1,145 matches
-
afinități, fie confruntări cu limbajele altora. Fără cărți, lumea ar eșua în neant, totuși un savant (din Seisme) își vinde comoara ca un personaj al lui Anatole France. Motiv de dramă, comentat: Pentru el cărțile erau pâinea și sarea, cuibul rândunicii, aerul din osul de pasăre, gravitația umbrei, regatul speranței, bucuria de a trăi și tâlcul unei mari bucurii de a fi, de a trece cu șoimul pe umăr printre hotarele mișcătoare ale nepăsării sau urii, de a rămâne înfipt ca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de vînt (4); a zbura (4); organ (3); putere (3); speranță (3); vrabie (3); vultur (3); zbura (3); alb (2); avînt (2); cer (2); cioară (2); hulub (2); înălțare (2); de înger (2); mașină (2); mînă (2); de pasăre (2); rîndunică (2); sprijin (2); văzduh (2); visător (2); de vultur (2); -; aerodinamic; albină; anexă; arbitru; aripă; aripioară; aviator; de avion; ban; barză; boacă; bolnavă; brațul păsării; bufniță; caldă; carne; cădere; căldură; cîntă; cîrd; claviculă; clătită; cocoș; copil; corp; curcan; de curcan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zilei; muncă; nasol; nașpa; nedormit; nervi; noi; nori; nouă zi; nu; oameni; obositoare; obositor; oftare; ora 8; oră; oribil; piele; plînsete de copii; poftă de a trăi; porumbei; proaspătă; puritate; e răcoare; răsare; a răsărit; rea; realitate; relaxare; revigorare; cu rîndunici cîntătoare; rocă; cu rouă; sara; senină; somn dulce; după somn; somnoroasă; strălucire; suc de portocale; surprinzătoare; și; de toamnă; timp; tîrzie; tîrziu; trezește-te; trezire în voie; veselă; veselie; viață; vitalitate; zare; zări; zi grea; o zi nouă; ziuă; zîmbăreață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nou; nu; fără obligație; ocrotit; în opinie; oraș; oricine; pană; parașută; ca pasărea cerului; pasărea cerului; pădure; părăsit; pătrățel; piatră; plăcere; poate; post condamnat; prietena; prins; fără probleme; prudent; pușcăriaș eliberat; putere; rai; rebel; reguli; relax; relaxant; fără responsabilitate; rețea; rîndunică; schimb; sclav; seară; sentiment; senzație; după serviciu; singură; sîmbătă; soț; stabil; stare; stăpîn; fără stăpîn; super; surghiunit; fără școală; șomer; total; trai; trăiește; trecere; fără țel; univers; ușurare; Vama Veche; vara; văduv; în viață; vis; vultur; wow; zboară; în zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
treptat; trepte; țintă; umblat; urca; următor; urme; urs; ușor; victorie; vioi; viteză; wau (1); 797/216/75/141/0 pasăre: zbor (159); libertate (100); aripi (24); cer (24); zburătoare (22); găină (21); măiastră (20); animal (19); zboară (19); pene (15); rîndunică (15); porumbel (13); cioară (11); vrabie (11); colibri (10); liber (10); papagal (10); vultur (10); călătoare (9); frumoasă (8); cîntec (6); frumos (6); mică (6); pui (6); cioc (5); ciripit (5); cuc (5); cuib (5); liberă (5); ouă (5); pace
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori; oarbă; papagalul meu; paradis; pasăre; pădure; penaj; pernă; peste; pinguin; pisică; Ponta; pradă; prăpastie; primăvară; puișor; pupăză; puritate; rahat; rapiditate; răsfăț; rece; rînduială; rîndunica; săritoare; sensibil; sfîrșit; silitoare; struț; suflet; supă; sus; toamna; tril; urmași; ușoară; vară; veselie; veste; zare; zburînd; o zeamă; zîmbesc (1); 796/169/68/101/0 pat: somn (299); odihnă (120); moale (45); pernă (37); relaxare (22); mare (18); sex
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nou început; nu pe mine; nu se poate; odaia; oftat; om; orașul; orfan; ouă; partenera; patria; pădure; părăsi; părăsit; părinți; părinții; păsări; pedeapsă; piper; pisică; plec; pleca de lîngă cineva; plecai; primăvara; primăvară; problemă; pustiu; rămas-bun; rămîne; refugiu; reîntoarce; reveni; rîndunică; rîndunici; ruină; sărăcăcios; sărăci; scapă; scăpa; scăpare; secat; sfînt; singură; slab; solo; spate; stol; stradă; Stratin Cristina; suspine; a susține; școală; a termina; toamnă; trăda; trădător; a trece mai departe; trup; țărm; uită; urît; viața; viață fizică; viitor; zboară; în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
început; nu pe mine; nu se poate; odaia; oftat; om; orașul; orfan; ouă; partenera; patria; pădure; părăsi; părăsit; părinți; părinții; păsări; pedeapsă; piper; pisică; plec; pleca de lîngă cineva; plecai; primăvara; primăvară; problemă; pustiu; rămas-bun; rămîne; refugiu; reîntoarce; reveni; rîndunică; rîndunici; ruină; sărăcăcios; sărăci; scapă; scăpa; scăpare; secat; sfînt; singură; slab; solo; spate; stol; stradă; Stratin Cristina; suspine; a susține; școală; a termina; toamnă; trăda; trădător; a trece mai departe; trup; țărm; uită; urît; viața; viață fizică; viitor; zboară; în zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); dulce (2); eternă (2); fericire (2); frunze (2); iarna (2); înflorită (2); înfloritoare (2); însorită (2); lalele (2); libertate (2); liniște (2); mărțișor (2); mireasmă (2); miros (2); naștere (2); nou (2); ploioasă (2); pomi înfloriți (2); reînnoire (2); rîndunică (2); trezire (2); vază (2); viață nouă (2); zîmbet (2); 24 martie; aer curat; agitație; alune; amintiri; anotimp superb; apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste; era și timpul; examene
