1,122 matches
-
la treburile gospodăriei, cad asupra femeilor; numai ele se văd pe câmp, urmate de copii mici sau de bătrâni. Femeile care alăptează nu sunt scutite de aceste treburi; ele își poartă nou-născutul în spate, culcat într-un leagăn îngust de răchită sau de coji, agățat de gâtul lor printr-o curea mare. Dacă țâncul plânge, ele îl aduc la sânul lor cu o singură mișcare a mâinii, îl alăptează și, de îndată ce adoarme, îl reașează pe spinare, apoi își continuă greaua trudă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L5T8C7U5R8N6, Salicion albae, Ulmenion, Me., In., De. *Populus tremula L. (Plop tremurător) - Ph., Euras. Comună, z.silvost.-e.bo.; L6T5C5U5RXNX, Prunetalia, sambuco - Salicion, Querco - Fagetea, Me., In., De. *Salix alba L. ssp. alba (Salcie, Răchită) - Ph., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L5T6C6U7R8N7, Salicetalia purpureae, Salicion albae, Fr., Me., Md., In. -Salix cinerea L. (Zălog) - Ph., Euras., Frecv., z.step.-se.fa.; L7TXC5U9R5N4; Salicion cinereae, Me., In. -Salix elaeagnos Scop. (S. incana Schrank) (Răchită albă
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Salcie, Răchită) - Ph., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L5T6C6U7R8N7, Salicetalia purpureae, Salicion albae, Fr., Me., Md., In. -Salix cinerea L. (Zălog) - Ph., Euras., Frecv., z.step.-se.fa.; L7TXC5U9R5N4; Salicion cinereae, Me., In. -Salix elaeagnos Scop. (S. incana Schrank) (Răchită albă) - Ph., Eur. centr. Spor., se.go.-e.bo.; L7T5C2U7R8N4; Salicion incanae, Salicion elaeagno daphnoides, Me. *Salix fragilis L. (Răchită) - Ph., Euras. Comună, z.step.-se.go.; L5T5C3U8R5N6, Salicetalia purpureae, Alnion incanae, Fr., Me., Md., In. ORD. ERICALES FAM. PYROLACEAE
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
L. (Zălog) - Ph., Euras., Frecv., z.step.-se.fa.; L7TXC5U9R5N4; Salicion cinereae, Me., In. -Salix elaeagnos Scop. (S. incana Schrank) (Răchită albă) - Ph., Eur. centr. Spor., se.go.-e.bo.; L7T5C2U7R8N4; Salicion incanae, Salicion elaeagno daphnoides, Me. *Salix fragilis L. (Răchită) - Ph., Euras. Comună, z.step.-se.go.; L5T5C3U8R5N6, Salicetalia purpureae, Alnion incanae, Fr., Me., Md., In. ORD. ERICALES FAM. PYROLACEAE -Orthilia secunda (L.) House (Pyrola secunda L., Ramischia secunda (L.) Garke) (Perișor) - Ch., Circ. Frecv., se.go.-e.bo.; L4TXC3U5RXN2
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
aici. Mi-a adus să mănânc doi mici și mi-a pus o ceașcă cu țuică în mână. - Bea și tu, zice, mi-o dădu mocanu' ăsta de-alături. A tras și el cu căruța cu noi, e de prin Răchitele. Are și el un copil să-l dea la școală. A venit cu el în căruță și cu un butoi, eu zic că are o sută de chile. Ei, adăugă el, pot eu să fac față? Se duce și dă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prindă contur legendele cu apă vie și apă moartă. Punct de reper al vremurilor de mult apuse, fậntậna Frenței poartă în sufletul ei generații întregi. O știe bătrậna cumpănă scậrtậind din zorii dimineții și pậnă în amurg. O știu bătrậnele răchite scorburoase care își apleacă istovite crengile, în scorburile cărora găseam în fiecare primăvară oaspeți noi, în cuiburi greoi meșteșugite. O știe bătrậna teucă, răchita seculară doborậtă de vậnt, din care s-au adăpat cu nesaț Florica, Porumbița, Joiana. Loc de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
întregi. O știe bătrậna cumpănă scậrtậind din zorii dimineții și pậnă în amurg. O știu bătrậnele răchite scorburoase care își apleacă istovite crengile, în scorburile cărora găseam în fiecare primăvară oaspeți noi, în cuiburi greoi meșteșugite. O știe bătrậna teucă, răchita seculară doborậtă de vậnt, din care s-au adăpat cu nesaț Florica, Porumbița, Joiana. Loc de popas al celor din urmă ceasuri din zi, fậntậna cu ghizdelele ei mereu ude, a rămas în sufletul meu ca un izvor de apă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și fug iar vântul se culcă Între codri și munți... Uraganul mahmur poticnește Spre castelul de stânci, ce-și deschide uriașa lui poartă, Spre-a-l primi pe bolnavul bîtrîn în surele hale. El își ia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de