186,257 matches
-
mai crede ... nu în Dumnezeu sau în zei, ci ... în moarte, în moartea veșnică, în iminența ei. Astfel, ei nu mai cred în mântuire. Înțelegerea de astăzi a religiei ca o realizare de sine este destul de ieftină. Sunt eliminați, pe rând, diavolul, iadul, păcatul și nu mai rămâne nimic altceva decât consumul de bunuri. Există, acum, în lume, mai multă frică decât oricând, însă nu este frica de Dumnezeu.“ Îndemna permanent „să adunăm viață pentru eternitate“ Îndemnul pe care ni-l
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
sale, Pentru viața lumii și Din apă și din Duh, Postul Mare conduce și astăzi, după patru decenii, în topul best-seller-urilor editurii newyorkeze. Un sondaj realizat în anul 1992 de Paul Meyendorff - în calitate de secretar al Bisericii Ortodoxe din America - în rândul clerului acestei instituții dezvăluia cifrele provizorii ale unei moșteniri prematur și, finalmente, imposibil de cuantificat: "rezultatele erau uluitoare: 80% [dintre clerici, n.n.] citeau o parte sau toată anaforaua liturgică cu voce tare; 95% încurajau împărtășirea frecventă; 39% oficiau Botezurile unite
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
exprima unitatea poporului lui Dumnezeu” (p. 97). Nu este corect nici să se prezinte sinaxa „ca actul principal și fundamental al Liturghiei” (p. 5) sau Liturghia drept „Taina Adunării” (p. 97), nici de a prezenta Euharistia ca fiind „în primul rând darul și împlinirea unității credinței și dragostei” (p. 151). Pe de o parte, Părintele Alexander Schmemann pierde din vedere faptul că harul hirotoniei îi conferă preotului un loc și o funcție speciale (dacă fiecare credincios este „împărat, preot și profet
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
împresoară. Nimic nu pare azi la fel, Îi dau iubirii întâietate, Amorului îi sunt fidel Da, inimă, tu ai dreptate! Mai des decât m-am așteptat, Sunt ros de apăsătoare gânduri, Mă paște o porție de oftat și lacrimi printre rânduri. Tu ai plecat fără să spui, Fără să-mi dai o îmbrățișare, Mi-e greu, mă simt al nimănui, Mă simt un oarecare. Pierd nopțile gândind la noi, Zilele-s reci și infinite, Tânjesc la tine, la noi doi, Trezești
MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1483614751.html [Corola-blog/BlogPost/382788_a_384117]
-
anume faptul că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl, așa cum avem mărturisirea Sfântului Sinod Ecumenic de la Constantinopol, la anul 381, prin cei 150 de Părinți prezenți, care au întregit Simbolul Credinței (Crezul) cu ultimele cinci articole. Și, nu în ultimul rând, să avem mare grijă privind păcatele împotriva Duhului Sfânt, care sunt foarte grele și ne pot aduce mare pagubă și trupului, dar mai ales sufletului. Cine hulește pe Duhul Sfânt îl hulește, de fapt, pe Dumnezeu. Să avem mare grijă
CINE ESTE DUHUL SFÂNT? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466409696.html [Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190]
-
Ei nu aud că țara geme de durere, Și nici rădăcini nu mai au, iar stânca piere... Au uitat de tine, au uitat de frați, Au format partide ce par niște coride Și-și schimbă masca după interese, Sunt, pe rând, când tauri, când toreadori... Eu sunt mamă ca și țara mumă, Mi-e sufletul trist și ars de brumă, Nu știu ce să-mi învăț nepoții Când la conducere...sunt toți netoții. Uneori, mă rog și sper, alteori, plâng și disper... Adeseori
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
reușit să ne împlinim și dorința de a călători liberi prin lumea largă. N-am stat să ne plângem lipsurile la nimeni sau să protestăm „organizat” împotriva celor care ni le fac, după cheremul celor care așteaptă să le vină rândul, să ne facă și ei altele, ci am plecat cu zestrea anilor cei mai productivi ai vieții noastre, să ne sacrificăm și să întâmpinăm greutățile necunoscutului, trăind departe de rădăcinile noastre. Într-o astfel de frumoasă lună a anului 2012
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
privință, în care ideia „educației sexuale” se mărginea îndeajuns la ce se învăța în cărțiile de biologie, iar de la părinții noștri, nu se putea scoate așa ceva pe masa discuțiilor cu noi, copiii lor. Singura atenționare ce o primeam în repetate rânduri noi, fetele, era aceea că „relațiile intime” trebuiau să înceapă odată cu căsătoria și că, băiețiilor, nu li se impunea acest lucru. Crescută în ideea „castității”, în care cea mai de preț avere este păstrată de o fată drept cadou de
