1,669 matches
-
a noastră, adică că poporul nostru drept - credincios dorește și voiește a avea ca până acum școale confesionale sau școale bisericești. O asemenea adresă s-a făcut la ministeriu și se vor face încă multe cu aceeași menire de a putrezi la acte. Deci starea românilor din Bucovina o rezumăm în acest fel: 1. Deși libertatea oricărui cult e garantată prin constituția austriacă, deși credincioșii fiecărei biserici sunt îndreptățiți de a-și administra averile școlare și eclesiastice, numai românii în tot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
suntem de-a urî pe evrei - și aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară - acela va vedea că în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal. Domnia fanarioților au putrezit clasele noastre sociale; aristocrația noastră, din războinică și mândră ce era, a fost devenit în cea mai mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare clasa înaltă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
precupeții străini cu prețuri piperate; pe când țăranii germani și francezi știu să estragă din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele la porci sau le vând pe nimica sau le lasă de putrezesc, neștiind cum să le păstreze peste iarnă; pe când aiurea se folosește tot petecul de pământ, până și vizuinile, cărările și rozoarele pietroase, grădinile noastre întinse cât vezi cu ochii adese servesc drept cuib și adăpost pentru tot felul de burueni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin crâșmă. Apoi ia toți banii procurați din vinderea lucrurilor noastre și pleacă la Tokyo. Nu asta mă supără, însă. Trăiesc de pe-o zi pe alta. Mi-e teamă că-mi irosesc viața aiurea... precum frunza de banan care putrezește fără să cadă. Asta nu pot suporta și de aceea vreau să-mi schimb modul de trai, chiar de-ar fi să încalc eticheta ce se cere respectată de o absolventă de Colegiu ca mine. De aceea vă cer sfatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
aplaudă mecanic oamenii aceștia se ascund de propriile obsesii numai că (fără să știe) le trag după ei cotidian pietre de moară prinse pentru totdeauna la glezne vine o vreme trebuie să te scuturi de umbra lor oamenii fără chipuri putrezesc (pe dinăuntru) încetul cu încetul 19 septembrie 2011 Cuvintele tale Mai spune-mi că totul e bine, Că viața decurge firesc, Că-i vesel coșmarul grotesc Prescris de concerne străine. Mai spune-mi că timpul zâmbește Atunci când ne taie-n
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
în fruntea lumii afacerilor - mă rog, ăsta nu era chiar adevărul adevărat; căci Comisarul era cel care era la cârmă, dar nu suna deloc neinteresant până la urmă - când de fapt nimeni nu m-ar învinui dacă m-aș duce să putrezesc în camera din spate sub o pătură sau să îmi las inima plină de amar să se usuce, înconjurat de oameni zdraveni și vioi, numai ca să nu se uite la mine. Un puști ca tine, de pildă, puternic ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
piață de pește din Neapole (iar napolitanii nu sunt oameni care să renunțe ușor la legăturile de rudenieă - această piață de pește unde midiile erau așezate în buchete cu panglici colorate și felii de lămâie, cu caracatițe cu bumbi ce putrezeau și se scofâlceau pe trupul lor gelatinos, pești de culoarea oțelului sângerând și alții cu niște solzi ca niște monede - și am văzut un cerșetor bătrân cu ochii închiși șezând între cochiliile goale și care-și scrisese pe piept cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
boilerul de fier transformat în ghiveci. Acel roșu care în puterea zilei simți că te amețește și-ți atacă inima cu o putere ce se aseamănă cu boala, o boală care te face să scuipi sânge, să ai spasme, să putrezești la fel de mult și de profund ca plăcerea. Fața mă ustura de parcă fusesem lovit îndeajuns de tare încât să-mi curgă sânge din nas. Arătam și mă simțeam umflat la față și îmbufnat, de parcă aveam un surplus de sânge și prevedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
