744 matches
-
note și anexă de Andrei Cornea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 376. 403 Idem, p. 303. 404 Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVII-lea (1688-1821), Vol. I, Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1969, p. 287. 405 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 515-516. 406 Michael Bright, Beasts of the Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, Robson Books
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Întâi chiar din vremea apostolică și apoi prin intermediul coloniștilor romani din Ex toto urbe Romana. Viața În munți, datorită invaziilor barbare, nu a Însemnat și o ruptură de creștinism. Cât o fi influențat episcopia goților din secolul al IVlea de la Râmnic, când Wulfilla traduce pentru prima dată Biblia Într-o limbă germanică, este riscant de susținut fiindcă În limba română nu s-au păstrat cuvinte de ritual creștin din limba germană. S-au păstrau Însă din limba latină: biserică, (cuvânt care
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care l-au asasinat pe I. Gh. Duca, și „Decemvirii”, legionarii care l-au asasinat pe Stelescu), aveau să fie uciși într-un mod bestial. În noaptea de 29/30 noiembrie 1938, s-a efectuat tranzitarea lor de la închisoarea din Râmnicul Sărat la cea din Jilava cu două dube. Jandarmii însoțitori, postați în spatele fiecăruia, la un semnal, i-au strangulat în momentul când se deplasau prin Pădurea Snagov, în zona localității Tâncăbești. Acest asasinat politic, ordonat de rege, împlinit imediat după
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1970; Fumul bunicului București, 1971; Memorial de lectură, București, 1972; Walhalla, București, 1973; O partidă de bile, București, 1973; Toamna, păsările..., București, 1975; Fantezie pentru trompetă solo, București, 1976; Povestiri de la Rond, București, 1977; După-amiaza unui faun, București, 1978; Memoria Râmnicului, București, 1979; Câinele andaluz, București, 1980; Autoportret cu bască, București, 1981; Drumurile lui Anton Pann, București, 1981; Marele șlem, Craiova, 1981; Anonim flamand, București, 1983; Bal la Casa Ofițerilor, Craiova, 1983; Pe urmele lui Nicolae Filimon, București, 1985; Coline în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Râmnicu Vâlcea, 1993; Povestiri de adormit Ancuța, București, 1994; Râmnicul, Râmnicul....Jurnal indian, Râmnicu Vâlcea, 1994; Jurnal, I-V, Râmnicu Vâlcea, 1997-2001; Cartea Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 1999; Jurnal în libertate (1990-1993), Râmnicu Vâlcea, 2002; Cuibul de barză, Râmnicu Vâlcea, 2003; Râmnicul uitat, Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Cella Delavrancea, Scrisori către Filip Lahovari, ed. bilingvă, tr. Dan Mateescu, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
cărți în limba arabă vorbită de creștinii orientali, rămași în interiorul granițelor lumii islamice după cucerirea Orientului Mijlociu de către otomani. Sub îndrumarea marelui cărturar Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești, originar din Iviria-Gruzia, care a instalat tipografii la mânăstirile Snagov și Râmnic, s-au tipărit în limba arabă, la Snagov, în 1701, un Liturghier și un Ceaslov, în 1702. La întoarcerea sa în Siria, în 1705, principele Constantin Brâncoveanu i-a dăruit întreaga tiparniță care a fost instalată la Alep, unde patriarhul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Vâlcea, a cărei adresă vă o alătur. Băieții au găsit la tatăl, mort acum 10-12 ani, 150 tablouri pe cari leau luat la București, fără ca să lase măcar unul la gazda proprietară. Cred că s-ar putea cere surorii din Râmnicul Vâlcea să vă dea adresa unui frate, de la care Dvs. ați putea cere un tablou măcar. Avea unul mai reușit care reprezenta interiorul bisericii Sf. Nicolae din Prund. Profesorul Teodorescu a fost coleg cu mine, și avea o fire foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
căpătâi a Bisericii și a credincioșilor. Biblia a Început să fie tradusă În timpul lui Șerban Vodă, care moare, iar Constantin Brâncoveanu duce la bun sfârșit lucrarea Începută. În timpul domniei au funcționat cinci tipografii la: București, Târgoviște, Snagov, Buzău și Râmnic,toate sub oblăduirea destoinicului Voievod. Amintim și alte cărți bisericești cum ar fi Octoihul care s-a tipărit la Buzău În 1700, Triodionul, tipărit În 1708 la Buzău, Volume din Minei , apărute tot la Buzău, Ceaslovul, care a fost tipărit
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
