20,710 matches
-
frunză uscată, ca-n dulci primăveri, / Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: „să fim buni” / Acasă În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Autoarea nu face risipă de metafore, dar le folosește frecvent, cu duioșia și îndemânarea izvorâte din
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Farame_de_azima_un_veritabil_concert_de_muzici_divine_.html [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
aducă orizontul sau mai aproape de sufletul lectorului, să convertească dorurile sale în momente de trăire cvasi-euharistice - în genere. Așa după cum se poate constata, în poezia să există - mai mult decât evident - un dor mortificator, dar și un respect deosebit pentru rădăcinile profund românești. Experiențele, pe care Felicia Feldiorean le trăiește și le împărtășește cu generozitate, sunt de tip osmotic, sfera cognoscibilului se întrepătrunde cu persuasiune cu cea a imaginarului, creând adevărate efervescente, prin care spiritul este obligat să se elibereze. Departe
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1357730812.html [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
străbătut de idei filosofice de o limpezime clasică și cu valoare gnomică. Poetul se întreabă dacă „are viața un sens, țintă, sau e trecere de vreme?”, cu atât mai mult cu cât idealurile „în adâncurile firii... sunt urzite,/ Parcă-s rădăcini de pom, prin pământuri răzvrătite.” („Dilemă”) „Suflete înrobite” În „Suflete înrobite”, Ilie Marinescu transpune în versuri idei iluministe privind concepția sa despre condiția omenească și despre sensul devenirii istorice. Într-o notă ușor agresivă, poemul prezintă o meditație filosofică asupra
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
-n fuioare de vânt (Vântul); pe umeri simt fiorii gândurilor tale ( Cât de mult ne iubim); Gândul poposește pe zidurile unei amintiri, de tivul pleoapelor atârnă neîmplinite vise (Stânci străvechi); pe umerii tâmplelor curg lacrimi din tăcerile tale (Suspinul sanguin); rădăcinile depărtării le-am înnodat în poeme (Tăceri sterpe); Ți-am învelit privirile adormite peste umerii mei (Ți-am rămas cerul); Copacii își dezbracă durerea prin Frunze (Echinocțiu de toamnă). Din poemele volumului relevate mai sus, din pantonimia imagistică și ideatică
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
viața de credință, somnul - același somn cu cel al ucenicilor pe când se aflau în Grădina Ghetsimani - denotă lipsa totală de interes față de înaltă chemare primită. “Plângeam și mergeam iar disperarea/ Creștea în mine și mi-a venit să adorm/ La rădăcina unui stejar,/ Când am auzit deodată un glas:/ “De ce dormi, nu ai voie să dormi,/ Aici nimeni nu doarme,/ Până în vârful muntelui nu ai voie să dormi!” “Starea această/ E asemănătoare învierii!” Ca să te vezi “în vârful munteului”, nu trebuie
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
încercat să întindă mâna să ia câteva prune. Dragoș nu a avut timp să o avertizeze, aceasta alunecând cu o bucată de pământ, ce s-a rupt din mal, în râpă. În alunecare s-a agățat de o viță, din rădăcina prunului și striga disperată la Dragoș să o salveze. Era murdară de mâl din cap până în picioare, iar Dragoș se lupta din toate puterile să ajungă la ea. Țipetele ei disperate îl panicau și-i rupeau sufletul... Chiar a reușit
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427640940.html [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
Cântecul mării'' mi se pare cel mai potrivit îndemn spre meditație, spre visare. Fără a vrea să știu ce dorea artista să sugereze prin această temă marină, m-am gândit la multitudinea semnificațiilor tabloului. Partitura, jumătatea din apă, asemeni unei rădăcini, poate constitui legătura între începuturile muzicii prin corzile arcușului -generatoare de sunete- care inițial puteau fi simple fibre vegetale uscate, vibrante ca o vioară. Jumătatea de deasupra poate simboliza legătura cu... eternitatea. Având în vedere contextul tematic, metafora pictată amintește
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1449163418.html [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]
-
cădere..., poate fi totul. Poezia pentru mine este o formă de reînviere, de retrăire a iubirii pierdute, moarte sau regăsite. Ea poate fi lumină sau întuneric, viață sau moarte. Poezia e iubire și speranță. Și eu mă identific cu ea. „Rădăcinile sunt cele care își pun amprenta pe toată viața” - Ce ați dori să ne relatați despre comunitatea română din Germania? - Nu prea multe din păcate, pentru că nu cunosc prea mulți români... Cei mai mulți sunt în zona de sud, iar eu trăiesc
EXIST ATAT CAT VA MAI EXISTA LUMINA . INTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/_exist_atat_cat_va_mai_exista_lumina_interviu_cu_poeta_felicia_feldiorean.html [Corola-blog/BlogPost/344287_a_345616]
-
