2,234 matches
-
Nu înțelegeam ce se întâmplă de fapt cu tine de mergi cu un tip la apă adâncă fără să-ți mai fie teamă cum spuneai de dimineață. - Am început bine amândouă concediul. Tu cu visul, eu cu tipul... - Măi, cel puțin al tău este real, în carne și oase cum se spune și pe deasupra te-a și sărutat pe deasupra.... Măcar se pricepe la sărutat? - Cine a avut timp să-și dea seama? Crezi că la asta mă gândeam eu când tremuram
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
învinuitului adusă cu mare întârziere și i-a cerut să-i facă o scurtă prezentare a cazului. Nu a avut răbdare s-o asculte până la sfârșit, dar nici nu și-a făcut timp să studieze dosarul. S-a mulțumit cu puținul oferit de procuror și l-a luat de bun. Drept urmare, s-a pronunțat cu vocea ei rece, fără inflexiuni: "În baza art... din Codul de Procedură Penală..., raportat la..., se admite cererea de arestare preventivă a numitului..., învinuit de comiterea
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
nu poate fi consumat deoarece mănâncă hamburgerii voștri slinoși, bea tot felul de idioțenii din prafuri chimice, chipurile cu gust de mango, sau grepfrut. Băăă, voi habar n-aveți, ce gust au fructele astea! Iar acum vreți să împărțim și puținul pe care-l mai am eu în mijlocul pustiului, că dară nici eu no-i fi mai prost decât venerabilul nostru conte? Hai, sictir, băi, măgar imperialist și nerușinat ce ești! Mi-e și scârbă să mă uit la tine! Și
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
ne întrebăm ce faze de evoluție urmează în viața lui Săndel Dumitru, care a trecut de la specialist în căi ferate la specialist în Drept, de la un pasionat de istorie, cu titlu de amator, la statutul de profesionist al istoriei - cel puțin a istoriei meleagurilor danubiene, de la statutul de cititor fervent la cel de scriitor pătimaș, dar cu rațiunea întreagă, aplecat asupra documentelor, de la un iubitor de frumos la un estetician literar al frumosului. Imprevizibil și impredictibil, autorul scormonitor prin cotloanele minții
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
considerate bacșiș, sau șpagă, sau corupție treacă-meargă. Sunt de acord să fie impozitata cel puțin 200% cu plata integrală și a pensiunii pe care judecătorul ar da-o pe drept. Dar să mă oprești, prin injustă impozitare, să dau din puținul meu, gata impozitat, un premiu celui care după părerea mea îl merită, este o barbarie. Apropo Frumoasa Elena plătește pensiunea acordată la Târgșor? Doar are carte de credit! Cât este alocația? 80 lei pe zi când un câine primește 200
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
să preacurvească politic, folosindu-se de numele Tău, învrăjbind acest popor? Și de ce, Doamne, mehedințenii, vasluienii, teleormănenii, oltenii și vrâncenii, săracii și obidiții țării, votează cu călăii lor? Cu cei care zilnic îi fură și le iau de la gură și puținul ce li se cuvine? Făcându-i, practic, sclavii lăcomiei lor. Dă-ne un Semn, Doamne, că e doar prostia sau furtișagul lor mârșav și nu blestemul Tău! Visăm la o viață mai bună atât cât pentru noi, dar mai ales
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
am timp suficient pentru muzică. Râde. Știe că așa ceva este imposibil și, oricum, are note mari la toate materiile. Părinții o privesc cu mândrie, hotărâți să facă tot ce le stă în putință să îi susțină drumul spre culmi. Din puținul lor, găsesc pentru ea resursele de a pleca, în sfârșit, la un concurs de specialitate. Lume multă, emoții, un juriu format din personalități, toate ingredientele necesare unui eveniment de amploare și valoare. Primul de acest gen pentru ea. Știe că
VREAU SA FIU O STEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371688_a_373017]
-
stat în ziua aceea de vorbă cu fostul ei iubit. De atunci, Miruna Cerasela a rămas un nume, un sentiment, o amintire, o iubire sărată, alături de câteva banale poze alb-negru și color dintr-un album pe care - până acum cel puțin - a vrut de zeci de ori să-l arunce în pubela cu gunoi. Dar nu a făcut-o. De ce ? Se întreabă și în ziua de astăzi, de foarte multe ori. Silviu este, din nefericire, mult prea sentimental, mult prea romantic
SE CAUTĂ MESERIAŞI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ŞI SUFLETE NEFLAUŞATE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375599_a_376928]
-
