1,318 matches
-
iile climatice (i de mediu, o schem( pe care poate s( traseze mi(c(rile protagoni(tilor, ca de pild( locul exact al contactului (i al raportului sexual, de asemenea se mai poate ad(uga o descriere complet( a derul(rîi (ntîlnirii (i reac(iile observatorului" [op. cît., p. 36]. Observatorii sectei participau atît de intens (i permanent la derularea evenimentelor, încît nu puteau s( utilizeze o gril( de observa(ie nici (n mod deschis, nici mental, dealtfel f(r( rost
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
lor contact cu mediul are adesea la origine ignorarea complet( a regulilor valabile în acel mediu. Astfel, prima lor experien((, dac( nu antreneaz( o excludere total(, (i (nva(( o regul( de observa(ie (i le indic( o reorientare a cercet(rîi. Cum sublinia John Johnson [1975], cercet(torii rareori ((i povestesc e(ecurile (i erorile din aceast( etap( a observa(iei. Să luăm ca exemplu erorea comis( de Whyte, c(utînd un contact (ntr-un cartier italian din Boston (i crezînd, sub
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sau Doc. Totu(i, participarea nu trebuie s( afecteze integritatea moral( a cercet(torului. Dac( nu poate s( tr(deze (ncrederea mediului studiat, el trebuie, de asemenea, s(-(i p(streze libertatea de ac(iune. Liebow a fixat limitele particip(rîi sale: nu a participat la nici un joc de noroc (i a evitat orice leg(tur( cu vreo femeie. Aceasta este o modalitate de afirmare a statutului s(u marginal (n raport cu mediul. El are deci sentimentul de a fi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
unui personaj, Doc, care a devenit interlocutorul (i actorul omniprezent al studiului. La fel, Liebow se va ață(a de Tally cu care va (mp(r(i o mare parte din via(a sa, care va deveni (i tema lucr(rîi. Ace(ți doi observatori au p(r(sit mediile de observa(ie cînd au considerat c( anchetă era (ncheiată. (i unul (i cel(lalt au păstrat (n timp rela(îi cu interlocutorii. Proba cea mai redutabil( a observatorilor este, mai
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
au utilizat puțin astfel de documente. Principala sursă de documentare sînt notele lor de observa(ie. Observatorului care urm(re(te f(r( (ncetare (i particip( la activitatea celorlal(i i se interzice a lua noti(e (n timpul derul(rîi ac(iunii, pentru a nu o tulbură. Whyte (i Liebow erau prea aplecă(i asupra acestor activit((i, ce reclamă (ntreaga lor participare, pentru a mai putea scrie (n timp ce observau. Cînd în picioare, cînd (n mers, cînd (n
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
evenimentele (i de a te (ntîlni cu situa(îi cu care se confrunt( grupul. Secven(a principal( sau personajul principal Experien(a lui Whyte (i a lui Liebow ne permite s( preciz(m o condi(ie esen(ial( a realiz(rîi unui aume tip de observa(ie. Ei au urm(riț un personaj central Doc sau Tally (i un grup, de-a lungul cîtorva din experien(ele lor sociale. Nu au observat deci o situa(ie unic(, (n care se aflau
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
iei, crearea de date prezentînd, (n aceste categorii administrative proprii, func(ionarea să obi(nuit(. Aceste surse care ofer( un punct de vedere intern (i vor permite s( preg(teasc( observa(ia direct(. Observatorul nu le va neglijă (naintea într(rîi sale, se va str(dui s( le consulte odat( instalat (n spa(iu. Va observa cum sînt alc(tuite de administratorii locali (i le va compară cu propriile date. Dar el va trebui s( aleagă (ntre studiul acestor documente ca
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
permisiunea administra(iei s( mearg( acolo unde el vrea s( observe diferite aspecte ale vie(îi institu(iei, s( vorbeasc( cu cine dore(te, s( r(min( acolo o anume durat(, f(r( s( indice totuși ziua precis( a plec(rîi, s( consulte documente (i s( publice său s( difuzeze rezultatele f(r( interven(ia administra(iei. Va trebui s( explice c( acest gen de experien(( are o tradi(ie și își va lua, chiar și în scris, angajamente: numele institu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
