1,270 matches
-
și o lume lipsită de uitare. Dar ceea ce-ți lipsește ție nu este anume memoria, ci orice formă de atașare. Mai sunt și alte forme? Numește-mi încă una măcar. -... Să zicem, dragostea, îndrăzni Filip după câteva clipe. Dragostea?! pufni Carol. Nu-mi spune nimic acest cuvânt. E o noțiune obosită, uscată, moartă. O monedă falsă, căreia dacă-i zgârii puțin suprafața aurită dai de o tinichea ruginită. Numim cu același cuvânt sentimente complet diferite, îndreptate în direcții complet diferite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ninsese prima zăpadă, împodobindu-l ca pe o mireasă. Dumnezeule! Ce minunăție! rosti Filip, exact în clipa în care îl auzi pe Carol exclamând cu năduf: Ce pacoste, fir-aș al dracului! Se priviră jenați unul pe altul, după care pufniră amândoi în râs. Probabil că lui Carol îi displăcu această intimitate și clipa de familiaritate născută spontan, căci toată noaptea umblă tăcut și ursuz, purtându-l pe Filip anume prin părțile din oraș care știa că nu-i plac. Când
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și mai mult. Din semiîntuneric fu străpuns de privirea de sticlă a unui leu cu gura roșie căscată și un picior ridicat într-o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lași cu chestii din astea! Nu te eschiva cu impresii psihologice. Ce-i cu carnetul ăsta de culoarea morții? Răspunde-mi la întrebare! Aici eu pun întrebări! răcni sever Filip, izbind cu pumnul în ladă, mimând autoritatea unui anchetator. Apoi pufni în râs, amuzat de perplexitatea care se așternu pe fața lui Carol, cărui nu i venea să-și creadă urechilor... E un fel de jurnal, continuă Filip. Un aide-mØmoire. Memoria mea e slabă și selectivă. Nu rețin decât unele lucruri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și o lume lipsită de uitare. Dar ceea ce-ți lipsește ție nu este anume memoria, ci orice formă de atașare. Mai sunt și alte forme? Numește-mi încă una măcar. -... Să zicem, dragostea, îndrăzni Filip după câteva clipe. Dragostea?! pufni Carol. Nu-mi spune nimic acest cuvânt. E o noțiune obosită, uscată, moartă. O monedă falsă, căreia dacă-i zgârii puțin suprafața aurită dai de o tinichea ruginită. Numim cu același cuvânt sentimente complet diferite, îndreptate în direcții complet diferite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ninsese prima zăpadă, împodobindu-l ca pe o mireasă. Dumnezeule! Ce minunăție! rosti Filip, exact în clipa în care îl auzi pe Carol exclamând cu năduf: Ce pacoste, fir-aș al dracului! Se priviră jenați unul pe altul, după care pufniră amândoi în râs. Probabil că lui Carol îi displăcu această intimitate și clipa de familiaritate născută spontan, căci toată noaptea umblă tăcut și ursuz, purtându-l pe Filip anume prin părțile din oraș care știa că nu-i plac. Când
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și mai mult. Din semiîntuneric fu străpuns de privirea de sticlă a unui leu cu gura roșie căscată și un picior ridicat într-o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un lacheu. Omul care, prin vorbe, gesturi, fapte mărunte, își descarcă necontenit sentimentele, în măsura în care ele apar, e tot așa de impropriu pentru acțiune sistematică, grea și lungă ca și, pentru tracțiune intensă, o locomotivă care și-ar pierde necontenit vaporii, pufnind prin toate deschizăturile. Când cineva persiflează morala, toate probabilitățile sunt că e un om de treabă. Când cineva predică necontenit morala, toate probabilitățile sunt că e un om plin de păcate. Nu poate fi o mai mare ofensă pentru un
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
am avut senzația trecătoare, dar intensă că știa că sunt fratele lui Seymour. — Ce o face pe doamna Fedder să creadă că Seymour e un homosexual latent și un schizofrenic? Doamna de onoare s-a zgâit la mine, apoi a pufnit disprețuitor de elocvent. S-a întors spre doamna Silsburn, întrebând-o cu o maximă ironie: — Ați putea pretinde că un om normal e în stare de o asemenea ispravă ca asta de azi? Și-a înălțat sprâncenele și a așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