cărți bisericești cum ar fi Octoihul care s-a tipărit la Buzău În 1700, Triodionul, tipărit În 1708 la Buzău, Volume din Minei , apărute tot la Buzău, Ceaslovul, care a fost tipărit la București În anul 1709, Antologhion, apărut la Râmnic În anul1705, Apostolul, apărut În1704 la Buzău, Molitvenicul, apărut În anul 1699 la Buzău, Liturghierul grecesc și arăbesc, Penticostarion și Psaltirea, apărut În anul 1701 la Buzău, Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă, apărută la Buzău În 1691, Slujbele Sfintei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
oraș al creștinilor, și acolo este locul de depozit al mărfurilor care sunt transportate de la Târgoviște în Transilvania”. (Sebastian Münster) Atât în Valahia cât și în Moldova, în secolele XIII-XIV s-au format comunități etno-religioase și lingvistice săsești la Târgoviște, Râmnic, Argeș și la Câmpulung. Acești oameni erau catolici într-o populație majoritar ortodoxă. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, sașii din Brașov au întemeiat această așezare comercială, bine plasată, pe drumul ce duce înspre Dunăre și Marea Neagră
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
invocând nevrednicia și neajungerea mijloacelor pentru a slăvi îndeajuns măreția subiectului, ca în Cuvîntu innaintea cărții aceștiia cătră Preasfințitul Mitropolit t. 45, f. 1 r.-v al Bibliei de la București, ori în prefața la Cuvânt la mântuitoarea patimă a Domnului, Râmnic, 1707, a lui Gheorghe Maiota ("foarte neiscusit și slab la cuvânt"), sunt, pe de-o parte, strategii de îmbunare a lectorului, influențat să devină, astfel, mai indulgent cu posibilele greșeli ("că oamenilor iaste dată datoriia greșalei și numai acela nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
folosi [s.n.]". Un eu auctorial care cercetează și vrea să își comunice explicit opinia își face tot mai simțită prezența ("Insă eu dintru acésté descoper[ă] lucruri minunate, aflu liniia némului rumânesc" Episcopul Chesarie, în predoslovia la Mineiul pe ianuarie, Râmnic, 1779), vizând tot mai des introspecția și căutarea de sine, ca în predoslovia Episcopului Filaret la Mineiul pe aprilie, ce oferă o magistrală imagine a unei ideale lecturi "în cărțile firii", în oglinda cărora, privindu-ne și analizându-ne, "și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în deplinătate, cum tot predosloviile ne-o mărturisesc, prin recunoașterea misiunii cu care suntem învestiți în fața cerului, ca în exemplul "duhovniceștilor slujitori", așezați de Dumnezeu, "aicé pre pământ [...] împărțitori de cerești taine", după mărturisirea Episcopului Grigorie din introducerea la Preoția, Râmnic, 1749) și în fața lumii. Din această perspectivă, finalul Mineiului pe octombrie, unde Chesarie se autodefinește, chemându-și cititorii să-l recunoască în devotamentul său pentru comunitate "și pre mine mă cunoașteți pururé că mai mult cinstesc folosul de obște de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
CHESARIE DE RÂMNIC, (c. 1720, București - 9.I.1780, Râmnicu Vâlcea), cărturar și traducător. Este fiul Ilincăi și al lui Anghelachi Halepliu, zaraf. Învăță la Academia grecească din București, având printre dascăli pe renumitul Alexandru Turnavitu. Cunoștea istoria și limbile latină, greacă, rusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
având printre dascăli pe renumitul Alexandru Turnavitu. Cunoștea istoria și limbile latină, greacă, rusă și franceză. Călugărit în 1761, a fost doisprezece ani protosinghel și eclesiarh al Mitropoliei din București. Împreună cu mitropolitul Grigorie al Ungro-Vlahiei și cu arhimandritul Filaret de la Râmnic, el prezenta, în 1770, doleanțele țării în fața împărătesei Ecaterinei a II-a, la Petersburg. Sprijină acțiunile politice ale mitropolitului Grigorie și ale partidei filoruse a banului Mihai Cantacuzino, cu ajutorul cărora devine episcop al Râmnicului, în 1774. Ca episcop, s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
Ca episcop, s-a impus printr-o bogată activitate culturală, bisericească și administrativă (înființarea de școli, ctitorirea sau restaurarea unor așezăminte de cult la Craiova și București). Renovarea, cu sprijinul material al negustorului Hagi Pop din Sibiu, a tipografiei de la Râmnic și regenerarea acestui centru de iradiere spiritual-religioasă, ce a marcat o epocă a culturii românești, rămân marile lui merite. Importanta sa activitate de traducător a început la tiparnița Mitropoliei din București, unde scoate, în 1765, ampla lucrare a lui Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
și răspunsuri întru Hristos. Implicat în tratativele diplomatice ale momentului, a scris în elină și o Istorie a războiului dintre Rusia și Poarta Otomană, lucrare păstrată doar în traducerea neogreacă a lui Ambrosie Pamperis. Prin cărțile de cult tipărite la Râmnic sub oblăduirea sa, începând din 1776, a contribuit la românizarea completă a serviciului bisericesc. Principala lui operă rămâne editarea, între 1776 și 1779, a șase volume de Mineie (contribuția sa extinzându-se și la pregătirea volumelor următoare, tipărite de succesorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
