1,152 matches
-
decembrie 2010 - până în prezent. Biserica Înălțarea Domnului din satul Dealu Negru, comuna Călățele, construită în 1765, este între puținele monumente clădite din bârne de brad. Mai fin cioplite, datorită esenței lemnoase moi, acestea sunt îmbinate după aceleași tehnici: „coadă de rândunică" și „cheotoarea dreaptă". Sub aspect planimetric, ea se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]
-
Mihail Kogălniceanu este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Lăstuni, Mihail Kogălniceanu (reședința) și Rândunica. Comună Mihail Kogălniceanu este situată în partea central - nordică a Județului Tulcea. Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu cuprinde trei localități: Ținutul se află situat pe câmpia înaltă a podișului nord - dobrogean , având un relief de podiș (depresiune) și este
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
biserica,cu ajutorul lui Dumnezeu s-au început a se rădica această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și plastica lor îmbinările pereților de la biserica din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din care, exemplare izolate, mai dăinuie în Munții
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
trilobată, singura de acest tip într-o biserică de lemn. Exteriorul este bogat decorat. Fațadele, cu ferestre în acoladă, dispuse pe două niveluri, au un brâu de secțiune semicirculară, cornișa este subliniată de o friză de denticuli în coadă de rândunică, iar consolele acoperișului au terminație în trepte. Pridvorul este mărginit de un parapet traforat și arcade festonate, pe stâlpi de lemn. Acoperișul, unitar deasupra naosului și pronaosului, are în coamă, spre vest, terminație în jumătate de con. Turnul-clopotniță se ridică
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
plan dreptunghiular cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi și partea de vest a pronaosului de asemeni poligonală, cu trei laturi, tip de plan frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se în console, bogat crestate în plan înclinat, console ce se regăesc și la interior, în sprijinul bolții semicilindrice a naosului. Bolta altarului, de asemeni semicilindrică, este intersectată de trei fâșii curbe. Pronaosul are tavan drept
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
fost resfințită de către episcopul Irineu Pop, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi și un mare număr de credincioși.” Biserica a fost clădită din bârne de stejar dar și de brad, îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică, pe o fundație de piatră, dar altarul este edificat numai din grinzi de brad și are o formă poligonală, cu pereții retrași. Pe latura sudică, pe toată întinderea pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
dar rămâne o biserică de cimitir, în care se oficiază slujbele pentru morți"". Biserica "Sf. Nicolae" din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe, așezate în plan orizontale și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
și cu soia sa Paraschiva spre iertarea păcatelor lor, a părinților lor, și tot neamul lor, 1857"". Edificiul are un plan pătrat, fiind construit din bârne de brad cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția are două nivele, cu etajul semideschis. Pereții clopotniței au fost placați ulterior cu scânduri.
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
cea de dedesubt roșie. Cele două culori sunt definite în Constituția Poloniei drept culori naționale. Varianta drapelului cu stema națională în mijlocul benzii albe este rezervată prin lege pentru utilizarea în străinătate și pe mare. Un drapel similar cu coadă de rândunică este pavilion pentru navele poloneze. Albul și roșul au fost adoptate oficial drept culori naționale în 1831. Ele au origine heraldică și provin din smalțurile heraldice (metale și culori) ale stemelor celor două națiuni constituente ale Uniunii Polono-Lituaniene, respectiv vulturul
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
elemente albe (de "argint") într-un câmp roșu, aceste două culori au început să fie utilizate pentru întregul drapel. În secolul al XVII-lea, drapelul era de regulă împărțit în două, trei sau patru benzi orizontale, adesea în coadă de rândunică, albe și roșii. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, țările europene foloseau cocarde, panglici înnodate în culorile naționale legate la pălărie, pentru a identifica naționalitatea soldaților. În Polonia, până în 1831, nu a existat un consens privind culorile
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
Astăzi, mai multe drapele utilizate în Polonia se bazează pe designul celui național. Aceasta se aplică mai ales drapelelor definite prin lege și utilizate de armată și de serviciile militarizate, cum ar fi pavilionul naval - bicolor orizontal în coadă de rândunică cu alb și roșu împodobit cu stema Poloniei pe banda albă. Drapelele unor diviziuni administrative se aseamănă și ele cu drapelul național. Astfel de exemple sunt fostul drapel al voievodatului Silezia Inferioară - bicolor orizontal alb și roșu împodobit cu stema
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs" și "Fringilla montifringilla"), ciocârlan ("Galerida cristata"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Falco peregrinus"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs" și "Fringilla montifringilla"), ciocârlan ("Galerida cristata"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), sfrânciocul cu
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Independenței. În același sistem se includ teritoriile înverzite ale formațiunilor și grupurilor locative. Zonele împădurite sunt amplasate la periferia orașului: Fâșia Silvică de Stat (FSS) „Pepenier” - în partea de nord, FSS „Mesteacănul” - în partea de sud și sud-vest și FSS „Rândunica” - în partea nord-vest, Pădurea „Cosmonauților” în sud-vest. În nord-vestul orașului se localizează "„Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți”" ce reprezintă un sistem alcătuit din perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole atribuită la categoria Arii cu management multifuncțional. Sistemul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
lemn „Sfinții Arhangheli” din Pintic a fost construită între anii 1822-1825. Lăcașul este format din pronaos, naos și un altar poligonal. Pereții, din bârne de brad, așezate în cununi orizontale, încheiate la capete în sistemul de cheotori în coadă de rândunică, fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de sus a pereților, bârnele se prelungesc, alcătuind un fel de console pentru cosoroabele pe care se sprijină
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât și de susținere a cununei acoperișului. Șarpanta este confecționată simplu, prin intermediul unor căpriori ce se sprijină direct pe cosoroabă, fiecare pereche fiind
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde, de altfel, s-a și înființat o ferma de stat în anii "50 și
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
serie a C123. Un total de 99 884 de vehicule de acest tip a apărut din iunie 1977 până în august 1985, din care 15 509 cu un motor diesel. Între 1966 și 1967 au fost oferite Mercedes 110 „Coadă de rândunica” că și combi din seria "Universal"; puținele bucăți (sub 3000), au fost fabricate în Belgia la IMA sub licență Daimler și au rămas exemplare „exotice”. Alte combi-uri Mercedes, dricuri și ambulanțe au fost toate conversii ale companiilor de carosare
Mercedes-Benz W123 () [Corola-website/Science/324073_a_325402]
-
șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au fost cioplite în patru fețe, de secțiune pătrată, fiind așezate în cununi orizontale și încheiate la colțuri în "cheotori" după sistemul numit «în coadă de rândunică». Acoperișul este din șindrilă, cu pante relativ reduse, în timp ce învelitoarea peste veșmântărie era din tablă zincată. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaosul, naos Și altar. Pronaosul este delimitat de naos prin două grupuri de câte doi stâlpi alăturați
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), pănțăruș ("Troglodytes troglodytes"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"); Reptile, amfibieni și pești: vipera ("Vipera
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
fost înlocuită cu una din tablă. În anul 1987, în imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre nord, a fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
fost anterior acoperită cu ""tulheni"" (tulpini de porumb). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05029. Biserica este construită din bârne cioplite, așezate în cununi orizontale, îmbinate la colțuri prin sistemul de prindere „coadă de rândunică”. Are la bază o talpă din lemn de stejar și este așezată pe un soclu din piatră. Are formă de navă, un turn nu prea înalt, dar bine proporționat cu restul construcției. Pe partea sudică a bisericii se află o
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]