lucrări monumentale de for public, de statui evocatoare, semne și însemne decorative, etc. Se întreabă unii de ce mă implic în astfel de activități, de demersuri, de adresări? Pur și simplu, deoarece mă pricep, pentru că am fost întotdeauna un nemulțumit de „puținul” din jurul meu. Pentru că exist! Pentru că am un orizont spiritual responsabil înalt și de forță, un sentiment civic și responabilitate național-patriotica și culturală superioară. Pentru faptul că am avut și am puterea de-a depăși limitele inexplicabile ale oamenilor obișnuiți, cuminți
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
lor. Vă rog, dacă fiecare din noi, astăzi, în zi de mare sărbătoare, când suntem fericiți, când mergem la biserică ori ieșim la plimbare în oraș, îi căutăm cu privirea, îi vom afla în mulțime și le dăruim câte ceva din puținul pe care îl avem, ne vom întoarce acasă cu sufletul împlinit! Vă doresc Sărbători Fericite cu lumină în suflete și în case! La mulți ani de Sf. Nicolae, tuturor sărbătoriților! Cu respect și considerație, Olguța Luncașu Trifan Referință Bibliografică: Rondel
RONDEL COPII TRIȘTI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369207_a_370536]
-
ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se iarna, se simțea tot mai rău și încercă din puținul sau s-o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
IERNII E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
MIEZUL IERNIIE-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei,Timpul aleargă, trec și anii mei,Înaintez încet, spre Veșnicie . . .Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. . .Cei nesătui de bani, doresc Război,Cei necăjiți, muncesc cât doi,Vor cu puținul lor, copii să crească,În Pace și Credință strămoșească! . . .E-n miezul iernii și cu Maricica,Cu sufletu-nghețat de Dor și Of,Muncim ca robii toată ziulica,Răbdând jigniri și mofturi la un grof. . .Pustiu, sinistru și doar chipuri triste
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
grecii, romanii, indienii etc., și ceea ce s-a datorat, în schimb, unei lente influențe reciproce ce a avut loc după ce popoarele respective s-au stabilit în cadrul lor istoric. Oricum ar fi, nu credem că trebuie exclusă o anumită cunoaștere, cel puțin a cîtorva nuanțe ale gîndirii indiene vechi, de către lumea culturală greco-romană, repetăm, chiar și înainte de expediția lui Alexandru Macedon. Această cunoaștere, însă, trebuie să fi fost, ca să spunem așa, subterană. Presupunem că influența sa s-a exercitat pe căi necunoscute
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu este prezentă în poemul despre Cid, în schimb o găsim în Iliada, în Odiseea și în Rămăyana inzilor. Tot legat de epopee, la p. 154-155 scrie: "O lume total opusă acesteia ni se deschide în epopeile índice. Judecînd după puținul pe care-l cunoaștem pînă acum din Vede, deja cele mai vechi concepții religioase conțin un sîmbure fecund pentru o mitologie reprezentabilă epic, care se și ramifică, împletindu-se cu faptele eroice omenești, dezvoltîndu-se multe secole înainte de Hristos datele cronologice
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
balcanice a Rusiei, afară doar daca și Bulgaria s-ar ridica la rangul de regat, pentru a da o expresie internațională parității rasei romanice cu cea slavă la Dunărea de Jos. Fiindcă însă aceasta ar include o schimbare, formală cel puțin, a Tractatului de la Berlin, abia ne putem închipui că puterile s-ar învoi c-o asemenea procedare; pentru România se naște apoi întrebarea daca s-ar plăti o schimbare de formă a poziției sale internaționale când un vecin puternic n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cel otoman. Clasele inferioare ale românilor încep a se înclina încîtva cătră Austria, sânt însă contra Greciei. Clasele mai culte însă resping atât influența austriacă cât și cea elenă. Puținele școli române numără mai fiecare câte 70 de elevi cel puțin și locuitorii de primprejur devin cei mai înfocați patrioți. Așadar ar trebui ca școlile române să se înmulțească pe cât se va putea mai mult. Se mai recomandă și alt mijloc, și anume înființarea de mai multe consulate române în orășelele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
