722 matches
-
profesorul consideră ca fiind un comportament dezirabil, dar și corelativul negativ al acestuia, comportamentul indezirabil. Cercetările de teren demonstrează că, uneori, un număr prea mare de reguli generează o situație anomică, explozivă (avem în vedere mai ales regulile cu caracter punitiv): Fiecare clasă trebuie să aibă reguli. Orice clasă are nevoie de câteva reguli, dar un număr prea mare de reguli creează confuzii în rândul elevilor și pot deveni imposibil de impus. Câteva reguli bine definite, care să convină atât elevilor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
trimestrul în care se desfășoară lecția. Aceste reguli pot fi modificate, suspendate sau renegociate în funcție de circumstanțe. În rezumat, un bun management al clasei implică stabilirea de reguli clare acolo unde este nevoie, evitarea celor inutile, eliminarea pe cât posibil a celor punitive, revizuirea lor periodică, schimbarea sau eliminarea lor când este cazul. Să mai amintim că, pe lângă scopul lor pragmatic și imediat, acela de a face controlabilă o situație școlară dată, negocierea și asumarea regulilor vizează o finalitate pe termen lung: formarea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o relație de adversitate între profesor și elev; această relație de adversitate poate avea drept consecință "testarea" profesorului pentru a vedea cât suportă înainte de a recurge la pedeapsă. Uneori acest lucru impune recursul la autoritate, dar nu neapărat la procedee punitive. Riscurile aplicării oricărei pedepse sunt subliniate și de către David Fontana: • utilizarea pedepselor ar putea deteriora, probabil pe termen lung, relația profesorului cu elevii (mai ales dacă pedeapsa este nedreaptă sau are drept consecință umilirea acestora); • la rândul lor, elevii pot
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
comunismului; iar aceasta trebuie făcută nu oricum, ci mai ales de către autoritățile statului. Nimeni nu pretinde mânie, inflamare ori acte jignitoare într-o asemenea condamnare publică. Să sperăm că vremurile demascărilor au trecut! Condamnarea comunismului este un gest moral, nu punitiv; un gest sanificator, nu născut din frustrare, ranchiună, răzbunare. Este, însă, mai ales un gest logic. Generațiile tinere de acum și cele ce vor veni au nevoie de o asemenea limpezire a istoriei României. Etică și/sau cultură - ce trebuie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fost de scurtă durată”. Marius Oprea este decis să spulbere orice îndoială în privința Securității: nu a existat niciodată o Securitate bună, care să fi compensat underground Securitatea rea; Securitatea a fost întotdeauna și exclusiv un instrument de teroare și supraveghere punitivă a populației, fiind aservită complet dictaturii comuniste. Mitul unei posibile Securități bune (sau patriotice) a fost confecționat chiar de Securitate. Nu presupusa (falsa) Securitate bună a fost vărsată în Serviciul Român de Informații, ci Securitatea propriu-zisă, corp logistic (și nu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sale telefonice că avea legături puternice cu acel personaj politic influent. De altminteri, după intervenția făcută pentru cel urmărit penal, procurorul-șef serviciu a fost extrem de supărat și mi-a zis: „Asta-i situația, o să-i dăm doar o măsură punitivă mai blândă, obligarea de-a nu părăsi localitatea“. Convingerea mea intimă este că în vremea PNA existau intervenții punctuale în anu mite cazuri din partea politicului, însă eu la acea vreme eram doar simplu procuror, astfel că nu știu mai multe
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
sens religios, întrucât blogurile sunt și locuri predilecte de mărturisire, în care, însă, lipsește ceva esențial: lipsește tocmai urmarea spovedaniei, curățirea și canoanele primite de la preot. Stăpânii de bloguri își sunt propriii preoți; uneori, comentariile vizitatorilor lor au oarecare funcție punitivă, de sancționare ori alinare, dar nu mai mult de atât. Nu în ultimul rând, apoi, lumea blogurilor alcătuiește o uriașă, încăpătoare canapea psihanalitică. Jurnalele de pe bloguri sunt în cele mai multe cazuri fie defulări, fie refulări cu urmări destul de vizibile. Stăpânii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
