1,653 matches
-
1991) care în mod sigur abordează mai întâi problema dintr-o perspectivă psihopatologică, dar dacă ne referim strict la acest punct de vedere este interesant de constatat că acest autor preferă mai degrabă să se exprime în termeni de „ruptură psihotică”, deși constată prezența clinică a oscilațiilor de dispoziție, decât în termenii patologiei timice. În ciuda acestor constatări repetate, poziția academică nu se schimbă și articolul lui Samuel-Lajeunesse și Heim (1994) din EMC asupra psihozelor delirante acute este un bun exemplu în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neuroleptice”! O astfel de atitudine continuă să respecte „regula lui Jaspers” și se bazează pe postulatul implicit care spune că, în absența criteriilor diagnostice diferențiale clare, este mai puțin grav să tratăm o tulburare de dispoziție ca pe o patologie psihotică decât să procedăm invers. Entitatea „puseu delirant acut” rămâne o particularitate a nosografiei franceze. În clasificările internaționale, „delirul acut” ocupă un loc nedefinit deoarece codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dispoziție ca pe o patologie psihotică decât să procedăm invers. Entitatea „puseu delirant acut” rămâne o particularitate a nosografiei franceze. În clasificările internaționale, „delirul acut” ocupă un loc nedefinit deoarece codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihotică decât să procedăm invers. Entitatea „puseu delirant acut” rămâne o particularitate a nosografiei franceze. În clasificările internaționale, „delirul acut” ocupă un loc nedefinit deoarece codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care domină această entitate ce pare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Entitatea „puseu delirant acut” rămâne o particularitate a nosografiei franceze. În clasificările internaționale, „delirul acut” ocupă un loc nedefinit deoarece codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care domină această entitate ce pare destul de precisă celui care lucrează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nosografiei franceze. În clasificările internaționale, „delirul acut” ocupă un loc nedefinit deoarece codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care domină această entitate ce pare destul de precisă celui care lucrează în domeniul clinic. Ținând cont de afirmațiile precedente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ocupă un loc nedefinit deoarece codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care domină această entitate ce pare destul de precisă celui care lucrează în domeniul clinic. Ținând cont de afirmațiile precedente, am inițiat și dirijat și noi o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
codurile diagnostice sunt numeroase și nu întrutotul satisfăcătoare (DSM-IV: tulburare psihotică scurtă, tulburare delirantă, tulburare psihotică nespecifică etc.; CIM-10: tulburare psihotică acută polimorfă fără simptom schizofrenic, alte tulburări psihotice acute, mai ales delirante, alte tulburări psihotice acute și tranzitorii, tulburări psihotice acute cu aspect schizofrenic etc.), ceea ce demonstrează probabil incertitudinea care domină această entitate ce pare destul de precisă celui care lucrează în domeniul clinic. Ținând cont de afirmațiile precedente, am inițiat și dirijat și noi o cercetare pe această temă (PHRC
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de evoluție pentru pacienții care au rămas incluși în studiu. Astfel, ca urmare a acestui studiu, apare în mod clar faptul că prescrierea doar a unui tratament timoregulator se dovedește eficientă atunci când este vorba despre simptomul „delir” al unui episod psihotic acut. Aceasta înseamnă că în acest tip de patologie, componenta timică este cel puțin la fel de frecventă și importantă ca și componenta psihotică și că pare justificat să inversăm regula lui Jaspers: în fața unei patologii delirante acute a adolescentului sau a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prescrierea doar a unui tratament timoregulator se dovedește eficientă atunci când este vorba despre simptomul „delir” al unui episod psihotic acut. Aceasta înseamnă că în acest tip de patologie, componenta timică este cel puțin la fel de frecventă și importantă ca și componenta psihotică și că pare justificat să inversăm regula lui Jaspers: în fața unei patologii delirante acute a adolescentului sau a tânărului adult, s-ar părea că este de preferat să tratăm cu prioritate componenta timică. Doar evoluția ulterioară va permite precizarea diagnosticului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un episod hipomaniacal sau maniacal succede unui episod depresiv, ceea ce corespunde criteriilor DSM. Dar, chiar de la primul episod, problema posibilei existențe a unei tulburări bipolare se pune uneori în două situații particulare: - în funcție de intensitatea simptoamelor depresive asociate adesea unor manifestări psihotice, reușind să realizeze un veritabil tablou al melancoliei; - în funcție de apariția unui episod delirant acut asociat, în general, manifestărilor timice, fie ele și de amploare minimă. În primul caz, nu există elemente de certitudine, nu există decât factori de prezumție. În