c( acest gen de experien(( are o tradi(ie și își va lua, chiar și în scris, angajamente: numele institu(iei (i al persoanelor nu va figură (n text, vor fi utilizate pseudonime. Textul final va fi prezentat (naintea difuz(rîi publice, dar notele brute de observa(ie, con(inînd eventual numele persoanelor, nu vor fi comunicate, pentru a proteja persoanele de eventuale sanc(iuni. Observatorul nu va interveni (n derularea normală a vie(îi institu(iei (i va r(mine
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
n termeni amicali decît cu 33 de persoane, incluzîndu-i pe Jesup ((eful de sec(ie), al(i 18 responsabili de produc(ie (13 mai(tri (i muncitori) (i 14 membri ai personalului administrativ. Consacram mult timp firmei Milo (i cultiv(rîi de rela(îi, de unde și num(rul mare de apropiați" [Dalton, 1959, p. 275]. Privilegiind rela(iile personale (i (n special cele cu categoriile subalterne secretarele -, Dalton analizeaz( diferite tipuri de rela(îi profesionale (n aceste (ntreprinderi (i stabile(te
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a lor. Altfel, persoanele s-ar miră dac( l-ar surprinde pe observator (i l-ar acuză de spionaj. Dar chiar preveniți, subiec(îi prezen(i vor avea nevoie de un anume timp pentru a nu acordă aten(ie (nregistr(rîi actelor lor; glumele vor dura o vreme: "E chiar așa interesant ce fac?". Așa cum notau Emerson (i colegii s(i [1995], subiectul observat obi(nuit cu prezen(a martorului va ajunge să își pună întrebări asupra atitudinilor intermitențe ale observatorului
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
rora se (ese istoria. 19 Gianni Vattimo, Societatea transparent(, Editura Pontica, Constan(a, 1995, pp. 30-31. 20 Ibidem, p. 31. 21 (tefan Afloroaei, op. cît., p. 210. * Referin(ele (ntre paranteze se g(sesc (n bibliografia de la sfîr(ițul lucr(rîi. * I.N.S.E.E. Institut Național de la statistique et des études économiques (n. red.) * Comentariile autorului asupra extraselor figurează în italice între paranteze drepte. ** Pentru a diferenția aceste date de restul textului (B) prezentarea lor (B') va fi cu caractere mai mici. HENRI
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Se împărtășiră și lăutarii, ca să capete puteri. Începură masa cu o gozbă năprasnică, în care nevasta cfrciu-marului farîmase piper, salată, roșii și brânză moldovenească cu bucăți subțiri de vinete și inimi tocate. Mâncarea sârbească era pentru apelpisire. Iuțeala le făcuse râie în gjt. - Toarnă, Treanță, molan Stăpînului! se răsti Oacă la ăl bătrân. Mînă-mică le trăgea chiulul la băutură. Piele băgă de seamă. - Bă, astîmpără-te, îi strigă, că doar n-oi avea pâlnie de argint în beregată! Sandu nu se sinchisi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prafului printre degete, îl freca mărunțel, mărunțel de podul palmei și striga iar: - Hai, cuscre Ilie, cumpără praful de pureci "Lux", doi lei cornetu, neam de neamu mă-ti n-a scăpat de păduchi! Apropie-te, neamule, ia praful! Vindecă râia și gălbeaza! Omoară căpușa în găoacea ei?Nu te zgu", cumetre! Răgușea. Țăranii, neîncrezători. Le-ar fi trebuit praful străinului, că-i sugeau lighioanele, dar de unde să știe ei că e bun? În cele din urmă, caramangiul înșfăca pe câte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
adâncea în trup. Parcă i-ar fi tăiat cineva cu briciul. Când obosiră zbirii și se așezară asudați pe ladă, Paraschiv oftă ușor. Trase cu coada ochiului la tovarăș. Caiafa clipi, începînd să geamă. Tot trupul le ardea ca o râie. Nu mișcară. Făcură pe morții. Sergentul își scosese vestonul și își strânsese cureaua. Gîfua și din cămașă îi ieșeau aburi. Se făcu iar liniște. - Nimic! rosti șeful. Ceilalți suspinară. - Pune-i la ușă, câte unul! porunci. 240 Îl ridicară pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
legătura e cam proastă. „Da, da“, continuă, cu convingere, „prost, ăsta-i cuvântul, să moară mama, săraca, dac-ar vedea, da’ io zic să-i lăsăm să vorbească și să stăm cu fereală, c-asta-i o boală care se ia, ca râia...“. — Ce faci ? se întoarse Pârnaie, uitându-se la el cum se aprinde, gesticulând. — Iaca, am găsit un telefon și vorbesc la el. Ce treabă ai tu ? — Cu cine vorbești ? — Nu știu, că n-am format niciun număr. — Păi, formează, ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
