2,475 matches
-
coroana; patriarhul stă înaintea analogului, iar, înapoia sa, cel ce urmează a fi încoronat. Se rostește o rugăciune, după care îndată îl îmbracă cu hlamida. Urmează salutul Pace tuturor! O rugăciune a plecării capetelor și împărtășirea cu Darurile Înaintesfințite . O rânduială similară era întâlnită și la numirea demnitarilor bizantini (cezari, arhonți, patricieni) . Tot astfel, în numeroase manuscrise, în linii mari, Cununia avea rânduiala de astăzi, dar păstra integrată, la locul potrivit, împărtășirea cu Darurile Înaintesfințite. Oficiul se deschidea cu binecuvantarea euharistică
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
îmbracă cu hlamida. Urmează salutul Pace tuturor! O rugăciune a plecării capetelor și împărtășirea cu Darurile Înaintesfințite . O rânduială similară era întâlnită și la numirea demnitarilor bizantini (cezari, arhonți, patricieni) . Tot astfel, în numeroase manuscrise, în linii mari, Cununia avea rânduiala de astăzi, dar păstra integrată, la locul potrivit, împărtășirea cu Darurile Înaintesfințite. Oficiul se deschidea cu binecuvantarea euharistică (Binecuvântată este Împărăția...) ; urma ectenia mare, cu cereri speciale, cele trei rugăciuni, încununarea, pericopele scripturistice, ecteniile întreită și a cererilor, apoi rugăciunea
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
mai înainte sfințite Sfinte, sfinților! Strana cântă îndată: Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos..., iar preotul îi împărtășea pe miri în timp ce se cânta chinonicul (priceasna): Paharul mântuirii..., apoi binecuvânta paharul de obște , le dădea să guste din el, și urma rânduiala Cununiei până la sfârșit. 4. Despre asocierea și combinarea Cununiei cu Liturghia Euharistică deplină Cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos adresate lumii prin dialogul Său cu ucenicii, sunt lămuritoare pentru a înțelege rolul Euharistiei în viața Bisericii: „Eu sunt Pâinea cea vie, care
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
că trebuie să căutăm inovația, ori exoticul, cu orice preț, producând și provocând modificări majore de formă, dar și de fond, în cadrul cultului. Dar mai cu seamă nu se poate ignora logica liturgică și pastorală precum și evoluția istorică naturală a rânduielilor. Același lucru se poate spune și în privința restabilirii raportului dintre Cununie și Împărtășanie. Astfel, dacă se dorește restabilirea sau reabilitarea vechii legături dintre Cununie și Euharistie, acolo unde este posibil din punct de vedere canonic în loc să se creeze structuri și
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
strânsă relație cu Euharistia, și așa erau folosite și textele din vechile Evhologhioane manuscrise , cum este cazul celebrului codice italo-grecesc Barberini Gr. 336 , provenind din secolul al VIII - lea sau al IX - lea; însă, nu știm cum era combinată această rânduială a Cununiei cu cea a Liturghiei, ori dacă era combinată în vreun fel anume, având în vedere că în structura ei se găsea doar cea de a treia din rugăciunile actuale, pe când Sfânta Liturghie avea deja structura de astăzi, cu
DESPRE CASATORIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366932_a_368261]
-
sârguim să nu oferim nici un prilej de scandal, pentru ca noi să fim nevinovați, și să ne învrednicim de iubire de oameni de la Dumnezeu". Acestea deci despre scandal; iar neoranduiala este atunci când un lucru se face afară de randuiala lui. Iar întrucât rânduiala și legea Bisericii este ca toți creștinii, ce se găsesc de față la dumnezeiasca Liturghie și nu sunt sub canon, să se împărtășească, este evident că fac neoranduială călcând legile Bisericii câți nu se cuminecă. De aceea zice și proorocul
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
se cuminecă. De aceea zice și proorocul Avacum: "Soarele s-a ridicat și luna a stat în randuiala ei"(Oda 4); adică: Soarele dreptății, Iisus Hristos Dumnezeul nostru, S-a înălțat pe cruce și luna, adică Biserica, a stat în rânduiala ei, adică în voința și porunca lui Dumnezeu, din care a căzut. Așadar, câți fac ceva în afara poruncii lui Dumnezeu aceștia fac scandalurile și neoranduielile, iar nu se luptă după putere să păzească poruncile Stăpânului. În încheiere, așa ca o
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Trupul și Sângele Domnului iar ca scop sfințirea credincioșilor. Sfințirea se împlinește prin împărtășirea cu Sfintele Taine, rațiunea de a fi a întregii slujbe care este o înălțare continuă spre acest moment suprem. Rugăciunile, cântările, citirile din Sfânta Scriptură, toate rânduielile Liturghiei, sunt mijloace care ne pregătesc pentru sfințirea prin împărtășire având însă și ele putere de a ne sfinți prin întâlnirea cu Dumnezeu pe care o mijlocesc și prin aspectul lor catehetic: ne întorc gândul către Dumnezeu, ne învață bunătatea
