747 matches
-
colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță; senin; sesiune; snow-board; soare; spontaneitate; strălucire; super; trebuie de făcut focul; urîtă; urme de pași; și vară; vine acum; vis; viscol; vînt; fără zăpadă (1); 785/109/36/73/0 icoană: sfînt (109); credință (108); Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interesantă; interioară; încetișor; înțelegere; leagăn; licențios; limpezime; limpezire; liniștire; melancolie; melodie; militant; minunat; moartă; moarte; de mormînt; mulțumire; musca; muzica; natură sălbatică; nepăsător; neplăcut; nevoie; nimic; odaie; ora; ordine; paradis; pașnic; pătrunzătoare; peisaj; perfect; plictisitor; plimbare; profesor; profund; psiholog; puritate; pustietate; răcoare; recreere; reculegere; relax; repaus; riglă; ritm; sală; în sală; sat; scoală; seara; sfidare; smerenie; solemnitate; speranță; stare; strigăt; SUA; sumbră; sunete; surdină; surzitoare; suspans; susur; școală; șoaptă; tace; taci; taină; tandru; tăcut; tărăboi; telefon; tîlhar; tristețe; un; vacanță; vals
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legist; milă; miros; morți; de mult; muri; neant; neclintit; neexistent; nenoroc; neputință; nerecuperabil; nesalvat; nu; nuc; ocult; odihnă; ofilit; păcat; în păpușoi; persoană fără viață; planșete; pleca; plecare; plecat dintre noi; plecat; a plînge; plîngere; plîns; poet; pomană; priveghi; profund; pustietate; pustii; putrefacție; răstignit; răsuflare; regrete; reîncarnare; relaxant; renaștere; rudă; sărman; schelet; scump; spart; spiritual; sta; stare; stejar; strașnic; strămoș; stricat; strigoi; suferi; sufletește; știre; tata; tată; tăcere; terminat; tranziție; trup fără suflet; uitare; util; vai; vampir; veci; vecie; viermi; vinovat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
loc; lumea; machiat; mama natură; meditații; mortal; mulțime; murdară; naștere; natura; natural; neprotejată; oarbă; obișnuit; odihnă; omenească; oriunde; palidă; parc; patrie; picnic; plantă; plantele vegetale; plăcere; poezie; poluată; porumb; poveste; pretutindeni; priceput; primăvară; primejdie; primordial; principiu, deal; priveliște; proaspăt; proaspătă; pustietate; putere; rar; rău; realitate; recreere; refugiere; relief; renaște; respect; responsabil, viață; rîu; sat; sfîntă; soarta; Sorin; spirit; strașnic; suflu; tăcere; Terra; timp; peste tot; trasee; tristă; uscată; vale; văzduh; vegetală+animală; verde, viață; vergi; veselă; vietăți; vis (1); 800/206
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru; neliniște; neștire; oaie; obscuritate; obstacol; parc; păsări; peisaj; petrecere; pierdut; plante; plăcută; poiană; post; prietenie; priveliște; proaspăt; prune; puritate; pustietate; putere; ramă; rară; rău; recreere; rural; salariu; Scufița Roșie; spînzurătoare; de stejar; stufoasă; sunetul păsărilor; tăia; tăiere; tînără; toacă; tot; tristă; tufă; uscat; uscată; uscăciuni; uscătură; uscături; vară; vegetație înaltă; verde, umbră; veveriță; vînătoare; vulpe; zi de naștere(1); 803
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plat (3); siguranță (3); solid (3); tapet (3); tapete (3); baraj (2); beton (2); bloc (2); ceas (2); colț (2); distanță (2); facebook (2); închidere (2); închisoare (2); lung (2); minge (2); nepăsare (2); nucă (2); pod (2); protecție (2); pustietate (2); roșu (2); sec (2); separare (2); singurătate (2); sprijin (2); de sticlă (2); susținere (2); tablă (2); verde (2); accident; adăpost; albă; alunecos; amintiri; apartament; apărare; aspru; de beton; blocare; cai verzi; o cale închisă; capăt; cămin; celulă; cer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare; materie; mereu; minciună; miros; mirositor; mizerii; mop; mort; muștar; narcotic; nasol; naștere; neant; neglijență; negură; neîngrijit; nemerituos; nepăsare; neplăcut; nesănătos; de nisip; din ochi; oraș; paf; paragraf; păcat; părăsit; pe; pete; pîclă; pleavă; prăfuit; prăjitură; primar bun; pulberi; pungă; pustietate; putoare; raft; respir; nu pot respira; rîs; roșu; Sahara; la sat; sărăcie; scame; schimbător; scîrbos; scrum; scump; senin; sentiment; singurătate; spală; spăl; de spălat; spulbere; statut; strălucitor; străzi vechi; substantiv; substanță; sufla; sufocare; supărată; sur; și; șlefuit; ștergere; tablă; taină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lumină; luminos; lupte; mahala, oameni; maturitate; mămăligă; mărginime; melancolie; mers; micuț; muncă