boarea și crăpătura pământului, furnicăturile, încurgerile și junghiurile, păienjeneala, zgârcii și poceala ! Ologeala și urzicătura... Să te lovească profețiile prorocilor, Sfântul Ilie să-ți usuce gâtul ca cenușa... Să te bată Dumnezeu cu oftică, cu lepra Egiptului, cu trânji, cu râie și pecingine, cu vânt rău și rugină, cu orbire și cu amorțeala inimii... Vedea-ți-ai moaștele în oglindă ! Trupul lui crescuse monstruos. Anteriul i se umflase și pulpanele întunecau cerul. Privirile îi scăpărau ca stelele bătrâne și barba prindea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la un moment dat că o știm numai pentru că respiram un aer comun, pentru că Noica ne mai citea pagini din câte o carte la care lucra sau ne "povestea" câte o idee a lui. (Ca și cum filozofia se poate lua ca râia, prin simplă frecare.) Așa se face că nici unul dintre judecătorii lui ocazionali nu l-a citit "cap-coadă" cu creionul în mână și nu a făcut să iasă din "întîlnirea cu Noica" un teanc de conspecte. Tratatele lui de ontologie (în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată. Leacul astfel obținut se utiliza numai după ce era ținut trei zile la căldură. Decoctul de puzderie de cânepă se bea contra limbricilor, iar ceaiul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rămână curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce-a lăsat’’. Se descânta de trei ori lunea, marțea și miercurea, după care viermii de la rana animalului cădeau. Frecvent întâlnită în casele cu mai mulți copii, râia era vindecată tradițional prin descântecul „de râie”. Cunoaștem acest descântec de la o bătrână care îl învățase prin anul 1925 și l-a practicat atunci când a fost nevoie, atât pentru copiii ei, cât și pentru cei din vecini. Pentru acest descântec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Maica ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce-a lăsat’’. Se descânta de trei ori lunea, marțea și miercurea, după care viermii de la rana animalului cădeau. Frecvent întâlnită în casele cu mai mulți copii, râia era vindecată tradițional prin descântecul „de râie”. Cunoaștem acest descântec de la o bătrână care îl învățase prin anul 1925 și l-a practicat atunci când a fost nevoie, atât pentru copiii ei, cât și pentru cei din vecini. Pentru acest descântec ea folosea următoarele: untură de porc, ceapă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vârf de ac de cusut. Toate acestea se strâng într-o legătură, se pun în fundul casei, jos. Persoana care descânta, în pielea goală, da cu mătura legătura afară, zicând: „Luni dimineața mă sculai/ Mâna pe mătură pusei/ Să scot afară râia de la Vasile/ Afară s-o dau,/ Vântul s-o bată,/ Gerul s-o usuce,/ Câinii s- o latre/ Cu untură de porc s-o ung/ Cu cheatră s- onchetresc/ Cu pucioasă s-o-mpuțesc/ Cu ceapă o hrănesc/ Cu acul o-mpung
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prima zi de descântec se pisau obiectele din legătură, se amestecau și se făcea o alifie. Cel descântat făcea mai întâi o baie în leșie din ciocani de porumb, după care se ungeau cu alifie locurile de pe corp afectate de râie, până când acestea se vindecau. Descântecul „de pocitură”, asemenea cu cel de „strânsu’ cel mare’’, datează de prin anul 1920. Simptomele acestor boli erau: durere de cap, moleșeală, dureri de mâini și de picioare, ceea ce înseamnă în termeni locali că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un cărbune stins în apă. Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit de cinstita holeră care bântuie Moldova se vindecă prin prișnițe și frecții. Mai greu e cu râia, inevitabilă când dormi cu caprele în bordei. Dar și ea trece, ba chiar conferă imunitate la alte boli, ce nu se lipesc de copii deși ei se scaldă în Bistrița la o dată imposibilă. Teatrul noastru valorifică uneori medicii reali sau
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma cu os de șarpe pus În foc. RÂIE (scabie) Boală de piele de natură parazitară, caracterizată printr-o puternică mâncărime a pielii, mai accentuată noaptea și prezența pe piele a unor mici vezicule. Se localizează În special În regiunile interdigitale, mameloane etc. Frecții cu leșie de ciocălăi, amestecată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]