inspiră masiv din Enciclopedia franceză și din opera bizantinologului Charles Le Beau. La traducerea Mineielor, lucrare colectivă, condusă de episcop, bazându-se pe vechile tălmăciri ale lui Dosoftei, Radu Greceanu și Damaschin al Râmnicului, au colaborat mitropolitul Grigorie, Filaret de Râmnic, Anatolie ierodiaconul, Rafail monahul și Iordan Cappadochianul. Prefețele conțin, în ansamblu, o meditație asupra evoluției istoriei și a timpului. Predoslovia la Mineiul pe octombrie, apărut în 1776, reamintește biruințele în ordine cultural-religioasă (traducerea cărților de cult) și anunță renașterea națională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
în predosloviile sale îl așază pe linia preocupărilor mai vechi ale umaniștilor români, conturând totodată, prin noile elemente de filosofia istoriei și prin tema timpului, profilul unui important cărturar iluminist de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Traduceri: [Mineie], pref. trad., Râmnic, 1776-1779. Repere bibliografice: Iorga, Ist. bis., II, 150-151, 155-156; Mihai Mihalache, Viața și activitatea episcopului Chesarie al Râmnicului, BOR, 1966, 1-2; Duțu, Coordonate, 131-155; Ivașcu, Ist. lit., I, 291-293; Piru, Ist. lit., II, 160-163; Anghelescu, Preromant. rom., 41-45; Dicț. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
al Râmnicului, BOR, 1966, 1-2; Duțu, Coordonate, 131-155; Ivașcu, Ist. lit., I, 291-293; Piru, Ist. lit., II, 160-163; Anghelescu, Preromant. rom., 41-45; Dicț. lit. 1900, 177-179; Niculae Șerbănescu, Un cărturar iluminist muntean din secolul al XVIII-lea: episcopul Chesarie de Râmnic, BOR, 1981, 1-2; Păcurariu, Ist. Bis., II, 429-435, III, 52-56, passim. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
1939-1941, dedicată memoriei canonistului bucovinean dr. Valerian Șesan, apărea în primăvara 1943,într-un volum pe cât de respectabil în pagini, pe atât de cuprinzător în colaboratori și conținutul științific.” (M.S. Cărți și Reviste din Revista Bucovinei nr.9/1943) * „La Rîmnicul Vâlcea apare vechea Candela, anul 53-54, 19421943, volum comemorativ (256 pagini) sărbătorind vârsta de 60 de ani împliniți la 1iulie 1942.” (Revista Bucovinei nr.7/1944) * Dr. Silvestru Morariu - Andrievici, fiu de preot născut în comuna Mitocul Dragomirnei la 14
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Epaminonda-Bucevschi, a apărut în două coli de tipar, cu patru ilustrații și-n aceeași sobră și vioaie ținută publicistică, scriau ziarele. * Din august 1941-iunie 1944, se pare că șia mutat sediul la Râmnicul Vâlcea (nr.2-6/1944 apărea precis la Râmnicul Vâlcea). * ...” Ne-a pricinuit mare bucurie noua revistă de literatură și folclor a dlui Leca Morariu, intitulată Făt-Frumos. Vrednica și inimoasa soră se tipărește la Suceava, unde trăiesc cele mai alese amintiri despre munca lui S. Fl.Marian și unde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Germanismomania junimistă”, „Bucovina bibliografică: Iracle Porumbescu”, el... „Multe și mărunte” plus Cronică... Și alături de el, în primul număr din Fond și formă: Petru Iroaie cu „Alecsandrismul lui Odobescu” și Bob Bărgăuan cu „Creangă în italienește” În 1944 revista apare la Râmnicul Vâlcea (se pare, un număr) * Întradevăr, revista Fond și formă nr.2, Anul II, 1944, apare la Râmnicul Vâlcea, str, Bulevardul Tudor Vladimirescu nr.33, Tipografia Gutenberg. Iată cuvântul de început: „În atâta vitregie a vremuirii, revista Fond și formă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
151. Pe locul Ateneului Român de astăzi se afla grădina Episcopiei, una dintre cele mai vechi grădini din București, cuprinsă între Calea Victoriei și strada Nicolae Golescu (ulița Poșta Veche); grădina fusese proprietatea familiei Văcărescu („livedea Văcărescului“), apoi a Episcopiei de Râmnic care avea aici un metoc; grădina a fost modernizată prin 1872, devenind, după cum ne asigura un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile circului despre care voi vorbi la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Șerbia, Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1892 Mogardici, Cristofor (Baurcu Moldoveni). 1 1901-1902 Georgescu, George (Brăila). 1 1904-1905 Gutman, Iancu (Târgu Frumos); Paricescu, Alexandru (București). 2 1913-1914 Ionescu, Diogene (Râmnicul Sărat). 1 În fine, amintim și numele celor cinci tineri din România care deveneau doctori în științe după 1884, dintr-un total de 198 înregistrați în statistici; adăugăm că străinii din statisticile vremii (31 la număr), care obțineau un doctorat
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]