1,700 matches
-
albastre. aș vrea să intri acum în gândurile mele, să atingi fiecare fărâmă de vis să-mi săruți cu buzele-ți moi infinitul mascat de duritate atunci, voi culege trandafiri răsăriți în urma pașilor tăi care-mi strivesc durerea îți voi răcori chipul in roua speranței, iți voi spăla clipele cu lacrima unui înger flămând de iubire. Referință Bibliografică: Parfumul florilor de tei / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
PARFUMUL FLORILOR DE TEI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356731_a_358060]
-
cuvântul umbrelă și căldura s-a retras În afara cerului de cuvinte adjectivale, Dar textul scris a rămas pe la colțuri ars, Eu ieșind din carte hălăduind în vale. Mă bronzasem de atâtea vise în amiază Eram noapte precum adjectivul negru Mă răcoream tăcând la o fofează Pe care o scrisesem inspirit și integru. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Canicula din cuvinte / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 601, Anul II, 23 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355138_a_356467]
-
își expun creațiile-oferte. Biserica Sant'Agnese in Agone, concepută de Boromini, rivalul lui Bernini, domină piața. Impresionează stilul baroc al fațadei. Admir alt obelisc egiptean, osul de legătură dintre civilizații, plantat în toate capitalele imperiale ale lumii. Inclusiv Washington! Ne răcorim cu apa din fântâna celor patru râuri și de aici până la Pantheon doar o azvârlitură de băț. Totul e să nu greșești direcția. Întrăm în Piazza della Rotonda prin lateral-dreapta. Încet apar masivele coloane de câte 60 de tone, aduse
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
care apare-dispare, se ascunde în spatele liniei orizontului. Și omului nu-i rămâne de făcut decât să alerge după ea. Prima secvență lirică se numește chiar „Iubiri, melancolii, iluzii”. Poemle sunt concise, chintesențializate, eliptice și cad precum roua pe suflet. Te răcoresc, te înviorează, te vivifică, dar în același timp, îți pot induce și o stare de melancolie. Te scot din moleșeala zilei. O singură șoaptă în stare să te ridice din amorțire. Dar șoapta e tainică, bine timbrată și mai ales
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
s a ridicat de pe scaun, s a apropiat de pat și a ridicat o trăgând o de păr. Fata și a pus mâinile pe față cu o clipă mai înainte de a primi palmele grele ale bărbatului care, după ce s a răcorit, s a întors la sticlă, a băut vârtos și a țipat la ea: - N ai învățat nimic de ieri până acu, târfă? Dezechiparea! Sau poate că vrei să știi cum îți stă moartă?! Tremurând de spaimă, de frig și de
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
vlăguit și sufletul adânc sfârtecat, mi-am ridicat privirea spre ceruri și am văzut soarele urmărindu-mi atent rătăcirea. Am privit îndelung, de jur împrejur, să înțeleg și m-am văzut singur. - Unde mă aflu, Doamne? Care izvor îmi va răcori fruntea-mi înfierbântată de gânduri? Ce fulger ori limbă de foc mă va lumina să pot înțelege ce se întâmplă cu mine? Nu m-am speriat. De câte ori privisem în jur și nu văzusem? De câte ori ascultasem și nu auzisem? Acum urechile
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355688_a_357017]
-
părintești; Cu ochi nevinovat străpung perdeaua ceții, Cutreierând sfios tărâmuri de povești. În falduri străvezii se oglindesc părinții Cu chipuri fantomatice, nesigure; Pe-aripa gândurilor, azi, coboară sfinții, Bătând la ușa sufletelor singure. Cu mâinile cuminți îmi mângâie neliniști, Îmi răcoresc un vis abia înmugurit: În unduirea azurie-a vechii iniști Să reînviu nădejdile care-au murit. Trecutele-amintiri mă rod ca niște carii; Durerile în suflet ca o toacă bat, Căci drumul către cer mi l-au furat acarii, Atunci când acele
PE-ARIPA GÂNDURILOR, AZI, COBOARĂ SFINŢII... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346078_a_347407]
-
în inimă... Simt tinerețea din mine și plâng... Lacrimi de bucurie sau lacrimi de tristețe... nu știu, însă izvorul din care au apărut nu-și mai oprește susurul său trist... Poate stă numai în firea noastră, a femeilor, să ne ”răcorim prin lacrimi...” sau să ne exprimăm bucuria momentului, tot prin ele, lacrimile... Oricum ar fi, lacrimile ne purifică gândul și ne ajută să ne eliberăm sufletele triste... Tot ce nu este înțeles pe acest pământ, este și reprezintă pentru omenire
DE VA VENI LA TINE...GÂNDUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346076_a_347405]
-
