1,472 matches
-
morale, cu valoarea lor incontestabilă, trebuie să vedem în „atmosfericul erotic” relația de intimitate totală pe care o dă prezența celor doi parteneri. Din punct de vedere psihosexual, aceștia trăiesc un moment de „unificare reciprocă” pe care-l dă motivația/pulsiunea comună a identificării lor reciproce. Or, aceasta nu este posibilă într-un regim obișnuit al vieții. Este, prin urmare, necesară o anumită „ambianță atmosferică” în care să se descarce tensiunea psihică a celor doi. Un alt factor care contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
nu este mai încărcat de simboluri și nu se exprimă mai bogat într-un limbaj imagistic codificat, de factură culturală, decât sexualitatea. Trebuie să vedem în „simbolistica sexualității” atât o modalitate de exprimare, cât și una de manifestare a unor pulsiuni fundamentale ale inconștientului, reprimate în forma lor de manifestare directă, imediată, nudă, de către o complicată și complexă rețea de „interdicții” de factură morală, religioasă, social-juridică etc. Aceste veritabile „tabuuri” nu trebuie socotite, în mod rigid, ca fiind interdicții, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
imediată, nudă, de către o complicată și complexă rețea de „interdicții” de factură morală, religioasă, social-juridică etc. Aceste veritabile „tabuuri” nu trebuie socotite, în mod rigid, ca fiind interdicții, ci mai degrabă ca reprezentând niște „căi ocolite” de realizare sublimată a pulsiunilor/dorințelor sexuale. Pentru omul civilizat, viața în Cetate presupune „drepturi” și „datorii”. Civilizația citadină implică un întreg sistem de „norme” cu caracter obligatoriu. Conduitele umane se dispun între cei doi „poli”: „satisfacerea necesităților/dorințelor” și „responsabilitatea actelor”. Orice „realizare pulsională
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
acest context se situează și sexualitatea. Normarea „regimului de utilizare” a sexualității va avea caracterul unor conduite, individuale sau colective, de tip ritualic-simbolic, care să le confere o anumită configurație prin care se pot „realiza/descărca” de energia psihică, în calitate de pulsiuni, și de a se putea manifesta astfel în societate. Ceea ce a generat „simbolistica sexuală” au fost interdicțiile de „normare a activității sexuale”. În locul „actelor de manifestare liberă” a „tabuurilor” au apărut miturile. Miturile sexualității, construite din instinctele și dorințele sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
toate constituite într-un „scenariu” care ilustrează o anumită „situație erotico-sexuală”. Rolul sau funcțiile „miturilor sexualității” au ca obiectiv următoarele: aă compensarea și depășirea interdicțiilor; bă depășirea și eliberarea fantasmatică a barierelor impuse sexualității; că realizarea sublimată a dorințelor și pulsiunilor; dă realizarea unui act de catharsis. Funcțiile „miturilor erotico-sexuale” sunt îndeplinite de personaje care au „roluri” bine definite: Afrodita, Cupidon, Priap, Dionisos, Leda etc. Ritualurile erotico-sexuale sunt serbări periodice colective care cultivă fie castitatea (Vestaleleă, fie beția orgiastică (Bacanteleă. De la
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ca acte periodice de „descărcare pulsională” prin care se mențin ordinea și echilibrul comunităților social-umane. Semnificația simbolică a tipurilor ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip simbolic” se raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă. Tipurile erotico-sexuale sunt imaginile sublimate ale reprezentărilor simbolice, care-și au originea în pulsiunile primare ale individului. Modul lor de a se manifesta este în raport cu natura pulsiunilor pe care le reprezintă. Acțiunile și conduitele tipurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ne conduce către modelele ancestrale, primare, reprezentate prin arhetipuri. Fiecare „tip simbolic” se raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă. Tipurile erotico-sexuale sunt imaginile sublimate ale reprezentărilor simbolice, care-și au originea în pulsiunile primare ale individului. Modul lor de a se manifesta este în raport cu natura pulsiunilor pe care le reprezintă. Acțiunile și conduitele tipurilor simbolico-mistice ilustrează o anumită dispoziție a existenței, a felului de a fi atât al individului, cât și al grupului
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
raportează la o anumită categorie de valori în raport cu pulsiunile erotico-sexuale pe care le reprezintă. Tipurile erotico-sexuale sunt imaginile sublimate ale reprezentărilor simbolice, care-și au originea în pulsiunile primare ale individului. Modul lor de a se manifesta este în raport cu natura pulsiunilor pe care le reprezintă. Acțiunile și conduitele tipurilor simbolico-mistice ilustrează o anumită dispoziție a existenței, a felului de a fi atât al individului, cât și al grupului social căruia îi aparține. Zeitățile, miturile și ritualurile sunt rezultatul modului de dispunere