unde am cântat și recitat. - Vorbind despre locuri, ca poetă, ce ținuturi vă inspiră mai mult, cele de acasă, din România sau cele din Germania? - Cele de acasă, din România..., e și firesc..., deși sunt aproape de 10 ani în Germania. Rădăcinile sunt cele care își pun amprenta pe toata viața ta. Așa este cu mine, cel puțin. - Ce vă place și ce nu vă place în Germania? - Îmi place faptul că este o țară civilizată, unde omul este o valoare și
EXIST ATAT CAT VA MAI EXISTA LUMINA . INTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/_exist_atat_cat_va_mai_exista_lumina_interviu_cu_poeta_felicia_feldiorean.html [Corola-blog/BlogPost/344287_a_345616]
-
mai multă vreme, pictorița Livia Kesller a propus Institutului Cultural Român din Tel Aviv organizarea unei expoziții cu desene și picturi făcute de copiii din familiile israeline originare din România, acțiune menită să apropie generația tânără și foarte tânără de rădăcinile românești. Și iată că inițiativa prinde viață, cu un început modest dar bun. Sub semnul fanteziei vârstelor fragede, sub îndrumarea părinților și bunicilor dar și cu ocazia Crăciunului și a sărbătorii de Hanuka, lucrări ale copiilor din comunitatea israeliană a
EXPOZIŢIE LA INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DIN TEL AVIV de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1483027106.html [Corola-blog/BlogPost/369623_a_370952]
-
singulare, solitare, familii și popoare. Fiind vorba despre popoarele creștine, această rană de moarte le pune la încercare toate structurile lor de obște, tot ce aparține etnogenezei lor. (Cf. Pr. Prof. Univ. dr. Ilie Moldovan). Este boala ce-și înfige rădăcinile până în adâncurile și profunzimile tainice ale ființei lor, acolo unde adevărul suprem, provocat și generat de Duhul lui Dumnezeu, menține încă aproape vie comuniunea dintre fiii aceluiași neam. (Cf. Pr. Prof. Univ. Dr. Ilie Moldovan). Oare acest fenomen să se
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
sociale, precum sunt cel politic, cultural și religios? Sigur este, pentru că originea lui este de ordin moral și se descoperă mai mult ca o consecință a unei lucrări care atinge un strat din profunzimea existenței umane, constituindu-se într-o rădăcină a acesteia. Oricum, avem de a face cu un fenomen încadrat și integrat în ritmul istoriei și, ca atare, chiar în confruntare nu se poate sustrage planului providenței divine și a proniei dumnezeiești. Preocuparea noastră de acum pentru globalizare privește
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449668.html [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
-n sat, la vatră, a Domnului Iisus.../ 22 august 2006”. De o tulburătoare gingășie este poezia-omagiu dedicată mamei, intitulată “ În livada cu meri”, o elegie-pastel și imn de recunoștință, dar și un ecou de dor pentru Ardeal, unde se află rădăcinile: “în livada cu meri, ceruite-n tăceri, / poame roșii duceau dorul ierbii în ramuri. / odihnea sub un nuc umbra zilei de ieri, / chipul mamei săpa o icoană în geamuri. // peste cale, un bici trezea rar licurici. / în umbrar de arini
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
ce l-am găsit în căsuța de e-mail spre sfârșit de noiembrie 2012, semnat de o verișoară de-a mea de la Timișoara. Firește că de-abia așteptam să vorbesc cu o copilă care scrie, mai ales că aflasem că are rădăcinile sănătoase și înfipte în locul meu de baștină; după câteva zile am și fost contactată de tânăra mea colegă în ale scrisului ... Trei zile am răsfoit poeziile și textele în proză ce purtau aceeași semnătură: Paula-Diana Handra, citind și gustând din
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
ne justifice în Yong și Yin, carnal, e tot ce ne așteaptă! Heil, Eli! Lama, Sabactani! Cine e nebunul? Și ce îmi pasă? Am morții mei! Și am MetroNapolitanul meu cu funingei! Și încă pomi! Cireși! Și Cireșari! Unii - pun rădăcina în pământ, o udă, alții rup de crudă roada și Crimei Verzi îi pun pe ambalaje lăutari! Ce marca de Hristos mai preferați? Ce drept de Autor pe suferinta-i nuda? Ce paparuda să danseze trezind pofta voastră de barbati
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/asa-este-daca-vi-se-pare-de-carlo-goldoni-cronica-de-teatru-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
ne iubească În ciuda defectelor și vulnerabilității Căutăm prieteni să nu ne-amăgească Să ne fie- alături în planul realității. Viața e ciudată și noi ciudați suntem Iubim curat,fără motiv,fără garanție Dragostea e sens, minune nu blestem Ne coase rădăcini adânci pe veșnicie! Căutăm darul cel mai generos Ce iubirea-l aduce pe aripile sale Trăiri intense, tablou măiestuos Rosu profund al pasiunii agonale. Căutăm să respirăm aceeași clipă Avem nevoie de tumult și patimi Așa cum vântul mângâi-o tulipă
CĂUTĂM, CĂUTĂM... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1469300919.html [Corola-blog/BlogPost/381349_a_382678]
-