opri să îmi culegi vreo floare! Nu te uita la frunza care plânge! Și chiar,de-o zână brațul își va frânge, Privirea-ntoarce,și te du pe altă cale! Izvorul cristalin ce cântă lieduri Și te îmbie să îți răcorești pustiul Are otrava cea mai tare chiar în pliul Dintre suspine și-ale stâncii riduri... Să nu privești spre sălciile-albastre! Și nici să nu te-apropii la vreo rugă! Închide ochii chiar de te lovești, și-n fugă Pătrunde-n
NOAPTEA LUPULUI ŞI-A IELELOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356119_a_357448]
-
oameni cu brațele unite l-ar putea îmbrățișa, nu altceva! Și vorba aia, Tot ponosu’ cu folosu’! Schimb eu roata, c-aveam rezervă asigurată, doar ți se poate întâmpla orice la așa drum de grohotiș. Mă spăl în Olteț, îmi răcoresc fața și dau să plec. Dar ți-ai găsit! Ceva parcă-mi șoptea să iscodesc de ce poartă copacul centura aia de... siguranță?! Mă uit atent la gogeamitea lacăt acoperit de rugină ca pământul toamna de brumă. Și ce văd? N-
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
atâta culoare și senin, încât dragostea își încheagă nestingherit cântul, ce capătă conturul copacului pe ramurile căruia mugurii plesnesc grăbiți să vestească primăvara, frunzele înverzesc frenetic, ca să completeze clorofilia vieții. Iubirea este o ploaie caldă de vară, căzută în cascadă, răcorind inimile și aprinzând vraja visului de noapte, născut sub lumina lunii. Un vers clar, limpede, ce susură ca apa unui izvor, clasic, rimat și ritmat, cu o muzicalitate aparte ce va încânta cititorul cu acorduri de harpă. Scena lumii este
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
poeziei românești, versul lui George Stroia sporește dorința cititorului de-a continua parcursul lecturii. E chemarea existentă în noi, dar trăită letargic în ultimii ani. Ce se-aude, oare vine/ Peste ceruri zvon pornește/ Cade ploaia din genune/ Lumea toată răcorește. Câtă simbolistică există în ploaia care vine să răcorească întreaga fire! Suntem oare capabili să-i lăsăm stropii curați să ne pătrundă? Aceasta să fie oare dilema omului postdecembrist? Lipsa de curaj sau acceptarea resemnării? Felicitări și zbor spre înalt
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
de-a continua parcursul lecturii. E chemarea existentă în noi, dar trăită letargic în ultimii ani. Ce se-aude, oare vine/ Peste ceruri zvon pornește/ Cade ploaia din genune/ Lumea toată răcorește. Câtă simbolistică există în ploaia care vine să răcorească întreaga fire! Suntem oare capabili să-i lăsăm stropii curați să ne pătrundă? Aceasta să fie oare dilema omului postdecembrist? Lipsa de curaj sau acceptarea resemnării? Felicitări și zbor spre înalt ție, George Stroia, prin ascuțimea și profunzimea mesajului tău
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
bucurie. Pășea cu credința unui muritor nevinovat. Istoricul: Cu-n astfel de gând ai poposit cu speranța de-a găsi legende, chiar cu însemnele explorării echivalente muncii de Sisif, ori pline de utilitate? Legende utile ca zefirul care adie și răcorește sufletul, dându-i vigoare. Călătoru: Înainte, pe acest făgaș într-o adiere și-ntr-un sunet de izvor, la umbra brazilor, presimțeam că a început să se înțeleagă, că nu palatele, nu mașinile bengoase...Nici măcar alergătură înspre a umfla conturi
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
trupul fierbinte al tânărului. Mă așteaptă taica cu apa. I s-o fi uscat limba de sete. - Merg cu tine Măriuca, de astăzi nu te mai las nicio clipă singură. Au plecat împreună. Mână în mână. La izvor s-au răcorit. Apoi a luat-o pe Măriuca iar în brațe. Așa au mers până apropape de iarba unde cosea, dar acum aștepta, tatăl fetei. - Bună ziua, bade Grigore! Ai obosit? rosti cu vocea gravă Costache. - De-amu s-au înmuiat balamalele, ficior
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
ce- creat sub Soare Pomi și ierburi s-aibă omul, pentru trupul său, mâncare Apoi păsări și-animale ; însă dintre-acestea toate Să își ia cu cumpătare numai din cele curate ! Ne-a dat apa din izvoare, cu ea să ne răcorim Fără bani și fără cereri, numai să n-o murdărim ! A dat mâncare pentru trup, să mâncăm pentru-a trăi Nu să dăm în îmbuibare...ci pentru-a putea munci ! Stă scris în Sfânta Scriptură (ca să știe fiecare) Că mâncarea
VREI O SĂNĂTATE CERTĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370064_a_371393]
-