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
considerat sub două aspecte: aă aspectul obiectiv, de factură formală, așa cum apare și se înfățișează prin manifestările sale exterioare; bă aspectul subiectiv, în raport cu tendințele interioare, sufletești ale Subiectului pur. Toate aceste aspecte, dominate de procesul de sublimare a tendințelor și pulsiunilor Eului, care constituie și din care se constituie „miturile” și „ritualurile” erotico-sexuale dau impresia unei „realități paralele” care se apropie, prin aspectul și derularea lor, de trăirile onirice. H. Morier face o interesantă clasificare a stilurilor care încearcă să cuprindă
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de „sistematizare stilistică” a persoanei este însă dificil de realizat, întrucât elementele simbolice componente ale miturilor se amestecă și se suprapun, iar din acest motiv sunt dificil de separat. Orice încercare de clasificare a formelor stilistice, ca manifestări sublimate ale pulsiunilor erotico-sexuale ale individului, trebuie să se ordoneze pe principalele direcții de manifestare/tendințe ale Eului personal (vezi schema de mai josă. În acest sens, se pot distinge patru „direcții” de „valorizare simbolică” ce reprezintă principalele modalități de sublimare și corespondența
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1. Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin. 2. Modalitatea de valorizare instinctiv-pulsională este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Modalitatea de valorizare morală este în raport cu pulsiunile valorice ale Supra-Eului, manifestate prin ritualuri de purificare, castitate. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în relație directă cu „arhetipul diurn” al principiului masculin. 2. Modalitatea de valorizare instinctiv-pulsională este legată de pulsiunile Inconștientului și se manifestă prin descărcare pulsională în ritualuri orgiastice. Din punct de vedere simbolic, ele sunt în legătură cu „arhetipul nocturn” al principiului feminin. 3. Modalitatea stilistică, ce presupune o atitudine nostalgică, de “întoarcere la origini”, corespunde „arhetipului matern” și este
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
corespunzătoare acestor arhetipuri. Ordinea organizărilor simbolice se raportează la „imaginea de sine”, considerată ca replică interiorizată a „schemei corporale”. Totul se organizează pe două axe, care exprimă „direcția de manifestare și organizarea simbolică a sexualității persoanei. Axa verticală este „axa pulsiunilor” și reunește Inconștientul cu Supra-Eul trecând prin Eul personal. Axa orizontală este „axa stilistică” și exprimă „istoria devenirii Eului personal” dinspre Trecut (arhetipul maternă către Viitor (arhetipul paternă. Este axa istoriei individuale, diacronice a persoanei. Rezultă așadar că „simbolistica erotico-sexuală
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
erotico-sexuală” este, ca modalitate de reprezentare, în concordanță cu organizarea somatocorporală a individului. Ea are în centrul său Eul personal, ca „zonă a prezentului” cu caracter de reper permanent la care se raportează întreaga viață a persoanei (emoții, acte, conduite, pulsiuni etc.Ă. Prin poziția sa centrală, Eul personal reprezintă instanța în care se întâlnesc și la care se raportează toate „problemele” persoanei. El este „zona de concentrare” a valorilor persoanei, precum și a stilurilor de „a fi” ca „mod de manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
normal și patologic, Psihoigiena cuplului, Pudoarea, Patologia psihosexuală, Psihosexologia cuplului, - coprezență, intimitate, - stilul de viață al cuplului, - corelații psihosexuale, - psihologia iubirii, - psihologia geloziei, Primele experiențe sexuale, - experiențe psihotraumatizante, - experiențe ludice, - experiențe normale, Psihosexologia, - domeniu, - corelații, - definiție și cadru, - interferențe interdisciplinare, Pulsiunile sexuale, - stadiile de dezvoltare/maturizare sexuală, Sfera sexualității, - sexul biologic, - identitatea sexuală, Situațiile de criză ale cuplului, - atracție/acceptare, - respingere/refuz, - cuplurile fragile, - criza de separare, - modelele cuplului, Sexualitatea la vârsta a treia, - menopauza, - andropauza, Sexualitatea și pasiunile, Sexualitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