artei și a artistului, este pe de-o parte de-a bucura și înnobila sufletul consumatorului de artă, pe de altă parte de-a intra în patrimoniul universal ca izvor de apă vie, mereu pur și dătător de puteri creatoare. Rădăcinile artei sunt înfipte în negura vremurilor, când omul dobândea conștiința eului prin forța rațiunii și prin nevoia tot mai presantă de frumos. Și astfel, în negura vremurilor, negura minții se destrăma! Negreșit că practicile religioase cărora omul le-a dat
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
stă secretul talentului său uriaș primit firesc în dar din seva adâncă a acestor locuri aproape necunoscute, puse în lumină prin nașterea sa, precum Humuleștiul prin nașterea lui Nică a lui Ștefan a Petrei. Însuși mărturisește cu mândrie că are ,,rădăcini adânci în lumea țărănească”, fiind obișnuit de mic cu muncile câmpului, cu greutățile vieții, că lucrul cel mai frumos a fost că s-a născut în România Mare (,,M am născut în Regat și tare mult mi aș dori să
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
pleoapă închisă și pământul a obosit să mai stea deasupra mea sunt doar un prost care a uitat gustul plângerii o statuie sculptată cu unghiile din măruntaiele pietrelor unui colier uitat la pieptul tău liniștea își scurge drumul în uimirea rădăcinilor ce nu au avut niciodată ochi să guste sângerarea colecționarul de inimi și-a expus la tarabă toate cele unsprezece găleți cu inimi de colecție și așteaptă cu încrâncenare să mai primească una ce încă mai aplaudă viața chiar din
ÎNGEREŞTI(SAU NEVOIA DE APARTENENŢĂ A UNEI ARIPI DECĂZUTE) de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ingeresti_sau_nevoia_de_apartenenta_a_unei_aripi_decazute_.html [Corola-blog/BlogPost/356826_a_358155]
-
maturitate, Dumitru Velea glisează între critica de artă și hermeneutica filologică, fiindcă ambițiile eseistului țintesc către o viziune coerentă și globală asupra dinamicii spirituale prefigurate în opera pictorului abordat. Autorul abordează pictura lui Petru Birău din punctual de vedere al rădăcinii sale, exprimată, ”prin întreaga sa familie, în această matrice stilistică, restrânsă genetic la omul de munte, geographic la Cimpa, așezare pe partea de nord a Jiului Estic, din Munții Dacilor.“ (p. 8). Dumitru Velea știe să se ridice ușor deasupra
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
care semnează expresivul tablou Nunta momârlească (executat în 1992, ulei pe carton, 70/100 cm). Erudiția intră în discursul său numai în măsura în care servește precis și eficient argumentația și, atunci când o face, Dumitru Velea are grijă să meargă cu argumente la rădăcinile operei lui Petru Birău, la semnificația originară a acesteia. Având zece expoziții personale, 15 de grup, și alte câteva în străinătate, precum și șapte cărți publicate, prezent în mai multe Dicționare, Petru Birău este o personalitate ce stă sub semnul plastic
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > MARIA IEVA - PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI Autor: Maria Ieva Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de freamătul cuvântului, în inima pădurii de stejar, printre crăpăturile timpului, am încercat să-mi găsesc rădăcinile... Era o dimineață obișnuită de martie și soarele stătea gata să se înalțe pe cer. Vedeam cum aburi de tăcere se ridicau peste vârful colinelor, curgând nesfârșit. Nu aveau aripi și totuși zburau. Venisem aici să înțeleg puterea adâncului și
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
înțeleg puterea adâncului și dintr-o dată m-am simțit cuprinsă de bucuria zborului; era ca și cum aș fi învățat levitația. M-am lăsat în genunchi, lângă tulpina unui stejar bătrân, de teamă să nu urmez calea aburilor. Mușchiul verde îi acoperea rădăcinile groase de la suprafață și o parte din tulpină. Mi-am așezat palmele peste scoarța lui noduroasă și cu mâinile tremurânde l-am mângâiat. Îl simțeam cum mă privește și cum mă primește lângă el. Am deschis larg brațele și l-
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
mă învățase mama să nu caut mugurul primăverii în inima pădurilor bântuite, dar nu știu de ce, mai mereu, trebuie să am propria experiență ca să pot înțelege. Am fost un copil rebel, neastâmpărat și, poate, din această cauză, încă, îmi caut rădăcinile printre crăpăturile timpului, fără teama că într-o zi asfaltul se va topi și mă va înghiți. Nu mai visez OZN-uri, acum visez o pălărie cu borduri mari sub care să pot îmbrățișa cerul; visez o dimineață în care
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
din inima cuvintelor nescrise, adâncul se înfioră și înaltul mă cheamă. Tăcerea vine de pretutindeni și gândurile de nicăieri, lacătele nu mai au chei și ușile nu mai au lacăte, dar printre crăpăturile timpului, din înaltul cerului, mi-am văzut rădăcinile... o lumină argintie cobora prin seva stejarului până în ghinda din care am încolțit, un fulger care despica marea în două și o tăcere pentru care regii au devenit cerșetori. Am lăsat furnicile să se retragă în adânciturile din scoarța stejarului
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]