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în general, manifestărilor timice, fie ele și de amploare minimă. În primul caz, nu există elemente de certitudine, nu există decât factori de prezumție. În cazul al doilea, problema care se pune este cea a unui debut posibil al patologiei psihotice. Dar și într-un caz și în celălalt, nu vom obține răspunsul decât în urma unei supravegheri pe termen mediu sau lung (4-5 ani), care să permită depășirea perioadei adolescenței și a aceleia a adultului tânăr. Această incertitudine de care trebuie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rigiditate lipsită de empatie (putem spune că aceasta este situația atât pentru Nathalie cât și pentru Christine). În cazul episoadelor delirante acute, unul dintre colaboratorii noștri a avansat ipoteza unei rupturi developmentale în opoziție cu o ruptură structurală de tip psihotic (Marcelli, 1998), pentru a explica această dificultate de a integra dimensiunea depresiei, sau mai exact de a renunța, inerentă adolescenței (vezi capitolul 6). Această dificultate este cu atât mai mare cu cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
școlară adaptată în cadrul unei internări într-un spital de zi. Totuși, eventualitatea identificării unei tulburări bipolare n-a fost evocată nici un moment, diagnosticul a rămas legat în mod sistematic de constatările făcute în copilăria mică atunci când domina ipoteza unei patologii psihotice. Totuși, realizarea rapidă a unei anchete privind antecedentele familiale constată, în familia tatălui, existența unei bunici și a unei mătuși care prezintă în mod sigur manifestări depresive și anxioase; în familia mamei, chiar mama însăși recunoaște că este depresivă și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studiată, că există mai puține tentative de suicid la adolescenții cu tulburări de conduită decât la cei care au un alt diagnostic psihiatric non-timic (în studiul lor se referă la: tulburare emoțională, tulburare de personalitate, tulburare de adaptare sau una psihotică). De asemenea, pentru Gould și colab. (1998), tulburările de conduită cresc riscul apariției ideilor suicidare (și asta doar la băieți), dar nu pe acela al tentativei de suicid. Din punctul nostru de vedere, tulburările de conduită și mai târziu personalitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
personalitate nu este stabilit decât cu prudență în adolescență, dar putem regăsi trăsături patologice de personalitate la unii adolescenți cu tentativă de suicid, în particular în cazul tentativelor de suicid repetate. Este vorba, cel mai adesea, de trăsături de personalitate psihotică (sau antisocială), ceea ce corelează cu tulburările de conduită evocate mai sus, sau de personalitate borderline. În acest ultim caz, este uneori dificil să facem diferența între tentativele de suicid și automutilări. Personalitățile borderline, așa după cum au fost descrise de Masterson
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
multe tentative de suicid (14,7%) decât frații lor gemeni heterosexuali (respectiv 30,1%, 25,2% și 3,9%). Acest rezultat persistă chiar dacă sunt controlate depresia și consumul de substanțe care ar putea constitui factori de confuzie. SCHIZOFRENIA ȘI EPISOADELE PSIHOTICE ACUTE Mai rar, tentativa de suicid poate să apară într-un context psihotic, fie că este vorba despre un act impus (automatism mental), de o tentativă de a scăpa de o angoasă intensă, sau de o exaltare delirantă cu sentiment
