7,992 matches
-
iar alți 8 ar putea fi tratați în Belgia, alți 7 în Olanda (date comunicate ieri de ministrul Bănicioiu, potrivit Agerpres). Tragedia de la Colectiv: În acest moment sunt 127 de persoane internate, 65 sunt în stare critică și gravă. 16 răniți, transferați la spitale din străinătate. „Răniții de la Colectiv sunt duble victime ale incendiului și ale mincinoșilor de la ministerul sănătății!” Bănicioiu și Arafat, somați să explice de ce nu au fost transferați până acum în străinătate pacienții grav răniți.
România a cerut ajutorul UE abia în a 6-a zi după tragedia de la clubul Colectiv [Corola-blog/BlogPost/93579_a_94871]
-
și gravă. 16 răniți, transferați la spitale din străinătate. „Răniții de la Colectiv sunt duble victime ale incendiului și ale mincinoșilor de la ministerul sănătății!” Bănicioiu și Arafat, somați să explice de ce nu au fost transferați până acum în străinătate pacienții grav răniți.
România a cerut ajutorul UE abia în a 6-a zi după tragedia de la clubul Colectiv [Corola-blog/BlogPost/93579_a_94871]
-
după cum actualii lideri ai partidului ce a dat umanității criminalii abia citați nu fac decât să-i îngroape și mai mult vorbind ca domnul Codrin Ștefănescu, secretar executiv al PSD, de sute de morți, de gropi comune și mii de răniți, de unde îndreptățirea domnului Dragnea de a-i ordona lui Iliescu și celorlați 4000 de pesediști câți au încăput în sala congreselor lui Ceaușescu, să ia poziția de drepți spre a comemora morții și viii crimelor celor patruzeci și patru de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
înverșunare? Ne-a lămurit un anume domn Ene, singurul care în acești 25 de ani nu a dormit și a cerut dreptate pentru cei patru morți, cum a declarat în mod exprex, Dumnezeu să-i ierte, și reparație pentru cei răniți sau abuzați, în număr încă neprecizat, ajungând în cele din urmă la CEDO. Care a dispus redeschiderea dosarului, ceea ce a picat mănușă pentru cei care vor o schimbare radicală, o tranșare definitivă, o rupere a pisicii cu tot ce înseamnă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
cu certificate obținute pe căi „ocolite” după anul 2000 . La revoluție au murit oameni . Cei mai mulți sunt eroi , unii poate au fost de partea cealaltă , nu știm pentru că nu i-a revendicat nimeni . Alții au luptat și au rămas în viață , răniți sau nu , după șansa fiecaruia . Dar fără rămânerea lor în viață , poporul nu ar fi câștigat . Niciun război nu se câștigă de către morți . Morților , cinste și respect ; viilor , rămașilor , ce le oferim ? Cândva , nu de mult , Parlamentul le-a recunoscut
Comunicat către parlamentari şi jurnalişti [Corola-blog/BlogPost/93703_a_94995]
-
Articolele Autorului Tăcut e plânsul tău, cu lacrimi din copaci Ce-au ruginit sperând, să dea timpu-napoi, Uscate de necaz, încerci ca să le-mpaci, Cu ochii ațintiți, spre verile din noi. Pe-o ramură respiră din clipa muribundă Din anotimp rănit și cer înnegurat, O ultimă sămânță, sublimă și fecundă, Ce poartă amintirea sărutului curat. Cu pas grăbit m-apropii și tâmpla-mi urc spre tine În rădăcini mă prind hrănit de-al tău cuvânt, Să nu te las să pleci
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
singură am înfruntat, Plângând la ceas de noapte prin spitale, Tu, singur, ai venit și m-ai vegheat, Și-alături, în genunchi, mi-ai dat răbdare... Mi-ai șters cu mâna-ți lacrime amare, Și mi-ai zvântat de chin rănitul suflet, Iar crucea mea de multe ori luat-ai, Făcând ușor și lin umilu-mi umblet... În seara asta, Doamne, dă-mi povață, Iubire, har și binecuvântare, Să pot să-mi duc pe lume crucea-n spate, Cu bucurie multă, cu
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Viitor vândut în vorbe și trecut scos la mezat albatros ieșit din ciorbe timp rănit taman la sat Trecut scos iar la mezat și prezent bucșit cu bube îngeri scoși vai la arat ulii dresând doar hulube Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe unde este al meu nume viitor vândut în vorbe Și
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
Stelian Ivașcu, directorul Direcției sanitare a municipiului București, ne-a sunat la redacție informîndu-ne că: toate unitățile sanitare din Capitală - spitale, policlinici, dispensare - funcționează normal. A fost mobilizat întreg personalul medico-sanitar care a lucrat zi și noapte în sprijinul celor răniți, al tuturor bolnavilor, în condiții de înalt profesionalism și dăruire. Toate echipele de gardă au fost dublate. CETĂȚENI! Pentru sîngele vărsat este nevoie acum să ajutăm pe cei aflați în suferință, pe eroii crîncenei represiuni. Cei ce doresc să doneze