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
mi-am putut stăpâni gândurile năvălitoare cu bănuieli neîntemeiate pe fapte reale. Într-o dragoste adevărată teoria spune clar: se discută fără ascunzișuri tot și, unde nu se poate ceva, îndrăgostiții trebuie să caute împreună soluțiile, consultându-și în primul rând părinții, lucru pe care nu-l prea mai făceam nici noi, tinerii de pe-atunci, darămite cei de azi. Dar practica? Cu asta-i mai greu! Alunecându-mi ochii, din când în când, pe la emisiunile de scandal televizate, care provoacă
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
violența în societate și familie... Dar ce subiect nu abordăm noi dincolo de cel nelipsit al istoriei? Ne face plăcere a filozofa, mai ales că fiecare venim cu o experiență de viață, ceeace la noi prea puțin diferă una de cealaltă. Rând pe rând, imediat ce m-am recăsătorit, am reușit să-mi aduc copiii și chiar dacă acum locuiesc în țării diferite se ajută între ei și cand pot se vizitează. Într-una din zile, văzându-mă cufundată în gânduri, m-a întrebat
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
societate și familie... Dar ce subiect nu abordăm noi dincolo de cel nelipsit al istoriei? Ne face plăcere a filozofa, mai ales că fiecare venim cu o experiență de viață, ceeace la noi prea puțin diferă una de cealaltă. Rând pe rând, imediat ce m-am recăsătorit, am reușit să-mi aduc copiii și chiar dacă acum locuiesc în țării diferite se ajută între ei și cand pot se vizitează. Într-una din zile, văzându-mă cufundată în gânduri, m-a întrebat: ─La ce
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
matinali. Din păcate, nu numai aceștia, dar și ceilalți par să mă contrazică. E aproape nouă și, în afară de Thomason, pe care-l zăresc ieșind aproape de opt, nu mai văd pe nimeni. Așteptarea are însă și părțile ei bune. În primul rând, mi-a dat ocazia să admir pentru prima oară live răsăritul. A fost de-a dreptul tulburător. Nu apucase să se arate bine Soarele când cerul devenise portocaliu, apa oceanului neagră, iar undeva la linia orizontului, același Soare, de un
DRUMUL APELOR, 59 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494173990.html [Corola-blog/BlogPost/352754_a_354083]
-
din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Setos... Tu mă vei căuta în miez de noapte Să faci din inocenta mea iubire; Flămândă... Vreau sa faci din ea trăire, Când vei sorbi sărutul meu din șoapte... Voi colora ochiade printre rânduri Solare, selenare-n panta rei Găsite Între rătăcite gânduri. Vei face serenade din dorințe Când ochii mei îi va privi Pe-ai tăi Ca un îndemn Mistic Ce curge Din Olimp până la Cerber, Din tălpi spre cer, Din azimut spre
DE-A-NDOASELEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1434485171.html [Corola-blog/BlogPost/374803_a_376132]
-
deschis un cafe-bar. Vrei să cumperi un ziar, stai la coadă. La impozit când plătești, „lumea asta-i tare șoadă”, stai la coadă. Dar ce? Coada asta-i de mâncare, de-i atâta înghesuială? v Am mai scris vreo două rânduri, iarăși am căzut pe gânduri, consemnez iar în jurnal, câte un fapt comun, banal. Căci de lucruri serioase lumea nu mai vrea să știe să audă căci la toate este surdă. Am trecut și iar vom trece și prin anotimpul
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/File_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/360881_a_362210]
-
strămoșească spirituală în calitatea națională a Neamului, integrându-se ca model ceresc al Ortodoxiei. * * * Dumitru Bălașa-preot, supranumit „Patriarhul de Drăgășani”. Ilustrul teolog, preot, istoric-dacolog, poet, prozator, dramaturg, gazetar, publicist, editor și cărturar s-a născut în vatra ortodoxă, care la rândul ei coboară din vatra milenară a viticultorilor traco-geto-daci, a unor țărani imperiali vâlceni, în satul Dealu Mare-Gușoeni la 1 August 1911. Parcurge Școala primară din satul Spârleni, comuna Gușoeni, după care Seminarul Teologic „Sântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, ca bursier