3. Limitele iubirii pedagogice Am invocat mai sus faptul că În orice demers educativ e necesară activarea unei iubiri pedagogice, a unei iubiri În ipostaza de deschidere, generozitate, disponibilitate afectivă, și nu ca proiecție maladivă, egocentrică, ca descărcare de rele pulsiuni. Revin acum cu unele considerații asupra riscurilor ce decurg din utilizarea acesteia În chip abuziv sau inoportun. Aș Începe prin a spune că educația se bazează sau generează actul de iubire. Ea presupune un flux afectiv care o Întreține, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
știu”, că „știu prea puțin” (comparativ cu ei!). Aceștia pun note, paradoxal, când elevii nu știu, și nu atunci când ei știu. Evaluează neștiința, și nu știința. Notarea nu trebuie să se transforme Într-o instanță „psihanalitică” de deturnare a unor pulsiuni, de tratare a nervilor acumulați. Evaluăm nu pentru a ne „rezolva” pe noi Înșine, ci pentru a-i ajuta pe alții. Alți profesori sunt tentați să „măsoare” cât mai exact conduitele elevilor, fiind atenți mai ales la cum să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Dumnezeu, anunțată de Nietzsche), omul modern a pierdut posibilitatea de a trăi sacrul la nivelul conștiinței, dar el continuă a fi hrănit și orientat de inconștientul său. Inconștientul (așa cum ne amintesc psihologii) este religios, În sensul că este constituit din ,,pulsiuni și figuri Încărcate de sacralitate”. În termenii lui Eliade aceste pulsiuni și figuri Încărcate de sacralitate (arhetipurile lui Jung ) sunt miturile. Ele n-au dispărut din existența omului modern dar nici din istorie. Sunt doar ,,camuflate”. Concluzia este că, omul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
trăi sacrul la nivelul conștiinței, dar el continuă a fi hrănit și orientat de inconștientul său. Inconștientul (așa cum ne amintesc psihologii) este religios, În sensul că este constituit din ,,pulsiuni și figuri Încărcate de sacralitate”. În termenii lui Eliade aceste pulsiuni și figuri Încărcate de sacralitate (arhetipurile lui Jung ) sunt miturile. Ele n-au dispărut din existența omului modern dar nici din istorie. Sunt doar ,,camuflate”. Concluzia este că, omul se poate ridica și din această a ,,doua cădere” a sa
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
său stă în ratarea completă a realului și nediferențierea lui de închipuiri și vise: „el este acela care, treaz fiind, este așa cum am văzut că este omul în vis”. Faptul că dorințele tiranului gravitează în jurul paricidului și incestului semnifică însăși pulsiunea nediferențierii, surprinsă atât de originar de Platon în imaginea bestiei cameleonice și policefale, din genul lui Cerber, al Scyllei, sau Chimairei, monștri în care genurile animale sunt încă nediferențiate. Însă Platon sesizează că tirania nu este doar o iluzie a
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
violent. În concepția lui A. de Waelhens și D.C. Samitca, violența individuală și colectivă se Întrepătrund În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea entropiei unui sistem, iar agresivitatea ca o caracteristică individuală
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
atacul versus fuga. Violența propriu-zisă se caracterizează prin coborârea pragului de declanșare a mecanismelor arhaice de apărare și recurgerea la conduite agresive În situații nejustificate. Pe de altă parte, Parens consideră că agresivitatea nu este În totalitate distructivă și ostilă. Pulsiunile agresive se manifestă Înaintea formării Eu-lui ca instanță și se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
capacități integrative ale copilului prin intermediul jocului relevă importanța sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
unele aspecte ale relațiilor interpersonale care se referă la fenomenul de „transfer”, la situațiile tensionate și inferioritatea, „incapacitatea” sau „slăbiciunea” desecurizantă a liderului familiei. În cadrul transferului unor idealuri ale unuia dintre părinți și adolescent se poate realiza și transferul unor pulsiuni inconștiente refulate, care În cazul agresivității ostile conduc la violență. Aceasta se poate manifesta la adolescent În cadrul intrasau extrafamilial și poate fi exacerbată prin acțiunea reverberantă asupra dinamicii familiale. Tensiunile excesive În familie pot favoriza manifestări violente În adolescență prin
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
a fost la un moment dat un simbol al societății civile din România, un personaj care a jucat un rol foarte interesant. Folosesc deliberat cuvântul interesant: când se va scrie odată o istorie a Pieței Universității și a pasiunilor și pulsiunilor implicate În acest fenomen, se va vedea care a fost rolul lui Marian Munteanu În radicalizarea sau deradicalizarea fenomenului. Este o chestiune pe care eu nu mi-am lămurit-o până În prezent; În general problema Pieței Universității este Încă destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]