la cîmp; muncitori; naivitate; nașpa; nostalgie; nu; oameni buni; odihnă; omenie; omenire; pace; panoramă; părinții; peisaj; pitoresc; plai; poluare; pomi; populat; port național; poveste; primire; priveliște; proști; Punghina; pustietate; puțină lume; rai; raion; regiune; reședință; ruralitate; sarmale; sat; satelit; sănătate; sărac; sărăcăcios; sătuc; sătul; spulber; stabilitate; sub pădure; tăcere; teren; termopane; treabă; trecut; țăranii; țigani; urît; viață; village; viteaz; vorbe/bîrfe (1); 793/227/84/143/0 sămînță: viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necaz (4); pierdere (4); tristețe (4); aspră (3); fără ploaie (3); nimic (3); pămînt uscat (3); porumb (3); praf (3); roadă (3); ars (2); crăpat (2); criză (2); frică (2); greu (2); inundație (2); lipsă (2); nenorocire (2); ploi (2); pustietate (2); rău (2); recoltă (2); roade (2); sec (2); secetă (2); tare (2); trist (2); uscăciuni (2); vin (2); abstinență; Africa; anuală; arde; ardere; ariditate; arși; arșița; atac; bani; belșug; fără bere; biblie; calc; călduroasă; ceartă; chin; chip; cîmpie; cosit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nememorat; nervos; neserios; nesigur; nesimțit; nesocoteală; neștiutor; neuitat; nevăzut; nimic; nimicuri; nu; număr; nume; oaie; obosit; ochi; om; a omite; omul; pa; patrie; părăsește; perfect; a pierde; pierde memoria; pierdere; pierderi; pleacă; poate; portofel; prepoziție; prietenă; prietenii; primește; problemă; profesoară; pustietate; puternic; ratat; rănit; răutatea; reamintește; refuză; relele; reproș; resemnează; nu reține; rom; sarcină; sare; scapă; scăpa; scărpinat; scoală; scrisul; scuze; secret; semne; sentimente; sferă; sfîrșit; simptom; slab; spune; sta; stresat; student; subconștient; supărare; școală; știință; știu; nu știe; nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prezența activă, agresivă este sălbăticiunea vânată, nu vânătorul. Scenariul bazat pe motivul vânătorii pare a reedita astfel un mit, într un spațiu originar, neconfigurat încă deplin. Întâlnirea „fațăn față“ a ființei cu iubirea „se întâmplă“ în absența oricărui decor, întro pustietate de început de lume. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a doua surprinde efectul psihologic al neașteptatei întâlniri, raportând eul poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
omul revoltat“ care refuză să se lase prins în vârtejul morilor de vânt ale zeilor (sau în capcana iluziilor donquijotești). Se instalează astfel un conflict ontologic, între viață și moarte, care nu se poate rezolva în absența lui Dumnezeu; Ce pustietate... Aș vrea să treacă Dumnezeu pe aici. Întrun ultim efort (tabloul al patrulea), Iona apare în spăr tura burții ultimului pește. Privește în zare, ca întro oglindă, dar descoperă cu disperare că orizontul e doar un șir nesfârșit de burți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva din casă. Cînd mortul se află în casă și cîntă cucuvaia pe casă, are să mai moară cineva din casa aceea. Cînd rîde cucuveica pe o casă unde este fată mare, e semn că se va mărita. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Rîndunica e lucru curat la casa omului; deci nu trebuie să te atingi de nimic al ei, că-i pă cat. Cînd face rîndunica cuib sub streșină sau înlăuntrul casei unde locuim nu e semn bun, tot semn de pustietate; afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tușinată, liderul informal al adunării de la Hanu Ancuței, ar fi putut istorisi o altă poveste, dar ar fi dereglat ritualul instituit. Finalul are semnificații profunde. Iapa cea slabă a comisului a nechezat în acel ceas "necurat", încât "demonul trecu în pustietățile apelor și codrilor, căci nu l-am mai simțit"; timpul real și cel al poveștii se contopesc. Ancuța este personajul feminin din Hanu Ancuței care "nu era han era cetate" și anula presiunea existenței dinafară. Hanul anula spațiul, Ancuța anula
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fata intrase cu pasul sigur, cu fruntea sus, zâmbind și rotindu-și privirile în toate părțile, parcă ar fi căutat pe cineva, sau poate doar ca să se convingă că nu era intimidata"13 În interiorul cafenelei atmosferă este în antiteza cu pustietatea coridorului unde a avut loc întâlnirea. Eliade își ia toate măsurile de precauție pentru a ne evocă acest spațiu [P Ans.]: " Când au intrat, abia trecuse de zece, si cafeneaua, care era totodată berărie, căci serile se puteau comandă crenvurști