unui vas petrolier britanic. Și m-aș fi curățat și eu, căci a reieșit că trecusem de mult de Insulele Canare și eram pe undeva pe lângă Rio de Oro. Marele om de știință Basteshaw! Doamne, era complet țicnit! Și am fi putrezit amândoi în mijlocul mării africane, și barca ar fi putrezit, și n-ar fi urmat decât moartea și ideile nebunești până la capăt. Sau m-ar fi ucis și m-ar fi mâncat, calm încă, complet rezonabil, continuând să vâslească spre țelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și eu, căci a reieșit că trecusem de mult de Insulele Canare și eram pe undeva pe lângă Rio de Oro. Marele om de știință Basteshaw! Doamne, era complet țicnit! Și am fi putrezit amândoi în mijlocul mării africane, și barca ar fi putrezit, și n-ar fi urmat decât moartea și ideile nebunești până la capăt. Sau m-ar fi ucis și m-ar fi mâncat, calm încă, complet rezonabil, continuând să vâslească spre țelul lui. Oricum, ne-au ridicat pe amândoi la bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care a fost asasinat sigur că s-a reîncarnat, dar în alt trup nu știi că există transferul sufletului chiar și pentru unii dintre muritori ?! Numai că în alt trup, nu într-al lor, care a murit deja ! Și care putrezește ! Tânărul : Uite, vezi, de asta e așa de important ce ne-a spus Geamănul (unii îi spun Toma): el era cu ceilalți apostoli știi, așa se numesc unii dintre ucenicii Lui, pe care El însuși i-a ales cum îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de ploaie nu se mai aud decât picăturile de apă. Prizonierii se mineralizau înlăuntru, dar înainte înnebuneau. Ploaia de-acum e cu totul altfel decât cea de azi-noapte. E una din acele ploi care înverzesc zidurile, macină piatra și o putrezesc și... ce vroiam, de fapt, să spun? Într-o zi ca asta, probabil, au intrat vizigoții în Roma, într-o zi ca asta s-a băut prima oară vin dintr-un craniu omenesc și tot într-o zi ca asta
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
bucure de soare și de ploile tropicale, dar mai ales de libertate. În acest paradis se și moare. Plantele carnivore atrag insectele prin strălucire și parfum, iar pe cărările umblate de sălbăticiuni or fi destule hoituri cu rămășițe de carne putrezită pe schelete. Dar viața, cu sevele gâlgâind, se dovedește mai puternică. Pan ar renunța, probabil, aici, să cânte din nai. Ar simți nevoia unei fanfare. Undeva trebuie să existe și Minotaurul în acest labirint vegetal. Sau e un "tic" tentația
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
transformă de aceea incinta arheologică într-un amfiteatru și gestul său într-o demonstrație filozofică... O, ce prelegeri ar fi putut rosti aici, profeții zădărniciei! Ce scenă admirabilă pentru a vorbi despre deșertăciune ar fi avut în altarele de piatră putrezite sub liane și în templele abrutizate de junglă! Acum, ei nu mai au ce căuta în Palenque. Ruinele nu mai sunt o tribună potrivită pentru ideile lor. Mă consider norocos. Puteam nimeri aici într-o zi ploioasă, când ploaia ar
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
gândul încă la Thompson și la aurul scos de el din Fântâna Sacră, primul drum îl fac la această fântână. Apa are o culoare verde, dată se pare de o algă microscopică. Dar ea capătă uneori culoarea cafenie datorită frunzelor putrezite; și alteori, datorită unor semințe de flori, culoarea sângelui; cea mai potrivită, de altfel, pentru taina acestui loc. Cer de foc, sub care piatra arde funebru. Chichen-Itza arată, firește, cu totul altfel de cum a cunoscut-o Thompson. În jurul piramidei și
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
s-a convins că Evul mediu e încă viu. Și aici la Chichen-Itza timpul este echivoc. Ai impresia că te despart milenii de civilizația care a lăsat aceste ruine. Și totuși, ea era la apogeu când în Europa statuile antice putrezeau în pământ. Inițial, pe toate cele patru laturi ale piramidei au existat trepte care permiteau accesul spre vârf. Acum, accesul nu mai e posibil decât pe două laturi. Ruinele s-au sălbăticit în parte și aici, deși nu datorită junglei
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Îmbrăcată În vampir - pari genul cu care cineva chiar și-ar dori să facă sex, spre deosebire de multe femei de pe aici, de la care am senzația că aș contracta cine știe ce boală primitivă din secolul al XVIII-lea, care-ți face testiculele să putrezească... Am simțit că era momentul să schimb subiectul, Înainte ca femeile despre care Tom vorbea cu atâta dispreț să-i audă observațiile, să-l doboare la pământ cu mișcări de karate și să-i tragă un șut bine plasat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
