6,888 matches
-
Titu Maiorescu, participarea junimiștilor la viața politică, despărțirea junimiștilor de conservatori în împrejurările demiterii mitropolitului Ghenadie, conflictul dintre Petre Carp și Titu Maiorescu, descoperirea lui Slavici de către Eminescu, susținerea Junimii de către Vasile Alecsandri, reacțiile imprevizibile ale lui I.L.Caragiale, duelurile publicistice angajate cu junimiștii de către personalități că B.P.Hasdeu, Al. Macedonski sau C.Dobrogeanu-Gherea, ca și numeroase alte situații sau întâmplări vivante sunt integrate cu arta în fluenta construcție a cărții. Și totuși nu ele dau tonul. Esență lucrării o constituie
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
publicate acum peste douăzeci de ani in Luceafărul și mai ales textele polemice scrise - cu intermitenta - de-a lungul întregii lui cariere (dintre care se evidențiază cele apărute în ultimii ani în România literară) îi asigură un capitol în istoria publicisticii românești. Volumul recent apărut, Onoarea de a înțelege, cuprinde interviurile publicate de Dorin Tudoran în perioada 1974-1978 în revistă Luceafărul, la rubrică Biografia debuturilor. Scopul declarat al tânărului poet și publicist (are 29 de ani când începe să susțină această
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
simțită încă trebuincioasa de întreaga națiune, reforma a fost înscrisă în Tratatul de la Berlin că o condiție pusă națiunii noastre pentru recunoașterea națiunii noastre." Într-un important studiu al lui Klaus Heitman, Un mandatar al României în diplomația și în publicistica germană a secolului XIX: Emil von Richthofen, este convocat să depună mărturie cu privire la evenimentele în cauză un foarte bun cunoscător al situației din România: "Richthofen, s-a pronunțat de mai multe ori în chestiunea evreilor din România, si anume în
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
urmat și cursuri paralele de medicină și de filosofie. Membru fondator al UAP, participă, între 1950-1969, la diverse expoziții de stat în țară și în străinătate. Pentru o mai mare autonomie, între anii 1964-1969 desfășoară în paralel o intensă activitate publicistica și de critică plastică, în presă și la radio-televiziune. Publică la Editură Meridiane (1966), volumul de estetică intitulat Culoarea - suflet și rețină. În 1968 i se conferă ordinul "Meritul cultural", decorație pe care o refuză, ca protest pentru politica culturală
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
a fost Léon Bloy - negreșit o sursă de inspirație pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din deceniul patru (poate cel mai pregnant al întregii sale publicistici) a fost regele Carol al II-lea. În concepția lui Arghezi, atitudinea de "dispreț" a protipendadei politic-financiare față de scriitori are un punct terminus: anul 1933. Atunci suveranul a hotărît "o sărbătoare a cărții româ-nesti", prezidată de el însuși: "Dintr-o dată
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
contracarate de postura scriiturii sale constant "rebele". Prin superfetația metaforica, instanța supraveghetoare a artistului dă impresia a îngădui cuvîntului o supremație, ce-i permite a adopta forme insolite, subversive în raport cu desenul logic pe care s-ar cuveni a-l ilustra publicistica. Alexandru George notează cu privire la discursul arghezian: "Cuvîntul o ia mereu înainte... poetul nu stăpînește cuvîntul, ci este stăpînit de el". Din fericire, inevitabilă platitudine a adaptării e redusă prin comportarea specifică a verbului artist. Să vedem aci o purificare sau
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
ceștilor de cafea, montînd analize, interpretări, speculații, încununate mereu de o prognoză a momentului politic. Verific întotdeauna uimit luciditatea, clarviziunea care străbat din prospecțiunile elaborate de dînsa, capacitatea de a evalua fără părtinire resursele taberelor în conflict. Cunosc și textele publicistice din "Frankfurter Rundschau", ziar de prestigiu, unde semnează o rubrică de comentarii - indiciu de considerație înaltă care nu se acordă decît unor aleși. Acolo pledează pentru apropierea de Apus, pentru lipsa de echivoc în opțiunile de integrare și democratizare, pentru
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
