538 matches
-
de cânepă amestecată cu lapte dulce, semințe de limbricăriță plămădită cu miere; fierturi din tulpini de mazăre, scrumbii sărate, crude; zeamă (ceai concentrat) de secară, mâzgă de soc fiartă În lapte dulce sau măduvă de soc plămădită cu borș de putină; rădăcini de pătrunjel fierte În lapte dulce; zeamă de pelin; usturoi pisat amestecat cu borș sau cu lapte dulce; moare de varză și zahăr cu gaz. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști ASCARIDOZĂ (LIMBRICI) Această boală parazitară este produsă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
l de apă fierbinte sau supă de oase, adăugăm orezul spălat și lăsăm la fiert timp de 30 de minute. Tocăm loboda mărunt și o adăugăm peste orez și zarzavat, lăsăm două minute și adăugăm 500 ml de borș de putină fiert cu sare și leuștean. Dăm deoparte și dregem cu două gălbenușuri bătute cu 400 gr. de smântână, dăm gust cu sare și piper, o lingură de Secretul Gustului și la urmă adăugăm verdeața tocată mărunt. Borșul de putină se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de putină fiert cu sare și leuștean. Dăm deoparte și dregem cu două gălbenușuri bătute cu 400 gr. de smântână, dăm gust cu sare și piper, o lingură de Secretul Gustului și la urmă adăugăm verdeața tocată mărunt. Borșul de putină se poate înlocui cu o lingură de Borș Magic din comerț. CIORBĂ DE PERIȘOARE Din 300 g carne de vită tocată, un ou, sare, piper, două linguri de orez spălat se face o pastă bine amestecată, care se lasă să
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
spuma și adăugăm zarzavatul - un morcov, un ardei, o țelină mică, un pătrunjel, toate tăiate cubulețe mici, o ceapă tocată fin și 2-3 roșii date pe răzătoare. Lăsăm la fiert 35-40 de minute, apoi adăugăm 1 l de borș de putină fiert cu puțină sare și o crenguță de leuștean. Dăm gust de sare și piper. Închidem focul, adăugăm pătrunjel tocat fin și tarhon tocat. După dorință o putem drege cu smântână. CIORBĂ DE PEȘTE Un crap potrivit, 2 morcovi, o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pătrunjel tocat fin și tarhon tocat. După dorință o putem drege cu smântână. CIORBĂ DE PEȘTE Un crap potrivit, 2 morcovi, o țelină, 1 păstârnac, o ceapă, 1 gogoșar roșu, 2 roșii, 3 linguri de orez, 1 kg borș de putină, 2 l apă, 3 linguri de ulei, o legătură de leuștean Dacă suntem pe timp de iarnă, folosim zarzavat de la sare sau congelator. Tocăm zarzavatul mărunt, îl punem la călit timp de cinci minute, adăugăm apă, sare și lăsăm să
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și eu, Cum să nu, Mai întrebi ? Mai vorbă? Te cred, Fără îndoială etc. Această funcție se manifestă deseori, în vorbirea curentă, atunci cînd, în locul cuvintelor obișnuite, se folosesc locuțiunile corespunzătoare (a lua la rost, în loc de a certa, a spăla putina, în loc de a fugi etc.), pentru a deveni determinantă în cazul expresiilor, caracterizate tocmai prin faptul că exprimă metaforic o idee. O notă apreciabilă de expresivitate este conținută în formele de discurs repetat, dar, în general, vorbitorul obișnuit recurge fie la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
intervină cu forțe terestre, aeriene și maritime, capacitatea de a determina încheierea războiului în mod decisiv și rapid și de a contra-ataca (atunci când situația o impune), realizarea rapidă a obiectivelor vizate, combaterea terorismului și pierderi de vieți omenești cât mai putine.595 David Ben-Gurion a promovat principiul unei mari puteri protectoare, considerând că statul evreu trebuie să aibă întotdeauna că protector cel putin o mare putere care să-i apere interesele de securitate (considerând că un stat mic, cu resurse insuficiente
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de lucru, au Început și ei să se stabilească, și să-și facă rosturi de gospodărie.. Mai Întîi colibe mici, cu tindă și două cămăruțe, cu una de locuit și cunia ce servea de bucătărie În care se păstra și putina cu varză, uleiul, făina, vasele cu apă. Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la nivel lexical: * sinonime lexicale: reverie visare, tineresc juvenil, a fugi a alerga etc. (sinonimie stabilită între două sau mai multe cuvinte); * sinonime frazeologice: a scoate din sărite a scoate din pepeni; a o tuli a o șterge a spăla putina a da bir cu fugiții etc. (sinonimie stabilită între două sau mai multe expresii); * sinonime lexico-frazeologice: băgare de seamă atenție, din cauză că deoarece (sinonimie stabilită între un cuvânt și o expresie); * sinonime prefixale: a reciti a răsciti, necompetent incompetent (sinonimie stabilită