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
ulterior împotrivă delațiunii și terorii. Sîntem și noi înscriși pe acestea. Un moment deosebit de emoționant: întreaga adunare cîntă “Deșteaptă-te române“. Această impresionantă manifestare românească este curmată de apariția a două noi blindate. Tot în măre viteză. Se înregistrează primul rănit, un om în etate, care a încercat să fixeze un steag tricolor în turelă. Cinste gestului eroic al acestui om. În jurul demonstranților mase compacte de oameni privesc. Privesc și așteaptă. Așteaptă ce? Declanșarea propriului lor curaj. Și, din cînd în
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Șase morți, peste 1.000 de răniți, sute de persoane arestate și o intervenție în forță a minerilor împotriva protestatarilor din Piață Universității, acesta a fost bilanțul mineriadei desfășurată în perioada 13-15 iunie 1990 în București. Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la mineriada din iunie
La 25 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, Parchetul General redeschide dosarul [Corola-blog/BlogPost/93161_a_94453]
-
trecut. În urmă cu aproape 135 de ani, Viena a fost martora unei catastrofe fără precedent: incendiul care a distrus luxosul și elegantul Teatru Ring (Ringtheater), o clădire înaltă și îngustă, ucigând cel puțin 620 de spectatori, alte sute fiind rănite. Construcția clădirii, situată la adresa Schottenring 7, începuse chiar în anul 1872, când Eminescu părăsea Viena, fiind inaugurată la 17 ianuarie 1874. A fost înălțată de Heinrich von Förster, conform planurilor arhitectului Emil Ritter. Clădirea era tipică pentru stilul Renașterii, având
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
măsuri pentru limitarea urmărilor incendiului. Ulterior, prințul Rudolf a ajutat material familiile celor dispăruți, adunând bani din donații. Nici acum nu se cunoaște numărul exact al victimelor, estimările apreciind că au fost între 620 și 850 de persoane - morți și răniți. O parte dintre spectatori au decedat pe loc, alții la scurt timp după dezastru. Directorul teatrului, Franz Jauner a fost arestat, stând la închisoare timp de trei luni. Clădirea fiind grav afectată, ruinele teatrului au fost demolate, pe locul acela
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
se apucaseră unii de alții și se cerea o mare forță spre a separa cadavrele încleștate. Se spera că unii vor mai fi în viață și s-au pus a-i duce de aci. Speranța că e vorba numai de răniți și leșinați nu se împlini din nenorocire. Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite, în forma ei cea mai oribilă. Condeiul nu e în stare a descrie, și mulți bărbați cari au mai văzut focuri teribile au îngălbenit la
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
formula unei imagistici expansive, bolovănoase. Pagina d-sale emite jerbe magmatice, de-o impuritate originară ce încearcă a se topi în flacăra dicției: "Dintre gropile drumului mocnind /sar pașii nepietruiți ai țăranului - / lapte al Mumei, carne de / bivoliță, strigoi,/ neastîmpăr rănit al Dorului - / joardă pentru iertarea păcatului, / dezlănțuiri ale sufletului - / invizibile pete creștine / lacrimi ale alfabetului înfundîndu-se / în Semnul neînțeles al Crucii - / capăt al copilăriei - / pod de piatră ce s-a dărîmat - / și Lopadea Veche - lada de zestre, / spirit ducînd pe
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
nu Te minte. Căci de la marginile lumii, eu, Doamne, am strigat spre Tine când inima pierise-n mine"... (din Psalmul 60, op. cit.) Ruga tânărului Eugen Ionescu Un mic soare, Doamne, pentru sufletul meu. [...] sunt un broscoi speriat, sunt o vrabie rănită. Mi-au furat toate cuiburile. M-au ajuns toate praștiile. Doamne mic, ridică-mă și fă-mă fericit ș...ț ca pietrele prietenele." (din Rugă, în Elegii pentru ființe mici) Implorarea lui Eugen Ionescu, la maturitate Ne pas se dissoudre
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
trăiți de multă vreme aceeași zi, după un program nesmintit: "am ciocnit vreo cinci pahare și-am plecat cam beți acasă/ urmărind în depărtare restul de viață rămasă/ nu ne bucurăm de soartă, nu ne bucurăm de noi/ avem inima rănită și-mpacheta-tă-n noroi/ niște gheare de argilă mă săgetau indecis/ par-că-aș fi furat femeia și sexul din paradis// dau chitanțe sărăciei să mai plece și la altul/ vreau să simt cum mă seduce și mă devorează înaltul/ vreau un viscol să
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