și debutul eclatant, cu studii despre scriitori francezi, într-o bună revista germană. Dl Alexandru Săndulescu are dreptate. De nu ar fi venit războiul, care i-a distrus întreaga avere, rămînînd, deodată, om sărac nu s-ar fi apucat de publicistica. Sărăcia sau nevoia coșniței au născut pe unul dintre cei mai importanți eseiști români, cu opțiuni clare pentru occidentalism, ridicîndu-se, deschis, împotriva autohtonismului păgubitor. Mai sînt, vezi bine, si hazarduri nefericite aducătoare de mari împliniri creatoare. Repet, cartea d-lui
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
E clar de la prima răsfoire că avem de-a face cu profesioniști talentați (doar în privința corecturii, mai sînt mici pete pe vesmîntul elegant). v În editorialul numărului inaugural, prozatorul Radu Ciobanu explică rostul încă unei reviste în vitrina aglomerată a publicisticii culturale românești (cu un public-tintă dacă nu restrîns, în orice caz supus unui chin tantalic în fața ofertei, pe cît de tentanta pe atît de inaccesibila din pricini materiale): "Ne aflăm aici, la Deva, într-un loc lipsit de tradiție culturală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
cărui lectură nu va lumina prea mult, mă tem, spiritele noastre. Deși mi-e greu să-mi dau seama, obstacolul traducerii lamentabile fiind considerabil, Arta de a seduce a Tatianei Lebedeva îmi pare a fi un fel de extins comentariu publicistic, scris cu oarece inteligență și acuitate critică, modest din punct de vedere al cuprinderii intelectuale, și destul de novice într-ale Relațiilor publice. Casamayor e mai bine tradus în romanește, de Tudor Vlădescu, însă mediocru în conținut, după părerea mea. Lebedeva
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
Nu trăim în timpul lui Alecsandri, ca să putem reproduce orice, de oriunde. Practic, fiecare autor supus acestui tratament abuziv ar putea să-l dea în judecată pe Cezar Paul-Bădescu. Autorul antologiei pretinde că procedează imparțial, mulțumindu-se să consemneze un fenomen publicistic, edificator pentru cine studiază (sau va studia) conștiința literară românească de la sfârșitul secolului douăzeci. în realitate, însă, el este tendențios. Mai exact, apără dreptul unora de a nega valoarea operei lui Eminescu și contestă dreptul altora de a nega valoarea
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
în gura mare că vrea relații pașnice cu semenii săi. "Eu, personal, nu sunt un adept al boemei", declară gâfâit Cezar Paul-Bădescu. "Am o soție și un copil..." La fel de comică este și convingerea lui Cezar Paul-Bădescu că, prin inițiativa sa publicistică, a creat un eveniment cultural. El înregistrează cu o mândrie abia ascunsă proporțiile pe care le-a luat discuția, antrenând zeci și zeci de scriitori. în realitate, este vorba de un fals succes. Ecoul imens al provocării lansate de publicistul
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
-l reprezenta pe poet într-o nuditate mitică, adică reacționând exact așa cum reacționează aceiași "băieți" când descoperă într-un muzeu de antichități, în care au intrat ca să se adăpostească de ploaie, o statuie a Afroditei. în sfârșit, Cristian Preda aneantizează publicistica politică a lui Eminescu prin intermediul unor propoziții care au dinamica și jalnica eficacitate ale unei înjurături: "Eminescu trebuie contestat și demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gândire politică. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu ai
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
înjurături: "Eminescu trebuie contestat și demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gândire politică. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu ai obiect." Cultura de cartier, ai cărei purtători de cuvânt sunt toți acești aruncători de petarde publicistice, are la origine industrializarea forțată a României și construirea a mii de blocuri muncitorești în timpul - și din voința - lui Ceaușescu. într-un peisaj inuman, care duce la alienare, din cauza îndepărtării de natură, și la promiscuitate, din cauza înghesuielii, au copilărit foarte
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
pe care a realizat-o împreună cu dl Remus Zâstroiu) a fost a d-lui Leon Volovici, care și semnează și o aplicată prefață. E o idee excelentă, care restituie fericit, în sfîrșit, un segment lăsat în uitare (sau neștiut?) din publicistica românească a lui B. Fundoianu. B. Fundoianu, Iudaism și elenism. Ediție îngrijita, note și prefață de Leon Volovici și Remus Zâstroiu. Editură Hasefer, 1999.
