791 matches
-
familie. Sora Angelica declară: — Bravo copii, ați demonstrat că orice societate umană funcționează ca un corp. Și Biserica este un corp. Corpul lui Hristos. — Soră, șopti Camilla, ridicând mânuța, trebuie să merg la baie. De ce n-ai mers În pauză? răbufni educatoarea. Apoi, Îmbunată, căci micuța și delicata Fioravanti părea gata să izbucnească În plâns, o trimise afară. Camilla străbătu coridorul - pipăind pereții cu mâinile de teamă să nu-i cadă peste ea. Grăunțe mici și luminoase dansau În razele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a acoperi zgomotul unui tren. Străbătea mulțimea, privind fără să vadă tabelele electronice ale plecărilor și sosirilor din capătul peronului. — Astăzi are meci, țipă bătrâna. — Ce meci? Ar trebui să-ți fie rușine că nu știi nimic despre fata ta, răbufni Olimpia. Antonio trase un șut unei sticle, trimițând-o Între șine. Vrăjitoarea aceea merita o moarte cruntă, dureroasă, În torturi inimaginabile - să-i arunce În față o sticlă de acid clorhidric, s-o forțeze să Înghită otravă de șobolani, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să stea acolo, lângă trupul pângărit al bietului meu bunic, pentru că, dintotdeauna, ea fusese marele lui amor, iar nu bunica, vrăjitoarea aia bătrână și rea. În vreme ce striga, tanti Ivon înainta tot mai mult prin mulțime, am auzit cum bunica mea răbufnește, spunând s-o scoată de-acolo imediat, fiindcă așa ceva nu se poate tolera, e revoltător, fiindcă se duce și o omoară, se duce și-i scoate ochii, tanti Ivon ajunsese deja în fața podiumului, la doi pași de coroane, dar atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
trecea nervos, bob după bob, printre degetele-i lungi, albe, descărnate, posmăgite. „Nu știu. Nu mi-a spus părintele. Poate...“ Goncea nu-l lăsă să continue. Îi făcu semn să se așeze în fotoliul din dreptul televizorului. Irineu refuză.Generalul răbufni: „Adică popa ăsta nu înțelege că eu fac ce face și Domnul în Ziua lui?! Că dau hrană la nenorociții ăștia care sunt în stare să se omoare pentru o chiftea și o chiflă dacă le-o dai de pomană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de mână. - De câtă vreme n-am mai văzut caseta asta! spuse el. Nici n-am știut c-o mai avem. - Așa e, Samuel, chestiile astea se uită. Exploratorul nu se mai putu abține. - Pentru numele lui Dumnezeu, ce vrei? răbufni. Ce vrei? Ce ți-am făcut? Ridică vocea și gesticulă, atingând lampa din tavan cu dosul palmei. Becul se sparse cu zgomot și împroșcă fragmente de sticlă în toate părțile. Margareta izbucni în plâns. Samuel se așeză pe canapea, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
a uitat și ea la ele, apoi m-a privit iar. Mi-am întors din nou capul, indicându-le cu un ușor rictus. - Nu înțeleg de ce le privești pe ele, iar apoi mă privești pe mine, a spus Z. Am răbufnit: - Bunică-mea vrea să-și bage creierul în capul tău. Creierul tău se duce la gunoi. X și Y o vor asista. Îți convine această situație? - Îți convine această situație? a repetat Z mecanic. Îți convine această situație? Îți convine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
José Correcaminos...? Un bătrân cu ochii în lacrimi, care fuma nemișcat, îi arătă o colibă izolată. Ajunse până acolo. Era mică, ocupată doar de un hamac în care dormea un băiat scheletic. Într-un colț, ardea o afumătoare din care răbufnea un parfum dens ce se agăța de gâtlej. José Correcaminos, „curierul lui Dumnezeu“, stătea pe vine lângă Xudura, fără să-și ia ochii de la cel ce zăcea. — Ce se întâmplă? Indianul își ridică privirea: — Huayahuasca i-a arătat viitorul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
scriitor ratat fusese adevărata destinație -, într-o altă zi cu ploaie aproape biblică... Câteva zeci de secunde se priviră în ochi, în vreme ce un fulger sfâșie cerul către nord-vest. Imediat fu urmat de un tunet care făcu alarmele unor mașini să răbufnească... - Căutați pe cineva? Încercă să pozeze în gazdă surprinsă, dar politicoasă, cu toate că i-ar fi trântit ușa în nas individului, în doi timpi și trei mișcări. - Cred că ați greșit adresa, continuă după ce observă că buzele crăpate continuau să strângă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
-te nevăzut! Câteva minute auzi doar ploaia. O simfonie umedă care creștea în intensitate până în momentul în care alămurile cerești erau lovite de mâinile unui muzician nevăzut, apoi lăsa decorul să-și tragă răsuflarea și atingea pianissimo acoperișurile pentru a răbufni din nou, cu și mai mare forță, după secunde în care erai tentat să crezi că diluviul era pe sfârșite. Privi bălțile mari din curte și i se făcu o poftă nebună să umble desculț prin apa rece. Aruncă papucii