aceea, apelative în funcție toponimică), altele în structura căror se pot recunoaște ușor foste apelative și nume a căror legătură cu apelativele originare poate fi stabilită numai prin investigații științifice detaliate. A se compara numele Balta, Alunu, Poiana, În Răchiți, Sub Coastă, După Deal, Pe Căprioare etc., larg cunoscute și ca apelative (baltă, alun, poiană, răchită, coastă, deal, căprioară etc.), cu nume ca Mlaca, Bunaru, Turuga, Știubeiu, Joampa, Bentu, Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și nume a căror legătură cu apelativele originare poate fi stabilită numai prin investigații științifice detaliate. A se compara numele Balta, Alunu, Poiana, În Răchiți, Sub Coastă, După Deal, Pe Căprioare etc., larg cunoscute și ca apelative (baltă, alun, poiană, răchită, coastă, deal, căprioară etc.), cu nume ca Mlaca, Bunaru, Turuga, Știubeiu, Joampa, Bentu, Tîlva, Gîldău etc., cunoscute numai în anumite zone sau perioade ca apelative (mlacă, bunar, turugă, știubei, joampă, bent, tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
natură este mai puțin mare decât cel al poetului, iar acesta și mai puțin mare decât cel al marelui comediant, cel mai exagerat din toți. Ultimul se suie pe umerii celui dinainte, și se închide într-un mare manechin din răchită căruia îi reprezintă sufletul; el manevrează acest manechin într-un mod înfricoșător, chiar și pentru poetul care nu se mai recunoaște, și ne înspăimântă (...) așa cum copiii se înspăimântă unii pe alții ridicându-și hăinuțele scurte deasupra capului, agitându-se și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ei o privește cu grijă și duioșie, aplecată asupra ei, de acolo de sus din Ceruri... Când l-a întrebat pe bunicul ei... el a tăcut ca un mormânt. ...Mai târziu, la 13 ani, bunicu îi făcu un arc de răchită și săgeți din lemn de corn, și mergeau îa pădure la vânat. Atunci, fata bălăioară, cu arcul întins, cu trupul înalt și zvelt, încordat ca și arcul... crea o splendidă imagine de artă și vis. O adevărată Diana... zeiță a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
crezi Nu-i pentru cei mulți ca noi, Ce creăm horticultură! E ceva cu cai verzi, Adevărată harababură! Hm! Despre nevoi? Ce să zic despre voi! C-a mai venit cineva, mai din vale, Ciudata pritenă-a dumitale, Sau poate iubita Răchita... Zicând c-o să-și facă fiecare avere, Mai mari decât averile mele, Tu din vânzarea de mere, Răchita...din produs ! Micșunele! Vreau să v-ajut! Dar nu pot! Ce să dau de la voi la export, Flori? Nu au căutare, Că
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Hm! Despre nevoi? Ce să zic despre voi! C-a mai venit cineva, mai din vale, Ciudata pritenă-a dumitale, Sau poate iubita Răchita... Zicând c-o să-și facă fiecare avere, Mai mari decât averile mele, Tu din vânzarea de mere, Răchita...din produs ! Micșunele! Vreau să v-ajut! Dar nu pot! Ce să dau de la voi la export, Flori? Nu au căutare, Că-s de-o singură culoare, Și-apoi acelea-s petale? Lemnul? Esența...e moale! În concluzie: Plec! Și
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
din tot ce-aș fi vrut să scriu. Eu m-am născut în anul 1942, luna Ianuarie, într-o familie de țărani săraci. Tata se numea Dumitru iar mama Iustina. Eu eram al cincilea copil în familie. Locuiam în satul Răchiți jud Botoșani. Era iarnă și război. Tata era plecat în război. Mama se ocupa de noi copiii. Toți eram mici, ne murise o soră, iar eu abia venisem pe lume. Era destul de greu pentru mama. Ea, era de loc din
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
a povestit cum a murit tatăl său. Pe neașteptate a debarcat pe insulă un ofițer, unul dintre cei care săvârșesc ticăloșii, cu oamenii lui. Gracchus stătea pe o stâncă și privea marea, singur. Ca să supraviețuiască, fiul său împletea coșuri de răchită, așa cum făcea de șaptesprezece ani. Ofițerul i-a spus lui Gracchus că Julia era moartă și că doar el mai rămăsese în viață. Fiul lui a lăsat coșul și a venit în fugă; ofițerul citea deja sentința. Gracchus a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Tentor se răspândise prin palate. În pauză se ridică, își salută prietenii, dărui - darurile lui erau întotdeauna rafinate și neobișnuite, provenind din nevoia inconștientă de a fi iubit - păsări rare din provinciile Asiei, închise în colivii mici din ramuri de răchită împletite cu zăbrele subțiri de aur; apoi oferi sucuri de fructe exotice, sosite de curând pe mare din provincia Africa, aromatizate cu vin. — S-a întors credinciosul Herodes din Judaea, șopti batjocoritor Asiaticus. Parcă regatul lui ar fi la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