parcă Într-o vopsea roșie ca sângele), ne metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să-ți spun, Într-o fracțiune de secundă. Cât ai clipi din ochi sau ai bate din... aripi. - Ptfu, pufni Mașa. Deci cu asta vă ocupați, ajutați cocostârcii să se Împerecheze!? Credeam că faceți lucruri mult mai... - Și aceste lucruri trebuiesc făcute de cineva, replică oaspetele. Poate pentru tine par neserioase, pentru noi Însă, care nu avem posibilitatea să pipăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aceasta i se păru că nu-i a sa. Era parcă el și nu era el, ci Ippolit. „Prostii“, Își spuse Nicanor, dând bici cailor și lăsând femeile În urmă. Cum ieși din sat, se stârni un viscol strașnic. Caii pufneau pe nări rătăcind prin nămeți. I se făcuse frig și foame. Și atunci, ca din pământ, Îi răsări În față un bărbat Înalt, Îmbrăcat Într-un halat alb, care, clătinându-se prin ninsoare, Îi Întinse o lipie caldă. „Abia am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la această Mașă, crezi că n-a simțit nimic? Întrebă el, făcând semne spre capul spășit al celei de-a treia Mașe ce foia sub coada Evlampiei... Acum cred c-ai să Înțelegi mai bine ce Înseamnă trinitatea“, adăugă el, pufnind din nou În râs. „Există o Mașă-tu?“, exclamă femeia. „Păi, jubilă Extraterestrul, tu ești Mașa-tu, iar eu sunt Mașă-eu și viceversa...“ „Îmi vâjâie capul de atâta harababură. Am să Înnebunesc de tot. Oriunde Îmi Întorc privirea dau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Nu ți-e teamă...? De mine, chiar nu ai frică...? Dacă Într’o zi te voi ștrangula...? Te crezi, te dai mare dar, În realitate ești o muscă neputincioasă...! Îți spun sincer. Atunci când nu ești Îmbrăcat În uniformă, efectiv, mă pufnește râsul...! În multe ocazii ai fost confundat cu Charley Chaplin. Fii omule rezonabil, nu mai trimete oamenii la pușcărie...!” Lct.Col.Tudose Ion se sdrădui să fie calm. „Acest schimb de cuvinte a Întărit imaginea valorii tale care deja Încep
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
spațiu Între corpurile omenești era eliminat! Deci, arestații timorați la maximum ca să se poată Îmbrăca trebuia să se miște să se aplece să facă mișcări și astfel Începură să se Îmbrâncească, lovindu-se Într-o hărmălaie În care Întradevăr te pufnea râsul...! Același Liber, ordonă. „Drepți. Nimeni nu mai mișcă....! Încă nu sunteți gata...? Zbieră. Mă nenorociților, asta-i Pușcărie, nu sală de antrenament: vreți să pun bătaia pe voi...!!” Mai trânti câțiva pumni pe unde nimeri, răgnind. „Ordon, desechipareaaa...!” Într-
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
forță, arestații fură dirijați Într-o altă Încăpere mai friguroasă decât cele -20 grade Celsius de afară, suficient de mică pentru numărul persoanelor introduse Înăuntru unde li se ordonă să se dezbrace la pielea goală Într-o Înghesuială ce te pufnea râsul, unde urma să-și Împacheteze zdrențele scriindu-și numele, după care un alt Liber le orânduia Într-un raft. Se ordonă Încolonarea În flanc câte unul. Urmau să treacă Într-o altă Încăpere la fel de friguroasă prin fața unei comisii de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
auzit-o întrebând. Ted Mawson își frecă mâinile nervos: — Oh, zise Antonia, ca să nu se poată uita elevii la noi și să se strâmbe. Bill Rumer, șeful catedrei de chimie, care stătea lângă Antonia pe una din canapelele de burete, pufni zgomotos auzind una ca asta. — Antonia, de fapt noi suntem cei care încercăm să nu ne uităm la ei. Ca să apuce să se snopească în bătaie unul pe altul - să-și facă porția de violuri și furturi -, iar noi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
asta, dar, cumva, când a venit vorba, posomoreala a fost mai ușor de mimat decât entuziasmul. — O, draga mea, a zis Richard. O asculta doar cu o ureche. — Cred că o să mă bag în pat, a zis Sheba. El a pufnit, absent. Și, chiar când ea punea mâna pe clanță, el a ridicat capul: — Și, Caitlin, cum e? — O, bine. Un pic revărsată și șleampătă, a zis Sheba zâmbind, ca pentru a o scuza pe inocenta ei prietenă. — Ei, a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