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
așteptam la asta, Lucia, în pofida marilor mele defecte te iubesc ca un nebun, Lucia, cum de nu ți-ai dat seama de asta? Cum? Era așa de greu să înțelegi cum poate iubi un scriitor ratat? Dintr-un difuzor invizibil răbufniră acordurile melodiei Volare... Își duse mâinile la urechi. Nu pentru că ar fi detestat melodia respectivă, ci pentru că o percepea ca fiind o altă formă de tortură (rafinată) inventată de Magician, inepuizabil atunci când era vorba despre înfipt ace ascuțite în creierul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
profesorul le-a cerut într-o zi să facă o compunere ,,Cel mai important moment din viața mea,,. Stani s-a încurcat în amănunte și îi ieșise până la urmă o povestire încurcată. Dar nu s-a putut abține și a răbufnit când nu era nimeni pe culoar, în jurul Gazetei literare de perete, a pus o poezie semnată Ascet. A scris-o intenționat cu cerneală roșie să îmbie colegii s-o citească. El era atât de ascet încât plângea de dorul unei
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
focuri la care coceau porumbi lăptoși. Împrejur, mirosea frumos până departe. Toată omenirea aceea zgomotoasă pieri într-un ceas. Pe șoselele ce duceau în afara Bucureștiului, se vedeau căruțe goale, gonind. Dinspre apus soseau nori mari, negri, aduși de vânt. Întâi răbufni o furtună ridicând praful și măturând târgul. Frunzele uscate ale acoperișului foșniră și o ploaie galbenă de crengi smulse pică peste mesele umede și părăsite. Nu mai rămăseseră decât câțiva clienți care beau grăbiți. Slugile hangiului strângeau ulcelele golite și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Chirița. Aglaia, atunci picată din curte, se amestecă și ea: - Sigur că se posomorăște mortul, pentru că o dată ce-i citește Stflpii știe c-a luat-o pe drumul său! - Ce zice? Ce zice? se hlizi iar Lixandra. - Nimica nu zice, surdo! răbufni Tinca. - Da, da... - N-o lua-o Dumnezeu și pe asta! - Ba pe voi să vă ia, necredincioaselor! Să nu fi fost atâta lume de față, s-ar fi certat în gura mare. La ziuă, lucrătorii aduseseră o ladă, care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spre Orient? Da, acesta este păcatul nostru, acesta este plaga noastră seculară. Căci nu este vorba de spiritualitatea specific orientală, cu care n-avem nici o afinitate, ci de scursorile mic-asiatice și de acest centru de periferii spirituale, numit Balcan, unde răbufnește doar ecoul marilor respirații spirituale. România trebuie să se degajeze de toate lanțurile eredității sud-estice. Exploatîndu-și disponibilitățile de modernism, ea se va salva rând pe rând exterior, pentru ca mai târziu să-și închege un sâmbure lăuntric. Ce am putea noi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
însuși că este o lovitură de stat pusă în slujba „reacționarilor” (fără să mai precizeze cine sunt aceștia). Deși Ceaușescu refuză să răspundă în fața Tribunalului căruia nu îi recunoaște legitimitatea, el acceptă când și când să o facă, mai degrabă răbufnind iritat. De pildă, zadarnic i se precizează că Marea Adunare Națională a fost dizolvată, fiindcă declară cu obstinație că va răspunde pentru faptele sale doar în fața clasei muncitoare și a Marii Adunări Naționale. Apoi, treptat, Ceaușescu începe să nuanțeze acuzația
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
entuziast În fața obiectului sau evenimentului celui mai neînsemnat, Întîmpinat adesea cu o imnică fervoare (a se vedea, În acest sens, primele paragrafe ale evocării din aceleași Memorii lovinesciene), ele acoperă și nostalgia, sentimentalismul „răvășit descompus”, adică un fond de anxietate răbufnind nu o dată la suprafață din miezul „contemplației visătoare”. Între asemenea coordonate, „minunata putere bovarică” e, de fapt, mai degrabă expresia unei autentice nevoi de comunicare / comuniune, de solidaritate compensatoare cu un grup uman animat de un ideal În care ființa
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
n-o s-o fac ? — Atunci chiar că n-are rost să pleci. Medicii noștri sunt căutați în străinătate. Dar, la cum știm să facem politică, numai aici se potrivește... — Bine că vă arde de ceartă... interveni Cosmina. M-am săturat, răbufni Efrem, dând paharul pe gât. De o săptămână, de când am zis că plec, primesc tot felul de lecții. Unii vor să mă învețe ce-ar trebui să fac pe acolo, alții - ce-ar fi mai bine de făcut pe aici