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
surile spinări, Par șiruri de corăbii ce se întorc din larg, Greoaie - fără de catarg, Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un cântăreț al roadelor pământului, pe care le expune cu voluptate. Priveliștea autohtonă este zugrăvită cu imagini locale, pridvor, livezi de pruni, suman alb de zăpadă, bunicul este evocat cu tabieturile lui valahe, prin putina în care făcea băi de nuc, casa bătrână prin mirosuri de șerbeturi: Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă Ca o bunică bună la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că-i vie; azi nu mai știu nimic: Apăs
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au aparținut Serviciului de ecleraj”. Conform listei de licitație, au fost scoase la vânzare „512 felinare de stradă, 7 felinare mari de antreuri, 471 bășici de tablă pentru lămpi, 18 bidoane mari de tinichea, 450 mașini de lampă complecte, 50 putini de brad”. Euforia declanșată de introducerea curentului electric în rețeaua publică de iluminat a fost de scurtă durată. Primele „defecțiuni” au apărut în „tabăra” utilizatorilor. Pe de o parte, specialiștii au constatat un consum general mai mare decât cel prevăzut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
semn al lui, oamenii o trag afară, iar ea șiroiește întocmai ca donița cu lapte proaspăt a unei lăptărese și o lasă cu grijă în jos, pînă ce un matelot pregătit dinainte, o prinde și o deșartă grabnic într-o putină adîncă. După aceea, fiind ridicată din nou, găleata e cufundată în poloboc și așa mereu, pînă ce adînca cisternă se golește. Spre sfîrșit, Tashtego trebuie să-și vîre prăjina din ce în ce mai vîrtos și mai afund în poloboc - pînă la o adîncime
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
adînca cisternă se golește. Spre sfîrșit, Tashtego trebuie să-și vîre prăjina din ce în ce mai vîrtos și mai afund în poloboc - pînă la o adîncime de circa douăzeci de picioare. Oamenii de pe Pequod trudeau de ceva vreme în felul acesta; mai multe putini fuseseră umplute cu spermanțetul aromat cînd, deodată, se petrecu un incident straniu. Fie că sălbaticul indian Tashtego slăbise, într-o clipă de neglijență, parîma uriașului palanc de care atîrna capul cașalotului și pe care o ținea cu o singură mînă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dreptul pe care ți-l arogi acum a fost privilegiul exclusiv al lui Iona și anume privilegiul de a vorbi despre bîrnele, grinzile, stîlpii, cosoroabele, căpriorii și coama de acoperiș din care e alcătuită șarpanta leviatanului, precum și despre hîrdaiele și putinile cu grăsime, cu lapte, cu unt și cu brînză din măruntaiele sale. Recunosc că, de la Iona încoace, puțini vînători de balene au pătruns adînc sub epiderma unei balene adulte; totuși, am avut fericitul prilej de a diseca o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
utilaje și instalații neregăsite în cadrul clasei 2.1.8. 8-12 2.1.9. Mașini, utilaje și instalații pentru industria celulozei și hârtiei ─────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── 2.1.9.1. Mașini, utilaje și instalații pentru fabricarea celulozei, în afară de: 10-16 2.1.9.1.1. - putini din lemn pentru spălare. 5-9 ──────────────────��──────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.9.2. Mașini și instalații pentru fabricarea hârtiei, cartonului și 8-12 mucavalei. Mașini și utilaje pentru impregnarea și înnobilarea hârtiei și cartoanelor. Utilaje pentru exploatarea și balotarea stufului, în afară de: ─────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.9.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