I, care, cu toate monstruozitățile atotputerniciei guvernului cinic al Mihăleștilor de toate categoriile, reprezentat, ca-n Râmnicul Vîlcei, prin adevărați bandiți, tot și-a exprimat neîncrederea în guvern pre cât a putut: pe alocurea pe deplin, în cele mai multe județe cel puțin în parte. "Romînul" uită se vede că alegătorii au foarte multe cauze de-a avea încredere în guvern și în partidul roșu, uită cum mucenicul Mihălescu a ridicat în Senat un colț al vălului de pe scabroasa afacere și cum majoritatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oferit alianța tuturor partidelor și grupurilor din țară, începînd cu conservatorii și sfârșind cu roșii, dacă vor să treacă în tabăra d-lui Brătianu, lucru de care știm c-o să le pară rău mai târziu, s-o facă aceasta cel puțin în mod demn, nu reîncălzind acele neadevăruri răsuflate pe care de un timp încoace nici "Romînul" nu le mai întrebuințează, lăsîndu-le cu totul la dispoziția celor de la "Telegraful" și de la "Democratul" din Ploiești. Adevărata explicare însă a înclinației către tabăra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după litera convenției din aprilie și că negoțierile pentru regularea cestiunii greco-turcești au oarecari sorți de reușită, ne anunță, după o altă știre din Viena, că Rusia ar avea de gând să intervie singură în Balcani; pe ce motiv? cel puțin sub ce pretext? aceasta nu ne-o spune depeșa din Londra. [ 5 august 1880] ["ÎN PRIVINȚA CESTIUNII DUNĂRII... "] În privința cestiunii Dunării reproducem din "Le Nord" următorul articol, care arată obiectul disentimentului ivit în Comisia dunăreană. Mai puțin optimiști decât ziarul cancelariei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai important: o lume, pe stradă, care, fără să fie constrîngător-uniformă, este de o coerență, de o unitate (stilistică chiar), care, azi, vai... Pentru că lumea aceea avea într-adevăr un stil. Căpătat în vreme.. Și racordat la meridianul Europei. Cel puțin al Europei Centrale. De aici, de la fotografia de pe peretele atelierului, pot pleca... negațiile, ne-plăcerile. Iată cîteva: - strada de-acum e-o stradă, cum să-i spun, e-o stradă (pardon) rufoasă; alături de tînărul cu aerul prosper, de întreprinzător, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
valoroasă. Întemeierea și reîntemeierea, ca atitudini și acțiuni, sunt contaminante și circulă de la unii la alții. Finii Învață cumpătarea și Înțelepciunea din experiența nașilor, iar aceștia Învață (sau Își aduc aminte) cum e să te bucuri de lucrurile simple, de puținul și de avântul Începuturilor. Nașii pot juca rolul de arbitri imparțiali, de repere echidistante În situațiile mai tulburi ce pot apărea și În care nu pot interveni atât de ușor părinții care, involuntar, ar putea să exprime opinii subiective. Din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de neputința de a ne poziționa corect față de ceea ce avem sau deținem la un moment dat. Ea apare atunci când nu știm să valorizăm ceea ce ne iese În cale. Devii fericit atunci când accepți ceea ce ai și ceea ce ți-a dat Dumnezeu, „puținul” prin care mulțumirea primește, de fapt, sens. Fericirea este acea știință de a face din nimic un lucru extraordinar, din puțin un lucru important, din accident un miracol, din căderea unei frunze pe creștet o mângâiere dumnezeiască, din privirea unui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a muncit intens și a ajuns, să zicem, profesor. Socialismul nu numai că nu a rezolvat problema creației de prosperitate, recunoscând că nu aceasta este legea sa fundamentală ci egalitatea dintre oameni, dar nu a rezolvat nici problema accesului la puținul pe care-l produce. Cu alte cuvinte, știm că suntem săraci, dar să vedem cum împărțim sărăcia în mod echitabil. În socialism munca tuturor intră într-un bazin care se cheamă birocrație de stat, după care, de acolo, se scurge
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
egalității este ceva cu totul diferit: ea constă mai curând în a deduce din însușirea comună tuturor oamenilor de a fi oameni, din egalitatea oamenilor ca oameni, dreptul la o situație politică, respectiv socială, egală, a tuturor oamenilor, sau cel puțin a tuturor cetățenilor unui stat ori a tuturor membrilor unei societăți. A trebuit să treabă milenii și au trecut milenii până când din această idee inutilă de egalitate relativă s-a putut trage concluzia unei egalități în drepturi în stat și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]