708 matches
-
mbracă în culori măiestre Soarele-nconjoară-n aurie salba..... Porumbița, numai, nu-a lăsat-o albă. Albe sunt Albe sunt Rochițele. Le-au pierdut Fetițele Cine le-a uitat afară Înșirate-așa Pe sfoară? Ghici, Sunt fustele Mirelei? Nu, rochiță rândunelei! Vine ploaia de George Coșbuc Vine ploaia, bine-mi pare! În grădina am o floare, Ploaia o va crește mare, Vine ploaia, bine-mi pare. Vine ploaia, bine face, Spicul plin acum se coace, Spicului răcoarea-i place, Vine ploaia
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
roadele bogate și cu tristețea ei solitară a venit și la noi. De pe un câmp cu iarbă arămie, o fetiță se uita pe cer și în jur. Ea vedea cum cocorii se duc, se duc și nu se mai zăresc. Rândunelele și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
DE TOAMNĂ Întotdeauna amurgul de toamnă este foarte romantic. Pământul șters caută liniște, odihnă, pace adâncă. Frunzele salcâmilor se agită, se strâng cap la cap într-o adiere de vânt și încep să șușotească. S-au așezat pe telegraf ultimele rândunele ca un șirag de mărgele să-și ia rămas bun și apoi să plece în țările calde. Frunzele galbene, ruginii, zdrențuite de ploi și arse de vânt și-au luat și ele rămas bun, căzând ca niște bărcuțe pe covorul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și-au deschis petalele colorate. Crinii palizi își desfac petalele abia când razele soarelui le mângâie tulpinile fragede. Zambilele lasă un parfum minunat în urmă. Prunii din livezi sunt ninși cu flori. Verdele e culoarea ce domină pădurea. Cocorii, ciocârliile, rândunelele și toate păsările călătoare s-au întors. Cucul își strigă iar numele în luncă, pitpalacul scoate un ciripit ușor, ciocârliile zboară fericite, deoarece sunt iarăși acasă. Însă toate păsările își fac un nou cuib. Din paie sau din crenguțe, cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ară, seamănă, plivesc printre straturi micile ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea neobosiți. Cât de frumoasă este primăvara când natura se trezește iar la viață ! Andra Lorenț TOAMNA-ANOTIMP ÎMBELȘUGAT Când săgețile frânte ale cârdurilor de cocori și de rândunele străpung cerul, iar ploaia își cerne mărunt sita deasă, îmi aduc aminte de toamna cea cu mantie ruginie și cu trenă lungă. Într-adevăr, toamna este mohorâtă, cu vânturi moi și tânguitoare, dar este îmbelșugată. Adesea , toamna plânge cu lacrimi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mirele”). Urmărind universului mărunt, observăm că Tudor Arghezi continuă tradiția lui Emil GÎrleanu și a lui George Topîrceanu, În descrierea universului mărunt, al viețuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea acestor viețuitoare, de la gâzele minuscule, la feluritele păsări (cocoși, rândunele, vrăbii, lăstuni, etc.) și patrupedelor casnice (vaci, măgari, iezi, purcei, căței, pisici, etc.) n-a căpătat un contur mai unitar și mai complex În cele mai felurite ipostaze, de la copil până la matur. Poetul coboară până la dimensiunea ludică a vieții. Din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
splendoarea lui: în Abecedarul Micului Creștin, Editura Didactică și Pedagogică, 2002, de Preot Ioan Săuca, elevilor li se prezintă următoarea scurtă poveste, cu morala aferentă: „Vasilică este un copil rău. El s-a urcat pe o scară să strice cuibul rândunelelor. Dar a pățit-o! Dumnezeu l-a văzut și i-a tras scara (manualul prezintă și o poză sugestivă, cu Vasilică zăcând inconștient cu scara căzută peste elă. Băiatul nu s-a mai putut bucura de vacanță, având nevoie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
pățit-o! Dumnezeu l-a văzut și i-a tras scara (manualul prezintă și o poză sugestivă, cu Vasilică zăcând inconștient cu scara căzută peste elă. Băiatul nu s-a mai putut bucura de vacanță, având nevoie de tratament medical. Rândunelele zboară fericite și Îi mulțumesc lui Dumnezeu că a avut grijă de ele“. Manualul poartă deci titlul sugestiv Abecedarul Micului Creștin. Iar micul creștin trebuie să învețe, de la bun început, că Dumnezeu însuși, când se supără pe năzdrăvăniile copiilor, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