răcoare și liniște; scot o găleată cu apă din Întunericul adânc și, după ce mă satur să beau, Încep s-o arunc În jur, Încerc să mă stropesc, mă ud tot, de sus până jos. Atunci, deslușii un foșnet neauzit În răchitele Înalte și bozii solzoși ce cresc din abundență la marginea gârlei; deodată, un fel de tirbușon invizibil Înșurubează plantele, făcându-le să se agite, să sâsâie, să șoptească, să miorlăie cu glasuri de motan sau să latre. Un vârtej se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ritualuri pe care le împărtășeau cei doi, echivalentul alegerii unei casete de către mine în timp ce Mark punea floricelele la făcut. Lynn aranjă ceștile și farfurioarele; Harry turnă cafeaua. Lynn servi cafeaua; Harry servi prăjiturelele. Apoi Lynn se așeză pe fotoliul din răchită, iar Harry se sprijini de brațul vechii și desfundatei canapele de lângă fotoliu. Mark și cu mine ne-am făcut cu ochiul, bucuroși. Totul era aici așa cum fusese dintotdeauna și nu aveam de gând să facem nimic care să strice acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
magnatu În car și m-a bufnit râsu: că În lungu la zidu baștan dân coasta șinei ferate mergea cu perpedesu un amărăștean, un hoit mort dă posteală și chiomb la moacă, care abia de-și mai târa geamandanu dă răchită și-o legătură pă juma dezmățată. Un Îngeroi a dat să-și bage nasu unde nu-i fierbea caserola și i-a spus peizanului să să catapulteze. Ca să nu cadă nivelu găștii, am strigat la hâtru dă pă capră că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dasem jos pă scară mi-a părut, nici una, nici două, hăt departe. Ședeam Întins pă dușamea; mâinile Îmi mergea În doru lelii, răsucind foița unei fumigene. Ieram dus și făceam ochii roată dă moară. Atunci am lămurit, În balansoaru dă răchită, dă să tot legăna ușor, ce-o spăimise pă căprioară de mierlise. O să să spuie că io-s nesimțit, da n-am avut Încotro și m-am râs chiombindu-mă la chestia aia simplă care dă la ea mi se trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pierdută În zarea rurală, pomeții lătăreți, părul cenușiu, gura Îndeobște prevăzută cu bombilla și mate, batista fină sub bărbie, torsul de taur și un costum ușor din in doar pe jumătate călcat mi-au fost primul instantaneu. Din balasoarul de răchită, ansamblul atrăgător al amfitrionului l-a complementat rapid vocea mucalită ce mi-a indicat băncuța de bucătărie pe care să mă așez. Ca să pășesc pe teren sigur, am fluturat mândru și tenace În fața privirilor sale cartea poștală-invitație. — Da, a articulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acasă, Îi scriam Eroului. În nr. 77, Bălăeț se distinge din corul urletelor patriotice printr-un suspin abia auzit: „Macaralele par stoluri de berze cu aripile frînte”. Era și-un cîntec, macaraua se-nvîrtește, țac, țac, țac, plopul face pere și răchita ioc. Din Zig-Zag, aflăm că Lucian Cornescu s-a Întreținut profitabil cu Ilie Verdeț. (Lucian Cornescu e-un Don Juan atît de notoriu, Încît a-nvățat să vorbească.) „Noțiunile noastre sînt foarte apropiate din punct de vedere economic” a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dar lăudabila admirație pentru notoriul academician ar trebui să oblige Cambridge-ul să mănînce salam murat În soia zece ani. Și gheare de găini scheletice. Să acorde același titlu, chiar dacă puțin mai postum, și omului cu inițiativa, geniul criogeniei, al munților, răchitei, al tuturor. Din Bordel aflăm ce-ar putea Însemna dragostea pentru femei: „a. Uau! b. Bip! Bip! c. Plof! d. Crac! e. Vrum! Vrum!” Asta-n cazurile obișnuite, cînd femeia face dragoste c-un elicopter. În celelalte cazuri, la doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]