regula asta era valabilă pentru cină? În timp ce-mi puneam cerceii de argint, am traversat garsoniera, făcând greșeala de a mai arunca o ultimă privire În jur. M-am consolat cu gândul că măcar nu erau niscai farfurii Împuțite putrezind În chiuvetă. Sau erau? Am rezistat tentației de a da fuga să verific. — Salut! zise Felice pe când trăgeam de ușa masivă. În costumul acela albastru, cu nasturi aurii și fustă scurtă, pe tocurile Înalte și una din coafurile acelea electrizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
deja. Dumnezeule, cum îmi torturezi nervii! — Nu spune lucrul ăsta. De ce nu poți să taci? Ține toată murdăria în tine. Alții reușesc s-o facă, tu de ce nu poți? — Adevărat, tu ții toată murdăria în tine, dar duhnește de la distanță, putrezește și pute. Tu ești toată râncedă și acrită și putredă. — Taci odată, fire-ai să fii! — Ce-ai spus? N-are importanță. — Ce-ai spus? — Ești nebun. Ești nebun de teamă, pentru că vine omul acela. — Ce? Ești nebun de teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi putut să-și treacă mâna; ceva pe care, însă, în prețioasa lui credință filozofică și în prețioasa lui răbdare filozofică, nu cuteza să-l atingă încă. Acum însă, izbutea să vadă prin acest ceva ca printr-o substanță care putrezise, dezagregându-se în fibre zdrențuite. Și dincolo de acestea nu era decât haos, multitudinea necategorisită, confuzia definitivă a universului, în fața căreia metafizicianul își acoperă ochii. Până și acea ultimă vagă rămășiță de credință că cineva, cândva, pe undeva, ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că nu-ți dai seama cât e de grosolană și ce lucruri e în stare să vorbească. Tu ești încă un copil, și ai cunoscut foarte puțini oameni și gândești frumos despre toată lumea... oamenii care par foarte drăguți, pot fi putrezi până în măduva oaselor. — Putred este articolul acela din ziar de care ești atât de obsedat, totul nu-i decât o minciună josnică, nu ai nici o dovadă împotriva lui Pearl. Probabilitățile puternice pot deveni dovezi. Poate că în filozofie, dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai-mai să le ciobească. Taie tu, cărțile, Bossule! îl învită Avocatul. Pacostea aia de Sile, ce-nvârte? Ce mai zice? Zice de drag și de dor, că n-are nici o supărare, mortăciunea! E pe Promontoriul Tristeților. Fermentează-n suc propriu. Putrezește! Nu i-ar strica deloc un dușuleț, o baie, afirmă Poetul, aruncând un sfert de privire, peste umăr, înspre Cel Pișat: "E unul, la băută, mai strașnic decât mine? Cu-atât mai bine țării și lui, cu-atât mai bine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Evie, știi, în poșeta neagră fără baretă are bijuterii, smaralde uriașe pentru ochii ei prea verzi și-un schimb de accesorii, așa încât mai târziu să poată purta tot costumul ăsta la dans. O urăsc pe Evie. Cât despre mine, eu putrezesc în rochia asta de concubină, târfă travestită în Suzie Wong Rokyo Rose, fără nici o picătură de sânge, o rochie care era prea mare să încapă în coșciug, așa că au trebuit să prindă la spate cu ace tot ce era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Împreună În camera din dos a cârciumii. Popa Îi arătase, ca pe un zapis de mare preț, ce scrisese pe o bucată de hârtie un preot de demult, al cărui nume nu și-l amintea nimeni, căci se prăvălise și putrezise chiar și crucea de lemn În care fusese dăltuit. Învățătorul Îngâmfat se lăudase la divan cu povestea singuratică, rătăcită printre hârțoagele bisericii. Scria preotul rămas fără nume că Diavolul Își făcuse loc și Își găsise sălaș În pielea afumată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ițeau capetele gușteri și broaște, popândăi, salamandre portocalii și Încete, nevăstuici furișate, câte o rădașcă În platoșă lucitoare, clămpănind din cleștii fioroși. Gemeau, răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când În când, trăgeau cu coada ochiului la trupul Balaurului răspândit pe cele două maluri povârnite. În mișcare, solzii cât țiglele de pe casă scoteau zgomote de scândurici uscate lovite Între ele. Și, dintr-odată, Valea sparse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]