creștin trebuie să învețe, de la bun început, că Dumnezeu însuși, când se supără pe năzdrăvăniile copiilor, se apucă să se răzbune pe ei, smulgându-le scara de sub picioare, băgându-i în spitale, năpăstuindu-i cu asupra de măsură. Toate pentru ca rândunelele, bietele, să poată zbura liniștite, gângurind pe limba lor imnuri de slavă. Dumnezeul propovăduit de preotul Ioan Săuca, cu girul BOR și al MEC, firește, nu mai amintește deloc de Cel pe care unii, considerându-se la rândul lor creștini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
alte culte creștine, chiar recunoscute oficial în România? Să nu se mai revolte. Să găsească, eventual, soluții, dacă simte nevoia să-și păstreze supremația. Dar nicidecum povestea lui Vasilică nu poate fi o soluție. Nici pentru micii creștini, nici pentru rândunele. Îmi rămâne doar, pentru final, să citez o replică extraordinară, pe care mi-a dat-o un coleg cu vaste cunoștințe teologice după ce i-am spus povestea lui Vasilică: „La așa țară, așa Dumnezeu!“... Românii e deștepți Radu Pavel Gheo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munții, rândunelele, cucul. Faceți tot posibilul ca și copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragoste față de natură și animale, omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte - VIAȚA.” ( C. Mihăiescu ) Particularitățile
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
neașteptate; o inimă de poet vibrează sub mantia de piele, iar dezamăgirile lor au o expresie frumoasă și emoționantă: "Frunzuliță trei smicele, Vai de păcatele mele, Aseară, pe la o vreme, Visai niște visuri grele. Pe deasupra casei mele Trecea stol de rândunele. Nu e stol de rândunele, Ci sunt ahturile mele Și dragostele tinerele, Care mă iubeam cu ele Din tinerețile mele." Întâlnim la Saadi și la cei mai delicați poeți persani forme de melancolie care-i sunt familiare lăutarului. Ascultați-l
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vibrează sub mantia de piele, iar dezamăgirile lor au o expresie frumoasă și emoționantă: "Frunzuliță trei smicele, Vai de păcatele mele, Aseară, pe la o vreme, Visai niște visuri grele. Pe deasupra casei mele Trecea stol de rândunele. Nu e stol de rândunele, Ci sunt ahturile mele Și dragostele tinerele, Care mă iubeam cu ele Din tinerețile mele." Întâlnim la Saadi și la cei mai delicați poeți persani forme de melancolie care-i sunt familiare lăutarului. Ascultați-l pe acesta din urmă cum
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din hârtie lucioasă, urmați de magi și soldați romani: "Sculați, sculați boieri mari, Sculați voi, români plugari, Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat. Iată lumea că-nflorește Pământul că-ntinerește, Cânt prin luncă turturele, La fereastră rândunele Și-un porumb frumos leit Dinspre apus a venit. El vă zice să trăiți, Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloriți Și ca ei să-mbătrâniți". Este obiceiul, pe care-l întâlnim pretutindeni, de a face cheta pe la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți în pământ și cu o apărătoare în formă de „V după care se puneau paie mărunte sau uneori unse cu lut cu paie. La casele care au început să fie acoperite cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină departați, La vârfuri amestecați; 10. Dar în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere norocul. - La primul scăldat al noului-născut, moașa îi pune degetele mari de la ambele mâini pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
La doi brazi îmbinărați Și 'n tulpini întulpinați. 9. La tulpină departați, La vârfuri amestecați; 10. Dar în ramurile lor, Este-un leagăn de mătasă. 11. Dar în leagan cine-mi doarme? Doarme...** om bun. 12. Vine-un cârd de rândunele Cu glasuri de păsărele. 13. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 14. Vine-un cârd de porumbei Cu glasuri de feciorei. 15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere norocul. - La primul scăldat al noului-născut, moașa îi pune degetele mari de la ambele mâini pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tradiția de "case țărănești, bucovinene". Bătrânii spuneau pe atunci că "nu este bine ca în jurul casei să fie sticle, borcane, oale aruncate cu gura spre casă. S-ar părea că toată lumea din afară stă cu gura spre casa ta". Cuibul rândunelelor Unele vorbe din bătrâni spun că, dacă fac rândunelele cuib la casa ta, se zice că aduc noroc și să nu le strici cuibul. Numai după o primăvară, după ridicarea noii case, sub streașină și-au făcut cuibul o familie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]