fiecare subiect în parte, mai întâi de unul singur, apoi în prezența celorlalți, își exprima punctul de vedere în legătură cu pedepsele ce ar trebui aplicate unui tânăr delincvent. Rezultatele au arătat că subiecții, individual sau în grup, au optat pentru măsuri punitive majore doar dacă făceau parte din grupul celor ce au stat foarte apropiați unul de celălalt. Alte studii demonstrează că în situații de mare densitate, indivizii ce execută o sarcină competitivă sunt mai puțin agresivi față de indivizii ce îndeplinesc o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acestora în strategiile comportamentale agresive ale copiilor. Copii crescuți într-un astfel de mediu reușesc cu dificultate să respecte valorile sociale stabilite. Gradul de pedeapsă și forma deliberată sau nu pot determina opțiunile comportamentale ale copiilor. Neglijența și atitudinea părinților punitivi constituie, de fapt, polii aceleași dimensiuni, unul însemnând lipsa de grijă și afecțiune, iar celălalt identificându-se cu nivelul ridicat de exigențe și de pedepse. În primul caz, nevoile fizice și psihice ale copilului în ceea ce privește dezvoltarea emoțională și identitară nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Efectul conflictului dintre părinți pare să fie și mai grav decât acela al pedepsei fizice aplicate copilului însuși. Rata criminalității la copiii ai căror părinți se bat între ei este mult mai ridicată decât cea observată la copii cu părinți punitivi. Familia permisivă. Unii părinți stabilesc reguli drastice într-o manieră foarte autoritară, iar alții sunt mult mai permisivi sau chiar neglijenți. În ambele cazuri, regulile de comportare și de organizare în interiorul familiei sunt deficitare. Această lipsă de ordine bine structurată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze exemplul semenilor agresivi așa cum face cu părinții punitivi. S-a demonstrat că acei copii care au fost agresați la școală, pot deveni la rândul lor mult mai agresivi. Un studiu realizat de Patterson, Littman și Bricker (1967 citat de Dishion et al., 1994) arată că copiii agresați în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îndepărtându-se din ce în ce mai mult de ei. În absența unui model de relaționare adecvat, acești copii nu reușesc să-și dezvolte competențe de relaționare la nivelul familiei. Iar comportamentul preșcolar agresiv este cauzat în general de această carență de relaționare. Atitudinea punitivă a părinților, dar mai ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ceilalți. Ei s-au descris pe ei înșiși ca fiind mai degrabă iritați decât jenați față de subiecții care ținuseră mâna în apă călduță (Berkowitz et al., 1981). Furia indusă subiecților aflați în situație "ostilă" i-a făcut să fie mai punitivi cu persoanele care nu erau direct responsabile de suferința lor. În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dacă se încearcă exercitarea controlului social, individul poate acuza sau ataca sursa încălcării regulii. Din lipsă de motivație din partea agresorului, acesta s-ar putea angaja într-o acțiune de pedepsire. În acest sens, agresivitatea s-ar transforma într-un act punitiv care să permită îndepărtarea răului sau a injustiției. Perceperea pedepsei ca pe un atac la persoană ar provoca un atac reciproc (retaliation). Percepțiile și reacțiile de acest gen provoacă escaladarea conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
declanșarea scandalurilor cauzate de factorii proximali. Agresivitatea domestică într-un climat socio-cultural tradițional este caracteristica bărbatului care-și tratează soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă caracteristicile unei personalități autoritare, depresive, punitive, amenințătoare, adoptând stereotipurile de sex tradiționale. Victimele sunt în general vulnerabile atât la nivel fizic, cât și social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost pe larg
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de operare" al instituției, care generează un "mod de viață" pentru deținuți și pentru personalul implicat. Deoarece include idei, valori și credințe, cultura penitenciară tinde să fie destul de stabilă în timp, persistînd, în ciuda fluctuațiilor personalului, și generalizîndu-se la întregul sistem punitiv. Modul de viață al celor din interiorul zidurilor este dificil de citit și de învățat de către cei neinițiați, veniți din afară, dar șochează prin particularitățile lui. Una din căile de a înțelege o cultură este aceea de a examina simbolurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