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de unul singur. Se mai întoarse o dată, căutând prin sertare niște capete de sfoară. Când ieși din nou, târa sacul plin după el. — Nu mi-l lua, strigă Melania, agățându-se de picioarele lui. — Da’ ce vrei să faci, tâmpito ? răbufni Golea, zvârlind-o cât colo. Să-l duci la medicină legală, lângă sula lui Terente ? Sau să aduci vreun popă să-l îngroape, să-l vadă lumea cu mătasea-broaștei la gură ? Săltă sacul pe umăr, ținându-l de băieri. — Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și să se retragă la fiecare tentativă de ieșire prelungită în afară, a reverberat compensativ în partea nevăzută și mai ales neauzită a ființei lui Sorin. Energia acumulată din cenzuri repetate și din această sufocare asumată în adâncurile muțeniei a răbufnit într-un scris torențial. Ca și cum cuvintele trebuiau împiedicate să se piardă în aer, urmând, dimpotrivă, ca, înnebunite de propria lor acumulare în matca tăcerii, să poată fi mânate pe trasee discrete către coala de hârtie și să explodeze, eliberator, acolo
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai rău. Românul se teme, există o teamă atavică, intrată în oase, încă de pe timpul fanarioților, amplificată mai ales în anii duri ai stalinismului, o teamă care a rămas pitită acolo undeva, care îl macină la interior și omul nu răbufnește decât atunci când simte că este sută la sută acoperit și nu-l poate atinge, nu mânia, ci nici măcar privirea celor de sus. Nu degeaba s-a spus, că România este țara unde revoluțiile se fac numai cu învoire de la stăpânire
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ajutor de la stăpânii cei mari ai lumii. Când nu au un ajutor dinafară, stau precum cârtițele, o iau peste ochi zilnic, vegetează și tac! Al dracului mai tac! Dar au descoperit că există acum un loc, unde poate să mai răbufnească și el, internetul. Cred că internetul este terenul cel mai propice pentru ca românul, sub acoperirea anonimatului săși dea frâu liber durerilor sale și mai ales săși declare of-ul împotriva celor care l-au adus la sapă de lemn. Și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
încărcată a încăperii. Se lipi ușor de perete lângă ciomagul lustruit cu care venise și rămase așa străin de sine și de tot ceea ce era în jur. Cu bărbia în piept începu să răsufle ritmic și atunci întreaga trăire lăuntrică răbufnea uneori mișcându-l ca o cutremurare. Spre el se îndreptară doi bărbați eleganți și supli a căror distincție atrăgea atenția. îi întinseră mâna pe rând și îl bătură prietenește pe umăr. Râdeau aducând bătrânul până în fața microfonului. întâi voiră să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aclama pe rege. Guvernul Groza a acceptat și mulțimea s-a adunat, pe data de opt. În ultimul minut, guvernul și-a retras permisiunea și a trimis cîteva camioane cu muncitori comuniști, pentru a-i batjocori pe demonstranți. Violența a răbufnit și trupele guvernamentale au apărut imediat, pentru a restabili ordinea. Reprezentanții anglo-americani ai Comisiei Aliate de Control au solicitat o întîlnire tripartită, dar președintele acesteia a refuzat. Nu Comisia era responsabilă de menținerea ordinii în București, ci Armata Roșie. Cîteva
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
critica literară și poezia , această delimitare se topește treptat pe parcursul textului care devine deopotrivă un "îndreptar" al actului critic cât și al creației artistice. Temperamentul impetuos al poetului, care contrastează oarecum cu dorința de ordine, după cum sugera Paul Hazard 151, răbufnește năvalnic încă din deschiderea poemului, dând forță sentințelor ce privesc, în primul rând, criticii lipsiți de talent, care devin prin puterea lor cu mult mai periculoși decât scriitorii aflați în aceeași situație. Este un adevăr care ar putea fi subsumat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Turcescu. Cred că are un fond sensibil, dar nu maladiv, iar în conjunctura creată, cînd probabil fie a fost amenințat cu șantajul, fie obligat să facă ceva în care nu credea, a avut un proces intens de conștiință și a răbufnit, hotărînd să se elibereze din universul concentraționar în care intrase, asumîndu-și însă toate responsabilitățile gestului, ba chiar cerînd să fie judecat. Nu am sesizat, cum spun unii, probleme psihice sau accese misticoide. Referirea la "Dreptul Judecător" s-a făcut decent
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]