cumpănit codiriștea să-i vină bine și jap, jap, pe spinarea măgarului. - Care măgar? - Cum care? Secretarul. - Așa da!Mi-era teamă să nu fi greșit. - Și i-a dat, și i-a dat până a simțit el că se răcorește. Urla ăla ca din gură de șarpe: - Cum mă’ dai tu într-un secretar de partid?, dar nimeni nu a srit să-i ia partea. Am râs cu oftă cum nu mai râsesem de multă vreme când, observ în retrovizor
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
Cum adoarme-n nuc o nucă? Ori cum norul, albă pată, Cheamă vântul să îl ducă? Cine a văzut furnica Alergând ziua cu treabă? Ori spre cer cum rândunica Dusă e mereu cu grabă? Cine a văzut izvorul Cum pământul răcorește? Ori a prins în piept fiorul De boboc ce înflorește? Cine-a auzit cum cheamă Iarna fulgii să se-adune? Ori cum fiecare mamă Pruncului atâtea-i spune? Fericirea-i va fi lege Și tot ea o să-l îndrume; Totu
CINE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370413_a_371742]
-
Acasa > Versuri > Istorie > NU PLÂNGE, CÂNTĂ! Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului de Iacob Cazacu-Istrati Vreau Bucuria și-Adevărul sa mă îmbete cu putere, O dată- n viață să mă răcoresc. Nu plânge, Țară-mamă, cântă de bucurie și plăcere Pentru că românii astăzi se unesc! Tu plângi? Nu plânge - cântă! Cânta-mi de dor, numai de dor, Dragostea și viitorul mă-nspăimântă Iar eu de dor și dragoste-o să mor. Să-mi
NU PLÂNGE, CÂNTĂ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370455_a_371784]
-
pe această lume, Cântă-mi de dor, numai de dor, Ca văile și codrii să răsune, Căci eu de dor și dragoste de țară o să mor. Vreau Bucuria și-Adevărul sa mă îmbete cu putere, O dată-n viață să mă răcoresc. Nu plânge, Țară-mamă, cântă de bucurie și plăcere Pentru că românii astăzi se unesc! Referință Bibliografică: Nu plânge, cântă! / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iacob Cazacu
NU PLÂNGE, CÂNTĂ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370455_a_371784]
-
nările și sufletul, întărind legătura cu cei plecați. După cele obișnuite, fiii satului, cu mulțumirea datoriei îndeplinite, se îndreaptă spre casa părintească, dacă a fost întreținută, acesta fiind cel mai fericit caz, putând să stea să se odihnească, să se răcorească puțin, așezându-se la masă, rememorând amintiri din filmul copilăriei, fiecare colțișor din casă, din curte având pelicula lui bine conservată, ce prinde viață la fiecare vizită. Apoi să deretice puțin, să curețe curtea, pregătind-o să reziste până data
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
tainica minune , Să-mi mângâie obrazul , Să îmi sărute ochii , Si buzele , si gândul . Chem luna , să m-adoarma , Și stelele , să-mi spună Zâmbind , Că sunt frumoasă , Să am o noapte bună ! Chem vântul , să m-adie , Să-mi răcorească Trupul , De arșiță durerii . Chem îngeri , Să-mi cuprindă Cu aripi de lumină , Si gândul , si aleanul , Să pot să am odihnă . Referință Bibliografica: Noapte bună / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie
NOAPTE BUNA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370572_a_371901]
-
chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu gândul la frumusețea pădurii. Într-un târziu, când Soarele scăpăta pe cer, m-am trezit odihnit și plin de viață; aerul se răcorise, la orizont o mare roșie indica că în curând, va începe să se însereze. Fără grabă, dar cu regret pentru locul ce-mi oferise o binecuvântată odihnă, am pornit spre cabană. Mergeam alene prin iarba înaltă, deodată aud voci, care
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
calea ce duce La roza inimii înflorită. Pielea mătăsoasă a trupului tău, Dornic de tandrețe și iubire, Mă cheamă... Te privesc ca pe-o făptură magică, În ochii tăi, râd merii în floare, Trupul tău însetat Mă cheamă să-l răcoresc Cu roua primăvăratic-a iubirii Și a izvorului meu nesecat. Mă simt ca la-nceputul Lumii, Tăcut mi-e sufletul și înseninat, Iar inima mi-i fără de păcat, Respir, precum respiră livezile Un Cer cu proaspete miresme încărcat. (FLOAREA CĂRBUNE
PROASPETE MIRESME de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369472_a_370801]
-
lebedei pe care-l fredonează sfidător, necontrolabil, marii orânduirii de azi. A cântat, ferice că a cântat, într-o lumină înviorătoare a propriei aure, și frumoasa și talentata interpretă de melos popular, Vasilica Tătaru. Ea a bucurat, a încântat, a răcorit publicul copt de soare și gânduri, în mijlocul unui perimetru din centrul orașului! Atunci s-a văzut iarăși ce aproape de oameni e bucuria sufletului, iar ei cât de departe își surghiunesc gândul să o caute! Se vor gândi de atunci bacăuanii
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]