procesului de reformă"32. Controlul asupra spațiului implicit și controlarea unei culturi. Prin supraaglomerarea forțată, societatea liberă este obligată să scoată din buzunar sume din ce în ce mai mari, care sînt investite (atunci cînd nu sînt deturnate în foloase proprii) pentru întărirea sistemului punitiv existent, pentru crearea de mecanisme de securitate sporite și nicidecum pentru schimbarea lor. Înțelegerea modurilor în care sînt gestionate spațiile în interiorul zidurilor dezvoltă o viziune asupra pedepsei și a rolului pe care această instituție și-l asumă în fața societății. Iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează în specificul unei instituții penitenciare (Rahova, Jilava etc.), ci are caracter național. Datorită frecventelor schimburi de deținuți de la o închisoare la alta, folclorul penitenciar s-a generalizat în întregul sistem punitiv românesc. Mai mult decît atît, a ieșit din granițele țării, răspîndindu-se și în închisorile țărilor vecine. De exemplu, refrenul "E greu, e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi auzit și în pușcăriile din Moldova sau Ungaria
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ardă baraca mea/ să rămînă numai parii/ să se-nțepe comisarii.... Să ardă și coridorul/ pe unde venea maiorul." Persistența timp de decenii a unor cîntece de pușcărie demonstrează rădăcinile adînci ale culturii penitenciare românești. Dincolo de schimbările petrecute în sistemul punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele țărilor occidentale spun la unison că folclorul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mase largi de oameni care nu au avut de-a face cu pușcăria, dar care rezonează la versuri precum "Să moară dușmanii mei". În cîntecele de carceră apare tema dușmanului, aflat nu doar în afară, ci mai ales înăuntrul sistemului punitiv: "Să mă ducă în subsoluri/ și să-mi dea cu turnesoluri/ fantele de la anchete/ pus pe ochiuri și omlete/ care mă umplu de borș/ ca mațu' de caltaboș/ și care mă lasă lat/ ca pe-o zdreanță la uscat". Loviturile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndura nedreptățile și duritatea vieții carcerale: sinuciderea și nebunia. "De obicei, deținutul înțelege că nu se va sinucide, dar gîndul puterii de a-și lua viața îl fortifică. Rudă de gradul II a sinuciderii este automutilarea, des practicată în sistemul punitiv. Deseori are sensul unui protest. Nebunia este și ea o ispită și o formă de eliberare din supliciu (chiar o formă de mîntuire), dar deținutul nu poate avea certitudinea că va izbucni vreodată, pentru că nebunia nu poate fi controlată și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de complicități și combinații pentru suportarea obstacolelor: Dacă aceste obstacole ar fi îndepărtate dintr-o dată, s-ar trezi într-un vid care, poate, s-ar dovedi mult mai dureros"104. Din punct de vedere al eficienței, corectitudinii și normalității sistemului punitiv, ritualurile adaptative ar trebui să contribuie la reafirmarea integrității, demnității și valorii fundamentale a individului, și nu la acceptarea viziunii conform căreia deținutul este o scursură a societății și nici cadrele nu sînt mai presus, de vreme ce lucrează cu deșeuri și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fenomen care s-a generalizat în anii imediat următori în întreg sistemul penitenciar. Scenariul pus la cale în 1989 a fost aplicat și în cazul revoltei din 1997. Pe fondul pierderii puterii de către PDSR și al previzibilelor schimbări din sistemul punitiv, cadrele au favorizat extinderea revoltei în toate penitenciarele din țară: deținuții au fost stimulați cu ajutorul zvonurilor despre posibilele eliberări condiționate și despre agravarea imediată a condițiilor de trai să intre în greva foamei; televiziunile și presa au fost chemate să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
putere și care au înțeles că, dacă își vor manifesta părerile fără să aibă un puternic sprijin politic, pot lua drumul pușcăriei, căci oricui îi pot fi găsite sau fabricate fapte de natură penală. Violenții sînt îndocrinații fanatici ai sistemului punitiv, pe care psihologii i-au catalogat ca isterici, perverși, sado-masochiști, paranoici, homosexuali, schizoizi. Credincioși ideologiei totalitare, ei sînt convinși că pe umerii lor a așezat societatea o responsabilitate uriașă: aceea de a-i pedepsi pe delincvenți, un soi de ființe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un anumit tip de persoană. Deși nu cred în valoarea lor, deținuții se supun regulilor pentru a arăta celorlalți că sînt oameni care știu să respecte prescripțiile oficiale, că sînt oameni normali. Atunci cînd normele oficiale sînt puternic restrictive și punitive, membrii unor organizații creează norme informale. În pușcării ele exprimă generalizarea experienței dobîndite de deținuți și angajați și au ca scop crearea unor relații și condiții de viață și de muncă suportabile din punctul lor de vedere. Normele informale îndeplinesc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]