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Ca să expun prin palat... O, rareori prilej aveți... Să mă puteți admira! Ca Rafael... pe pereți, Îmi expun opera mea. Vin aleșii să mă vadă!... Eu pictez cu ce-au făcut, Fiindcă toții-ncep să creadă, Că un muritor de rând Nu mai poate aspira... Peste veacuri să rămână În muzeu, cum e opera mea; Nefiind pictatăde mână, Am lucrat-o... cum și ei Ne lasă mereu tablou: Căscați gura!... Ce-i cu voi? Doar fac treabădin popou. ÎN LOC DE Epilog ... Când
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/M_u_s_c_a.html [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
comerțul cu droguri, am mers pe aceeași cale: azi începi să folosești droguri, spunându-ți că ești în control, mâine te trezești că ai devenit un consumator care are nevoie de cantități mari și - neavând altă sursă - te strecori în rândul sutelor de mii de indivizi care vând droguri pentru supraviețuire și pentru a avea propria lor sursă. Ieșisem din adolescență, când fusesem agățat de marijuana, eram de mai mulți ani pe drumuri, tânăr hippie dintr-un grup de șase, cu
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri by https://republica.ro/sistemul-lui-jimmy-o-incursiune-in-lumea-unui-dealer-de-droguri [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
că poate să-și realizeze visul... Eliberată de grija bacalaureatului și mulțumită de felul în care se prezentase, dar cu gândul la alte examene pe care le gândea, Alina se pregătea de sărbătoare. Mai întâi a luat toate încăperile la rând să facă, într-o anumită ordine, curățenie generală; a bătut covoare și pături, a aerisit toate hainele, a spălat geamurile, a spălat rufe și le-a călcat, a șters praful de prin toate ungherele și de pe mobilă și a avut
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DOUĂ DESTINE Autor: Ana Soare Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului Să-ți amintești de noi, așa cum am fost Șiruri de rânduri scrise c-un rost, Cuvinte pe file, rănite de viață Păstrate-n coperți cu titlul pe față. Două destine, o singură rană Și mii de secunde ce-au curs ca să doară, Vise sublime de coșmaruri ucise Și fraze rămase, de
DOUĂ DESTINE de ANA SOARE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/ana_soare_1458654664.html [Corola-blog/BlogPost/363724_a_365053]
-
câte-amintiri mă leagă, Iar ochii-mi plâng și sufletul mă doare. Parfumul lor îmi răscolește-n gânduri Și mi le poartă-n voie prin eteruri, Te rog, dac-au ajuns la tine-n ceruri, Prin ele, să-mi trimiți nescrise rânduri. Să-mi spui ce faci și ce mai face tata, Și pe la voi, din iarnă, se renaște? Cum e pe-acolo când, la noi, e Paște, Sau cât de nemiloasă-i judecata? Sau spune-mi ce vrei tu, doar îmi
ȚI-AU ÎNFLORIT SALCÂMII, MAMĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1462215870.html [Corola-blog/BlogPost/381764_a_383093]
-
felul de promoții pentru fanii sportului rege. Deși în oraș sunt suficiente pub-uri sportive, unele cu terase de vară iar altele fără, clienții pot alege în funcție de prețuri, amenajare interioară sau poziționare ce baruri preferă și din acest motiv în rândurile de mai jos găsiți câteva locații pe care noi le recomandăm pentru a vedea meciurile Cupei Mondiale din Brazilia 2014: Citește tot...
Cupa Mondiala Brazilia by http://www.iasi4u.ro/stire/cupa-mondiala-brazilia/ [Corola-blog/BlogPost/94619_a_95911]
-
ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... Citește mai mult Fiecare zonă geografică a României își are tradițiile și obiceiurile ei de Crăciun, moștenite din moși-strămoși și păstrate mai mult sau mai puțin nealterate de-a lungul timpului și... vremurilor
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală.În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice ... II. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)*, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2127 din 27 octombrie 2016. XI La începutul lui iulie, anul următor, mă întorceam de la Iași în ultima vacanță de
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
observa din analiza conținutului anexelor I-II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii și autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele și dregătoriile și toate celelalte ale ei, precum și cei ce-și pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată a provinciei și a Țării nu mai depindea exclusiv de relația cu Domnitorul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare(anexele I-II). În viața publică boierii olteni se disting, și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]