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
rațiunea de a fi a Sfintei Liturghii. Nicolae Cabasila își începe tâlcuirea Sfintei Liturghii cu afirmația că săvârșirea acesteia are ca obiect prefacerea darurilor în dumnezeiescul Trup și sânge al Domnului în scopul sfințirii credincioșilor prin împărtășirea cu acestea. Întreaga rânduială a Liturghiei este o pregătire și un urcuș continuu spre unirea euharistică cu Iisus Hristos. În sfânta Liturghie Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos este prezent în mod real nu numai în jertfa euharistică ci, după cum remarca Părintele Stăniloae, în multe
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
indice citirea în taină a anaforalei. Din contră, Împăratul Justinian prin Novella 137, cap. VI din 25 martie 565 interzice citirea în taină a anaforalei”. Dar măsura sa nu a putut opri răspândirea acestui obicei. S-a ajuns astfel ca rânduiala Liturghiei să ia înfățișarea „unui serviciu dublu: de o parte unul cu caracter tainic săvârșit în tăcere de către liturghisitor în altar, iar altul exterior, perceptibil și executat de către diacon și popor (strană, cântăreș, cor) în văzul și auzul tuturor. Faptul
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
a luminii și a comuniunii cu Dumnezeu”. Acum putem cu adevărat să ieșim „cu pace” din biserică ducând pacea și darul lui Dumnezeu, primite la Liturghie, acasă și pretutindeni unde ne găsim. 9. Câteva concluzii și încheierea Prin urmare, întreaga rânduială a slujbei ne descoperă faptul că Sfânta Liturghie este împlinirea pregătirii pentru Dumnezeiasca Euharistie iar Sfânta Euharistie este pogeul, punctul culminant și rațiunea de a fi a Sfintei Liturghii. Cu alte cuvinte, Sfânta Liturghie este o lucrare comună a întregii
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
ani, să rămână acolo să fie o probă, o mărturie insignifiantă că au existat oameni și activități, buni-bune, răi-rele, pentru se măsură mereu grija de recuperare a unei istorii ceva mai puțin de o jumătate de mileniu, având în vedere rânduiala sistemică și economico-culturală organizată conștient. Iată și programul unei zile din viața unui deținut de la Alcatraz și, jur să mă despart de tine cetitorule, căruia ți-am pus răbdarea la încercare cu acest obositor și interminabil subiect, tern și fără
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
ce, ei nu tot așa: după beția de dimineață urma numita dregere se seară, adică o altă beție. Sub aceste faste auspicii Donică ducea o minunată viață de parazit îmbunătățită de faptul că-l mai ajuta pe părintele Sofron la rânduielile bisericii, cum spunea el. Adică mai dădea cu mătura, mai trăgea clopotele, mai halea coliva de la parastase, mai scotea câte un ban din cutia milei, în fine, era omul bun la toate, iar părintele, exact în spiritul milosteniei creștine, îi
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
și istovitor război între 1777 și 1783. Nașterea națiunii americane prin această formă de luptă revoluționară, urmată 13 ani mai târziu de revoluția franceză de la 1789 au imprimat lumii un nou curs istoric, o nouă viziune și reîntemeiere asupra omului, rânduielilor în care își va circumscrie existența sistemică, social-istorică, drepturile și menirea sa și a națiunii din care face parte. Urmările acestora se vor râsfrâng pozitiv, într-un fel sau altul, asupra tuturor popoarelor lumii iar unele din obiectivele lor de
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
tip bărbos, aidoma fostului său idol „Che” - căzut la datorie cu un sfert de veac în urmă în munții Boliviei și în numele „revoluției castriste extinse pentru America Latină” de la Havana-cetire (și evident al „revoluției mondiale preconizate” de corifeii mai noi ai rânduielilor materialist-istorice și dialectice, demni urmași ai „trinității” bărboșilor roșii..., deci un tip cu o barbă a la Dincă” publica, într-o revistă azi dispărută, „Fraierul român”, programul politic al uni partid relativ nou, Partidul Comunist-Leninst (parcă!) din România. Credea, în
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
simțit în permanență hulit și damnat. El era vinovat mai mereu, fără să fi fost lăsat să.și demonstreze nevinovăția sau poate zăloșenia și credulitatea în himere sistemice. Era, în tot ce făcea, un protest lucid față de mascarada politică a rânduielilor comuniste, cărora însă le întrezărea temeinicia cu oameni hotărâți, devotați cauzei, curați. Contesta eficiența mijloacelor folosite, fără să fi fost în stare să înțeleagă că scopul scuză mijloacelor. Le denunța ca atare, sesizând totodată necesitatea unor căi și mijloace care