cu unul mai mică decât Mariana Drăgescu, Stela Huțan a făcut școala de aviație chiar în anii războiului, iar din 1943 a devenit membră a Escadrilei. Dar ce a fost Escadrila Albă? O unitate a Crucii Roșii care urmărea evacuarea răniților de pe teatrele de luptă ale celui de-al Doilea Război Mondial. O aventură care le-a purtat Mariana Drăgescu, Nadia Russo-Bossie, Stela Huțan-Palade și celelalte membre ale escadrilei prin stepele nesfârșite ale Rusiei, până la Stalingrad (în perioada în care Armata
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
de supraviețuire a omului sub vremi. Filmul lui Wajda încearcă dificil să pună în acord realitatea istorică incontestabilă prin apelul la documentar, cu istoria orală, istoria trăită, istoria mică, ambele dublate de un discurs legitimant, un discurs al unei "identități rănite" (Michael Polack) și care se impune prin atitudinea intransigentă. Dacă primele două se pot armoniza, cel de-al treilea discurs subminează într-o oarecare măsură filmul lui Wajda transformîndu-l prea vizibil într-un argument pentru o cauză meritorie. Dacă regizorul
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
de oști luptau încă, pe vremea lui Alexandru cel Mare al Macedoniei, cu vreo 280-270 de ani înainte de Hristos, în fruntea trupelor pe care le conduceau; Alexandru își va fi scurtat viața în asedii de cetăți unde era adesea grav rănit (și tocmai la cap, de care oștirea sa avea cel mai tare nevoie!). Om politic, revelându-se un formidabil general, Cezar nu s-a pus în fruntea trupelor, păstrând o poziție de unde le putea conduce - și la fel vor proceda
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
sau pictează Tonitza până către 1930 poartă amprenta unui spirit de revoltă, vehement inițial, apoi tot mai stins, mai voalat de efluvii sentimentale și spleen. Mai mult decât alți pictori, Tonitza este marcat de dramatica experiență a frontului. Pictează prizonieri, răniți, dezertori, orfani, femei la cimitir, imagini din azile și ospicii, orbi, cerșetori. Tonitza are o acută conștiință a marginalității și ca și Luchian se simte, ca artist, parte acestei lumi a exclușilor. Imaginile din lumea circului, dar și cele de
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
știm cu toții, scot istoria din făgașul ei normal, desfigurează tot ceea ce ating, făcând ca evenimentele să fie trăite cu o intensitate necunoscută până atunci. După căderea lui Ceaușescu și după înfruntările dramatice care i-au urmat, Bucureștiul era un oraș rănit, iar rănile lui, mai mult sau mai puțin cicatrizate pe zidurile caselor, sângerau încă în mintea și în sufletul oamenilor... întocmai ca la Sarajevo. La prima vedere, Tbilisi nu pare marcat de astfel de catastrofe, dar, de îndată ce părăsim cele două
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
acoperite cu var alb de către ocupantul sovietic; o icoană tulbură tocmai pentru că figura centrală a dispărut, din ea mai văzându-se doar câteva pete răzlețe. Absențele acestea dau întreaga măsură a masacrului și, în același timp, dezvăluie proporțiile unui imaginar rănit. Astfel, dincolo de orice discurs, trăiești experiența concretă a dezastrului, experiență a distrugerilor provocate nu de ravagiile timpului, ci de cruzimea și de violența omului. Dureros este aici nu sentimentul poetic al ruinei, încercat în fața atâtor vechi mănăstiri, ci proiectul de
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
urmări pe fiul meu pînă la campament, întovărășindu-l prin tufe cu răcnete care, cu cît se întuneca mai tare, se apropiau din ce în ce mai mult de el". Această "schimbare de roluri" nu reprezintă deloc, în Africa, o situație ieșită din comun. Rănită, antilopa Orix Beisa, ne informează același D. N. Ghica, "poate deveni periculoasă și se repede la vînători". Bivolii, și ei, "sunt periculoși pentru că, fiind răniți, atacă omul cu furie" (Aurel Varlam). "Pantera, a cărei viclenie, agilitate și cruzime - după aprecierea
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
Salturile ei, uneori uluitoare, pot surprinde chiar pe vînătorul cel mai vigilent, iar răcnetele puternice și ascuțite pe care le scoate cînd atacă îngrozesc de cele mai multe ori chiar fiare mai mari și mai puternice decît ea." A urmări o gorilă rănită e, de asemenea, un lucru primejdios, "ținînd seama că gorilele au o rezistență extraordinară și că rănile căpătate, dacă nu sînt mortale, le ațîță furia și le sporesc puterile". Tot astfel, "hipopotamii răniți devin foarte agresivi; ațîțați de furie și
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]