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1%, 25,2% și 3,9%). Acest rezultat persistă chiar dacă sunt controlate depresia și consumul de substanțe care ar putea constitui factori de confuzie. SCHIZOFRENIA ȘI EPISOADELE PSIHOTICE ACUTE Mai rar, tentativa de suicid poate să apară într-un context psihotic, fie că este vorba despre un act impus (automatism mental), de o tentativă de a scăpa de o angoasă intensă, sau de o exaltare delirantă cu sentiment de invulnerabilitate. ALAIN - TENTATIVĂ DE SUICID, DEPRESIE ȘI HOMOSEXUALITATE Alain, 16 ani, se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prezent un prognostic bun”. Autorii disting în final trei grupuri: - 20% aproximativ dintre pacienți care pe termen lung apar ca normalizați și fără simptome; - 25% aproximativ dintre pacienți care au o evoluție foarte defavorabilă, prezentând o patologie psihiatrică încărcată, adesea psihotică, antrenând un handicap social pronunțat; - restul, cvasi majoritar (55% aproximativ) este alcătuit din pacienți care, fără a avea o patologie psihiatrică definită, sunt” captivii unei problematici legate în mod direct cu aceea din adolescența lor, care apasă asupra vieții lor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fete (1,2%). Riscul global de deces anual prin sinucidere sau moarte violentă este astfel multiplicat de douăzeci de ori în raport cu subiecții de aceeași vârstă. Printre factorii predictivi ai unei evoluții letale sunt reperați, în afara sexului masculin, existența unei stări psihotice (diagnosticate la 6% dintre subiecți în momentul tentativei de suicid) și gravitatea intenționalității suicidare. Aceste cercetări indică foarte bine gravitatea potențială a unor tentative de suicid în adolescență și importanța evaluării cât și a supravegherii. Studiul lui Jeammet și Birot
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să amânăm prescrierea timp de două sau trei consultații pentru a obține o mai bună adeziune și încredere a adolescentului față de acest tratament. TIMOREGULATOARE Prescrierea unui medicament timoregulator trebuie avută în vedere în cazul unui episod depresiv grav cu manifestări psihotice congruente dispoziției, dar și în cazul unei schimbări a dispoziției, mai ales în sensul: stare depresivă-trecere la o stare maniacală sau hipomaniacală. Constatarea unui astfel de viraj sub tratament antidepresiv este foarte elocventă (Carlson și Strober, 1982). Mai puțin evidentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îndreptate asupra unor imagini parentale atât de fragile. O abordare familială complementară poate, de asemenea, să ofere părinților sprijinul necesar pentru a nu repeta cu această ocazie un nou episod depresiv. Aceasta înseamnă că în aceste depresii grave cu manifestări psihotice, îngrijirea medicală va fi întotdeauna multifocală, propunând uneori soluții instituționale (spital de zi). ALTE PSIHOTROPE, ANXIOLITICE, NEUROLEPTICE... Utilizăm aceste substanțe atunci când componenta anxioasă este majoră. Este în special cazul în unele „crize anxio-depresive” sau în unele „pericole de prăbușire depresivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de cazuri de copii și adolescenți bipolari tratați cu risperidon în doză medie de 1,7 mg (adică o posologie relativ ușoară), ca urmare a eșuării tratamentelor anterioare. Ei au constatat un răspuns rapid intens și durabil asupra simptoamelor maniacale psihotice și agresive, tratamentul fiind continuat șase luni în doză medie, fără efect secundar major (în ceea ce privește toleranța neurologică în special) în afara unei creșteri în greutate. COMENTARII PRIVIND UTILIZAREA UNUI PSIHOTROP ÎN ADOLESCENȚĂ Trebuie să menționăm un risc inerent prescrierii acestei substanțe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dispuși să-l recomande celor apropiați. Majoritatea consideră că este un tratament legitim, preferabil bolii pentru care a fost prescris. Tratamentul este indicat a fi prescris, de preferință, în cazul unui episod depresiv major, în special în prezența unor simptoame psihotice, în cazul tulburărilor bipolare și catatoniei. Se va apela la electroconvulsioterapie așa cum se procedează și la adult în următoarele situații: - un tablou clinic foarte sever; - un risc crescut de suicid; - în cazul necesității unui răspuns rapid; - în cazul absenței unui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
crearea unei bucurii a cunoașterii. Sunt câteva simptome de evitat pe care merită să le trecem succint în revistă - aceasta pentru a le cunoaște și pentru a putea ieși din ele, pentru că și noi, profesorii, avem „păcatele” noastre. 1. Simptomul psihotic. Unii profesori transformă evaluarea într-un prilej de etalare a științei, a puterii, a personalității lor. Naturile psihotice abia așteaptă să demonstreze cât de „tari” sunt. Cu cine? Cu niște ființe plăpânde și neajutorate, care nu pot riposta tocmai pentru că
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]