sat component: Valea Cetățuia 2. Hârtiești - cu 2 sate componente: Lespezi, Lucieni 3. Mușătești - cu 3 sate componente: Bolovănești, Mușătești, Valea lui Mas 4. Schitu Golești - cu 2 sate componente: Burnești, Valea Pechii 5. Vlădești - cu 2 sate componente: Drăghescu, Putina 6. Vulturești - cu 1 sat component: Huluba JUDEȚUL BACĂU Municipii integral în zona montană -1 1. Moinești Orașe integral în zona montană - 3 1. Comănești 2. Dărmănești 3. Slănic Moldova Orașe parțial în zona montană - 1 1. Târgu Ocna cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
sat component: Valea Cetățuia 2. Hârtiești - cu 2 sate componente: Lespezi, Lucieni 3. Mușătești - cu 3 sate componente: Bolovănești, Mușătești, Valea lui Mas 4. Schitu Golești - cu 2 sate componente: Burnești, Valea Pechii 5. Vlădești - cu 2 sate componente: Drăghescu, Putina 6. Vulturești - cu 1 sat component: Huluba JUDEȚUL BACĂU Municipii integral în zona montană -1 1. Moinești Orașe integral în zona montană - 3 1. Comănești 2. Dărmănești 3. Slănic Moldova Orașe parțial în zona montană - 1 1. Târgu Ocna cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
sat component: Valea Cetățuia 2. Hârtiești - cu 2 sate componente: Lespezi, Lucieni 3. Mușătești - cu 3 sate componente: Bolovănești, Mușătești, Valea lui Maș 4. Schitu Golești - cu 2 sate componente: Burnești, Valea Pechii 5. Vlădești - cu 2 sate componente: Drăghescu, Putina 6. Vulturești - cu 1 sat component: Huluba JUDEȚUL BACĂU Municipii integral în zona montană - 1 1. Moinești Orașe integral în zona montană - 3 1. Comănești 3. Slănic Moldova 2. Dărmănești Orașe parțial în zona montană - 1 1. Târgu Ocna cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
sat component: Valea Cetățuia 2. Hârtiești - cu 2 sate componente: Lespezi, Lucieni 3. Mușătești - cu 3 sate componente: Bolovănești, Mușătești, Valea lui Maș 4. Schitu Golești - cu 2 sate componente: Burnești, Valea Pechii 5. Vlădești - cu 2 sate componente: Drăghescu, Putina 6. Vulturești - cu 1 sat component: Huluba JUDEȚUL BACĂU Municipii integral în zona montană - 1 1. Moinești Orașe integral în zona montană - 3 1. Comănești 3. Slănic Moldova 2. Dărmănești Orașe parțial în zona montană - 1 1. Târgu Ocna cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
la nivel intrinsec decât cea implicat] de alte poziții, practica ar fi reprezentat] de urm]rirea interesului celor cu abilit]ți mai multe pentru a avea o munc] satisf]c]toare și nu de urm]rirea intereselor celor cu mai putine abilit]ți. Mai mult, datorit] faptului c] pozițiile dorite mai mult sunt pl]tite mai bine decât pozițiile mai puțin dezirabile, folosirea principiului egalit]ții de șanse pentru distribuirea pozițiilor ar avantajă interesele financiare ale celor care beneficiaz] de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asigura o hrană relativ suficientă alienaților. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalații un cazan îngropat, " 1 balie, puțină leșie, 4 frânghii (dar putina și frânghiile erau putrede), precum și "1 pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. În acest cadru, viața bolnavilor se desfășura cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a trimis un intendent care a preluat obiectele rămase de la "Spitalul de alienați de peste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE ȘI CASE DE CORECȚIE Prevederile legislative referitoare la alienați în Pravila lui V. Lupu Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
zi să dospească; a doua zi se pune în budăi și se umple. Pentru a o umple, trebuie să torni mai întâi o tingire de apă caldă numai «înfierată», apoi alta «cu mărgele» (când face apa mărgele) și alta fiartă. Putina se pune pe cuptor și până sara e gata, că altfel se face cum e borșul, iar sara se fierbe într-o căldare mare, ca să rămâie dulce. Apoi se pune iar în putină la răceală și, când trebuie, o încălzește
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
când face apa mărgele) și alta fiartă. Putina se pune pe cuptor și până sara e gata, că altfel se face cum e borșul, iar sara se fierbe într-o căldare mare, ca să rămâie dulce. Apoi se pune iar în putină la răceală și, când trebuie, o încălzește ș-o mănâncă cu pâne sau cu malai, ca laptele, cu lingura.“ Altfel spus, o zeamă din făină de cereale semifermentată, servită alături de aceeași făină, de astă-dată însă coaptă... Aparținând aceluiași regn culinar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]