unei coperte de carte niciodată deschisă. Mary fusese cu Alice în librăria în care o femeie a deschis unul dintre romanele mai vechi ale scriitoarei, a citit mai puțin de-un paragraf, după care a aruncat cartea înapoi pe raft pufnind pe nas. Și uite-așa, un an de muncă și de suflet dăruit în fraze au fost respinse și ridiculizate. Mary a îmbrățișat-o pe Alice, dar aceasta din urmă i-a scuturat brațul din jurul umerilor și jumătate din drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
clipă, Zach a prins să clatine din cap ca și când ar fi primit un răspuns la care se aștepta. Elvis ? Vreun prieten de-al tău ? Un elan. Zach a izbucnit în râs. Ai botezat un elan cu numele Elvis ? Ellis a pufnit pe nas. Nu eu l-am botezat. Cine crezi că sunt ? Atunci - Acum a ajuns cât un taur de concurs. Ceea ce e rar. E mândru și arătos de nu se poate. N-ai cum să nu-l remarci, deși eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bla, până când l-a anunțat pe Bill că între ei doi totul s-a terminat. Când Bill a căscat ochii și s-a repezit la ea ca un fundaș care n-avea să fie niciodată, pe Irene aproape c-a pufnit-o râsul. Cine credea el că e ea ? Vreo școlăriță plângăcioasă și nepregătită ? Irene a luat pistolul lui taică-su de pe raft. N-a fost vina ei că Bill a continuat să vină către ea și c-a înșfăcat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
obtuz. Oamenii niciodată nu știu când o să aibă nevoie să creadă în ceva. E mai bine să nu disprețuiești un lucru de care, într-o zi, s-ar putea s-ajungi să depinzi. Sunt obosită, a spus ea. Elanul a pufnit pe nas. Respirația animalului se transforma în aburi deasupra capului Jinei. Femeia era în agonie din cauza durerii, dar, până la urmă, epuizarea a doborât-o. Mult mai târziu, când s-a trezit, elanul era tot lângă ea. Blana neagră și țepoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
semn că da. Danny s-a aplecat în față, ca și când sălbăticia s-ar fi arcuit, iar el ar fi avut nevoie de mai mult echilibru, de mai multă grijă. Tata e aici, a șoptit Danny. Îl simt. Când Charlie a pufnit pe nas, Jina s-a încruntat către el. Vrusese să-i lase pe cei doi băieți să-și rezolve singuri diferendele, dar acum nu avea de gând să-i permită derbedeului ăla să ia în derâdere adevărul. L-a înșfăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
fântână. Avea să facă grădina la fel de sigură ca interiorul - o realizare pe care numai un adult poate s-o aprecieze. Îi povesteam lui Danny de omul-pește, a spus Drew zâmbindu-le băieților. E o legendă importantă în zonă. Omul-pește, a pufnit Ahmad. Drew s-a întors către băieți. Totul a început atunci când râul s-a îndrăgostit de-un bărbat. L-a târât să se unească, dar bărbatul s-a luptat pentru viața lui. El iubea pe altcineva și-a jurat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
buzunar un Game Boy nou-nouț, complet încărcat, dar nici nu s-a mai obosit să-l scoată la lumină. A mângâiat cu delicatețe obrazul umflat al lui Danny. Mi-a fost dor de tine, i-a spus el. Charlie a pufnit batjocoritor, dar Danny a ridicat ochii. După ce-i murise partenerul, Mike se dusese la un psiholog. Vreme de șase luni, femeia respectivă i-a spus că omul are nevoie de timp ca să se schimbe, că va fi nevoit să lucreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
crezi tu că trebuie să te schimbi, într-o lume care nu mai crede în puritate și care visează doar averi și la sex? Nu ești Făt-Frumos, nici Zmeu nu poți să fii cu constituția asta a ta, îmi zise pufnind-o râsul de comparația pe care tocmai o crease, dar ai ceva la care multora le cam lipsește și ai să vezi că o să-ți întâlnești perechea potrivită cândva. Cândva, am repetat după ea ca un ecou, de parcă luam parte
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]