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Alex. Ștefănescu O critică a moravurilor În ultimii zece ani, aproape toți scriitorii români s-au lăsat absorbiți de pasiunea pentru publicistica. Nu mulți dintre ei au avut de câștigat din această experiență, dar publicistica a avut în mod sigur de câștigat. Până în 1989, Val Condurache a scris exclusiv critică literară, poezie și proza. În critică literară a devenit un nume, remarcându
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
Alex. Ștefănescu O critică a moravurilor În ultimii zece ani, aproape toți scriitorii români s-au lăsat absorbiți de pasiunea pentru publicistica. Nu mulți dintre ei au avut de câștigat din această experiență, dar publicistica a avut în mod sigur de câștigat. Până în 1989, Val Condurache a scris exclusiv critică literară, poezie și proza. În critică literară a devenit un nume, remarcându-se prin modul direct de a se pronunța asupra valorii operelor literare și
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
anumita superficialitate voioasa nu făcea decât să dea farmec comentariilor sale. După 1989, criticul ieșean, component cândva al faimoasei echipe de critici de la Convorbiri literare, s-a avântat, ca atâția alții, dar în stilul său ușor de recunoscut, în spațiul publicisticii. Ani la rând s-a pronunțat, în publicații că Dilemă, Monitorul sau Timpul, asupra a tot ceea ce se petrecea în România, de la mineriadele din București și până la mineriadele literare organizate de Literatorul. A luat parte și el la imensul talk-show
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
despre scriitorii care l-au susținut în mod declarat pe Ion Iliescu sunt exprimate la fel, fără menajamente, cu o naturalețe care ar trebui să placă chiar și celor incriminați. Nu există urma de perfidie în aceste luări de atitudine. Publicistica lui Val Condurache se caracterizează prin- tr-o desăvârșită "transparență". Autorul spune exact ceea ce crede și mai explică și cum a ajuns să creadă ceea ce spune. Adeseori își divulgă și își reneagă propriile prejudecăți sau se dezice de texte naive scrise
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
unor române - Pavana în peisaj marin, 1988, Iubire interzisă, 1995, Fă-ți patul și dormi!, 1997 - care i-au cucerit pe cititori prin simplitatea lor rafinată. De curând, acest autor înzestrat și discret a publicat și el o carte de publicistica, Revoluția în oglindă, care se citește cu mare interes, atât pentru valoarea ei documentara, cât și pentru frumusețea literară sobra a fiecărui text din sumar, inclusiv a celor cu valoarea unor profesiuni de credință. Tocmai pentru că își supraveghează scrisul și
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
Drept se gândea și la o catedră de drept la Cluj, spre care al tot ămboldeau transilvănenii. Dar idealul doctoratului nu s-a realizat și, ăn consecință, si catedră să universitară a rămas baltă. Se ăndreaptă exclusiv spre poezie și publicistica și, maladie de familie, spre politică liberală activă, care, uneori, al va absorbi, spre regretul sau. ăntre anii 1922-1924 editează, ămpreună cu Arghezi, revista Cugetul Românesc, vreme an care se petrece acea fundamentală reorientare a liricii sale. Dar, ăn 1925
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
literară publicate prin reviste și, aflăm acum, al unor volume de sertar ce ași așteaptă editorii - a avut un destin marcat dureros de istoria secolului: refugiu, detenție, marginalizare. Refugiat an 1940 la București, unde și-a continuat studiile și activitatea publicistica ăncepute la Oradea, Nae Antonescu i-a cunoscut pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache și s-a ănscris an PNȚ, al cărui membru fusese și tatăl lui. an 1945 a scris articole de pagina ăntăi an "Dreptatea". Deja ăncepuse lupta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
Antonescu nu a avut drept de semnătură. Preocupările sale de repunere an circulație a unor scriitori pe nedrept ignorați (unora le-a reeditat și opera) și de istorie a presei literare românești l-au dus la o cunoaștere aprofundată a publicisticii interbelice. ăntrebat de Grigore Scarlat cum i se par revistele de azi an comparație cu cele de dinainte de 1945, Nae Antonescu e de părere că: ăFată de publicațiile literare interbelice săntem astăzi cu cel puțin un semiton mai jos. Pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
nuvele care a fost și premiată ex aequo cu Capul de zimbru de Vasile Voiculescu. Acesta a fost debutul literar propriu-zis al autoarei, moment după care tot ceea ce a scris în acest domeniu a rămas în sertar, întreaga sa activitate publicistica fiind dedicată exclusiv științei. Un copil în vechiul București (volum apărut la Editură "DU Style" la începutul anului) este rezultanta pasiunii timpurii pentru literatură a Tatianei Slama-Cazacu, dar scrierea cărții a mai avut și o alta motivație, poate mai profundă
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
a scris de mai multe ori, semnalînd fenomene extrem de interesante, Floră Suteu. Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în publicistica din 1990 a fost descrisă de Mioara Avram. Preluările sau "citatele" ortografice se folosesc adesea cu scop persuasiv în publicitate ori în polemică politică, dar sînt și tratate ludic de alte tipuri de texte. La nivelul cel mai general, poate
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]