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcut/curat; mugure; nașpa; noi începuturi; nostalgie; nou început; noutate; parfum; pasăre; pasiune; Paște, flori; Paște; păsări; perfecțiune; la pescuit; petrecere; plin de viață; ploi calde; ploi; pom; pomi; posomorît; priveliște; proaspătă; rac; rapsodie; rar; rece; revenire la viață; rîndunele; rîndunica; roz; sărbători; scurtă; seara; seară; somn; strănut; timpurie; tinerețe; tîrziu; tristețe; țară; umed; urîtă; vacanță; vacă; vegetație; viață, renaștere; o să vină; vine; visare; vise; viu; vivacitate; Vivaldi; vînt; vreme bună; vreme; zambile; ziuă de naștere (1); 794/172/68/104
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
simți bine; slăbești; speranță; stimul; stridente; strîmba; strîmbă; din suflet; sumbru; supărat; taci; tinerețe; trăiește; a țipa; urechi; urît; urlă; verde; veselă; veselește; veseli; voios; zidar; zîmbăreț; zîmbet, buze; zîmbete; a zîmbi; zîmbit; zîmbitor (1); 799/180/58/122/0 rîndunică: pasăre(250); primăvară(75); zbor(59); libertate(39); păsărică(39); cuib(28); mică(23); aripi(11); neagră(11); primăvara(11); zboară(11); cer(9); vrabie(9); harnică(8); frumusețe(7); gingășie(7); pace(7); vrăbiuță(7); ciripit(6); frumoasă(6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pasărea (3); pleca (3); plutea (3); a pluti (3); în aer (2); a cădea (2); deasupra (2); elicopter (2); a fi fericit (2); frumos (2); gînd (2); cu gîndul (2); înger (2); liniște (2); musca (2); papagal (2); plutește (2); rîndunică (2); sări (2); veselie (2); visare (2); vise (2); viteză (2); vînt (2); vrăbiuță (2); vrabie (2); zburător (2); acolo; acțiune; aerian; aici; albina; aleargă; a alerga; altitudine; aproape de pămînt; fără aripi; atent; aterizare; aventură; avînt; avînta; avîntare; buburuză; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dat naștere unei terminologii care transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau acoperișul terminat cu " o coamă" și ornat, de obicei, cu motive zoomorfe, cai sau lei. Acoperișul "în două ape" (prevăzut, la unele construcții, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă, poate tămădui de friguri. În Bucovina, în schimb, cine vede rândunelele prima dată e bine să se spele cu apă sau cu lapte pe obraz, pentru a nu căpăta pete, bureți sau alunele pe față; dacă vede o singură rândunică se spune că toată vara omul e singur, iar dacă sunt mai multe, va avea parte de tovărășie.242 O altă pasăre oracol care indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apele curgătoare pentru a vesti Blajinilor sosirea Paștelui; se puneau în hrana animalelor și păsărilor sau se păstrau pentru vrăji și descântece.251 Alături de motivele cosmice soarele, luna, stelele pe ouăle încondeiate apar și motive avimorfe cocoșul, creasta cocoșului, coada rândunicii, laba gâștei. După Paști, de Sfinții Constantin și Elena (21 mai) se oficia sărbătoarea păsărilor de pădure, denumită popular "Constandinu Puilor" sau "Constantin Graur" care vestea ziua când păsările trebuiau să-și învețe puii să zboare. Această sărbătoare se ținea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pom în drum înflorit / Tăt cu mere și cu pere, / Da nu-s mere și cu pere, / Da nu-s mere, nici nu-s pere, / Ci-s mai multe suflețele."320 O altă reminiscență a noului an agrar, este prezența "rândunicii" în unele colinde românești. Simbol al veșnicei reîntoarceri și al învierii, în mitologia universală, rândunica este considerată o metamorfoză a zeului apelor, al cuvântului, dar și al vegetației: "Acolo jos pe râturele, / Florile dalbe, / Trece-un cârd de rândunele, / Maica
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu pere, / Da nu-s mere, nici nu-s pere, / Ci-s mai multe suflețele."320 O altă reminiscență a noului an agrar, este prezența "rândunicii" în unele colinde românești. Simbol al veșnicei reîntoarceri și al învierii, în mitologia universală, rândunica este considerată o metamorfoză a zeului apelor, al cuvântului, dar și al vegetației: "Acolo jos pe râturele, / Florile dalbe, / Trece-un cârd de rândunele, / Maica Sfântă după ele, / Tot plângând și blăstămând / Și de ele întrebând: / Cum îți trece Dunărea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a trece Dumnezeu / Că n-am făcut nici un rău, / Grâiele nu le-am stricat, / Oarzăle nu le-am mâncat."321 Pentru a vesti primăvara și roadele ce vor urma, la greci 322 se umblă, din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le-am stricat, / Oarzăle nu le-am mâncat."321 Pentru a vesti primăvara și roadele ce vor urma, la greci 322 se umblă, din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul sărbătorilor de iarnă, rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma: "A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul sărbătorilor de iarnă, rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma: "A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul sărbătorilor de iarnă, rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma: "A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
populară, pasărea este prezentă ca metamorfoză a sufletului aflat în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]