui BANDURA atenționează în această direcție. BENJAMIN analizează felul în care se structurează reprezentarea altora în sine și atitudinea selfului, față de imagoul introjectat al altora. Acesta, în cazul psihopatului poate fi mult distorsionat. Astfel celălalt, introjectat, poate fi resimțit ca în permanență periculos sau să fie constant devalorizat, în raport cu buna părere de sine (de factură megalomanicăă, astfel încât în practică se trece la ignorare sau neglijarea nevoilor sale. Ansamblul direcțiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afecțiune, nu-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ și societate, inclusiv în cazul psihopatului. Dacă fundalul biologic predispus se asociază cu modelul educațional familial negativ, structura psihopată a persoanei e favorizată. LYKKEN (1988Ă a propus chiar necesitatea de a se acorda în orice familie o competență pentru creșterea și educarea copiilor, deoarece foarte multe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unele situații sociale sau roluri sociale. Persoane ce întrunesc majoritatea criteriilor pentru psihopatie pot ajunge personaje marcante ale unor revolte populare, mercenari sau eroi militari, teroriști, protestatari pregnanți ce ajung să fie persecutați de regimuri politice. Dar, așa cum indică CLECKLEY, psihopații se întâlnesc și printre importanți oameni de afaceri, mai ales în lumea interlopă a drogurilor și prostituției, pe piața neagră și la fel, printre avocați și doctori lipsiți de etică sau politicieni corupți. Unele cazuri izolate ies în evidență, altele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unor psihoze ca schizofrenia, paranoia, tulburarea bipolară dar treptat s-a renunțat la acest termen pe măsura progreselor genetice, neuroștiințelor, a psihologiei genetice și cognitiv-comportamentale - articulată cu moștenirea psihanalitică și fenomenologică, dar genul acesta de patologie, căruia i se alătură psihopatul malign, nu poate fi „explicat” până în cele din urmă prin cumulul factorilor biologici și de cogniție socială (LĂZĂRESCU, 1994Ă. Rămân încă multe de lămurit în aria tradițională a determinismului endogen, mai ales dacă includem aici și trăiri mai apropiate de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]