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în lumea reală dar și a visului de semnele morții: Și iată cum într-o zi când venii acolo pe înserat cu jurnalul sub subsuoară, mulțumit că voi putea petrece câteva ore liniștite după o zi extrem de obositoare, găsii în locul pustietății obișnuite o mare adunare de oameni și copii, gesticulând, vorbind tare, râzând, tipând, toți gălăgioși, toți agitați, comentând un eveniment extraordinar care nu era altul decât spânzurarea câinilor. Când mă apropiai, îi văzui pe toți treizeci cu ochii ieșiți din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și mâna-nghețată/ direct pe pielea întinsă a sufletului/ cu o peniță bine ascuțită/ înmuiată într-un sânge gâlgâitor/ ca izvorul când vine dimineața// de ziua Mamei a sosit Abadon". Deși poetul simte în permanență "chinuitoarea apăsare/ teascul vișiniu al pustietății", el întoarce împotriva chemării neantului armele redutabile ale oricărui poet autentic, iar atenția lectorului este adesea dirijată înspre acest gen de metafore-simbol ale rezistenței ori supraviețuirii. Din acest motiv putem descoperi, de pildă, frecvent în textele antologice din Noduri... imaginea-nucleu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iscă sub zefir și umbră sura / de nori o-mprăștie alungând-o-n vale, deși pe vânt firave / se lasă păsări și lumina-ncinge / speranțe noi și doruri de iubire (Primăverii, vv. 2-7). În cheie negativă poate fi spirit al pustietății și inerției ce caracterizează prezentul în opoziție cu bogăția imaginației oamenilor din timpurile mitice, cănd natură era leagănul iluziilor aducătoare de fericire: Creste-abrupte / săltau în dans nemuritoare glezne / și vajnice păduri (azi pustiite / cuibare de viforniți) (idem, vv. 25-28). În
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
uneltile agronomice mai bune, cu mari cheltuiele și greutăți, se vor aduce din țeri streine. Însă, cât de mult se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223 cântare sau 1.109.812 ocă fier și 2.321 cântare 102.124 ocă aramă; peste tot, în valoare de 454.958 fiorini sau 3.412.185
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
7 clase a acestor indivizi, urma să vină mai târziu. Pentru a-și atinge încăpățânatele și deșănțatele scopuri, comuniștii nu aveau nevoie de vechii și experimentații specialiști, acestora rezervându-li-se, în cel mai fericit caz, un domiciliu obligatoriu prin pustietatea Bărăganului sau trecerea la o muncă „de jos”. Prin urmare, tot omul ce venea din vechiul regim era „reacționar” și implicit, „dușman al poporului muncitor”. a. „Tineretul și-a manifestat dragostea și atașamentul față de P.M.R.” Această sintagmă va deveni pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Kogălniceanu, 3, fiind răspunzători de orice stricăciuni cauzate imobilelor Statului, trupe din unitățile sovietice, fără știrea și consimțământul nostru (subl.ns.) au început să construiască magazii, tăindu-ne și pomii fructiferi din grădină”. Simțindu-se ca la ei acasă prin pustietățile asiatice, îmbuibații pe banii statului român, „...au tăiat trei meri tineri și intenționau să mai taie doi și unul mare”. La final, conducătorii liceului cerea poliției rezolvarea cazului. Rezoluția șefului acestei instituții fără prea multă putere pe atunci, a scris
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
țară pe 9 iulie 1944, „fiind evacuat”. Dacă punem în calcul vârsta (de care rușilor, de foarte multe ori, nu le păsa!), acest „viticultor” stabilit temporar în localitatea tutoveană Schineni, a fost dus CU ADEVĂRAT acasă și nu prin cine știe ce pustietăți! Împreună cu nevastă-sa Palaghia, ar fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste nenumărate țări și mări, și prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare în care foșgăiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi fărmăcători, vidre câte cu douăzeci și patru de capete și altă mulțime nenumărată de gângănii și jigănii înspăimântătoare, care stăteau cu gurile căscate, numai și numai să înghită; despre
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]