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
Roman de o reală valoare literară, „Baia Balkan” evocă o lume arhaică, în care întâmplări de demult își fac locul în prezent. Eroii sunt dominați de un profund sentiment patriotic și au vocația lucrului bine împlinit. Ei se conduc după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești și își duc traiul într-un spațiu spiritual și fizic ce a devenit vatră. „Baia Balkan” este o carte despre oameni răbdători în suferință, ce țin în sufletul lor dureri nestinse. Ei au puterea
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare Poartă Sărutului un arc de triumf? Sau, doar un simplu portal așezat la intrarea în Grădina Publică? Cu siguranta, Poartă Sărutului reprezintă mai mult decât oricare interpretare, ea reprezintă însăși cumulul de idei exprimate de autor
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
nevolniciile marii conflagrații, privațiunea de orice fel era cuvântul de ordine al zilei, cumpătarea era recomandarea autorităților iar raționalizarea era măsura acestora cea mai la îndemână, a părinților către odrasle, chivernisirea nu era un moft, gogoașă sau himeră propagandistică (noile rânduieli abia se înfiripau și în lumea satelor) iar copiii își exibau naivitățile la aproape orice manifestare cu public (ulițe, școală, „cască gura” la horă, cete de colindători, cu ursul, cu brezaia, plugușorul etc), contactul cu altă lume și ieșirea în
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
din “zăbala” limited speed vor alerga nebunatici pe firul de beton al uriașelor panglici rutiere cu câte trei și patru benzi de circulație pe un singur sens, o lărgime care confirmă deloc ipoteticul “principiu al vastității” pe care se reazemă rânduielile vieții diurne a americanuluii, în sfera activității sale publice sau private. Undeva în dreapta, pe un indicator citești ceva ce pare obișnuit la prima vedere și apoi, dintr-o dată, strecurarea fiorului unui gând sau presimțiri care nu-ți dă pace, o
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
și-a pomilor coroană, Sperând că mai mult rodesc. La ușă, pelin se pune, Sau frunze de leuștean; Că duhuri rele pot ține La distanță, peste an. An de an perpetuate, Tradiții populare La sate sunt practicate În Sfânta Sărbătoare. RÂNDUIALĂ DE SF.GHEORGHE Sfântul Gheorghe-n sărbătoare, Dezleagă vremea caldă, Pe câmp să plouă cu floare, De fluturi colindată. La sărbătoare creștină, Mit se perpetuează, Ce-n casă și în grădină, Datini împrospătează. Se-agață la grajd de vite, Funie
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
Acasa > Cultural > Traditii > INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1941 din 24 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Tradiții creștine și ritualuri de Florii După datină străbună Vine sacră rânduială, Cu-a Floriilor cunună La Sărbătoare Pascală. Iisus a fost întâmpinat În Tepmplul din Ierusalim, Asemeni unui Împărat, Cu rămurele de măslin. Crengi din sălcii inverzite, Mirosind a primăvară, În biserici sunt sfințite, Din credință milenară. La icoană se păstrează
INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM-FLORIILE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368657_a_369986]
-
hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
un trup, pentru că "Cei doi vor deveni un singur trup" (Matei 19,5). Căsătoria a fost fundamentată la început, pe continuitate, ceea ce înseamnă că ideea de despărțire era respinsă cu desăvârșire; Moise a dat voie evreilor să treacă peste aceste rânduieli ‑ cu voia lui Dumnezeu ‑ datorită împietririi inimilor lor. Hristos, însă, care a rânduit un nou legământ al mântuirii și ne‑a restaurat după chipul dintru început și după natura inițială, a readus și căsătoria la starea ei originală, aceea, caracterizată
CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363636_a_364965]
-
îmi profanează osuarul! Dar ce se vor face ele, bietele-mi oase, când se vor dezgoli de mine, de tot, în iarna cea lungă, în era mea glaciară? Noroc însă (ce noroc pe ele!) că nu vor rămâne afară!... Ce rânduială ciudată, să ne fie religve ale edificiilor noastre doar schelele lăuntrice! Oare ce mister poartă? Îngrijiți-vă așadar oasele, oameni buni, mângâiați-le, mai ales, în târziile ierni ale voastre, căci ele vă sunt aici, pe pământ, cele mai sigure
ÎN IERNI TÂRZII... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363680_a_365009]