926 matches
-
problemelor peninsulei. Calvarul lui Aldo Moro a fost propriul său calvar, o încercare trăită intens. La 2 aprilie, el a lansat un apel politic ca Moro să fie cruțat, iar la 22 aprilie a trimis, fără nici un rezultat, o scrisoare răpitorilor, sub semnătura lui. El a ținut să fie prezent la ceremonia de înmormîntare care a avut loc pe 13 mai la Saint-Jean du Laetran: un gest profund simbolic, omagial, adus unui prieten martirizat, gest de susținere a democrației italiene și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
perioadă o veritabilă descreștere. Agitația ajunge la paroxism în comunitatea evreiască. În realitate, este foarte probabil ca Ilan Halimi, un modest funcționar totuși, să fi fost răpit pentru că era evreu, deci presupus a fi bogat. Nu este exclus nici ca răpitorii lui să fi crezut că, fiind evreu, comunitatea lui se va mobiliza pentru a plăti răscumpărarea cerută. În rest, nu se știe aproape nimic, decât că a murit sub efectul torturilor suferite. A fost torturat fiindcă era evreu? Procesul va
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nerușinat; nervi; nesocotit; netrebnic; netrebnicie; nevoiaș; noaptea; om mascat; om cu mască; oameni; oportunist; opunere; pagubă; Păcală; păcat; păcătui; păgîn; periculos; persoană; pierdut; politic; politicieni; polițai; poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin; străzi; tablă; thier; ticălos; tîlhari; tristețe; tulburare; țeapă; țigani; țop; ucigaș; urăsc; vinovat; vis urît; vrăjmaș; zîmbet; Zorro (1); 767/275/91
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și punîndu-i jos să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara ori uliul puii.“ Cînd se scot puii cei mici de găină pentru întîia dată afară, atunci îi scoate muierea legîndu și ochii, ca paserile cele răpitoare să nu vadă puii. Cînd cîntă găina cucoșește nu-i a bine. Cînd cîntă găina cucoșește, se va întîmpla pagubă. Cînd cîntă găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le va vedea ca să le mănînce. Cine lasă gunoiul trei zile după ușă, vitele aceluia vor face viermi. Ziua Sf. Apostol Filip [11 octombrie] și cea a Sf. Chiriac [29 septem brie] se țin pentru apă rarea vitelor de fiară răpitoare și de primejdii. Unii țin la Filipi o zi, alții însă trei Filipi de-a rîndul. Să nu mănînci din frigare sara, că-ți mănîncă lupii vitele. Aluatul și cîntariul să nu-l lași să doarmă prin sat, că-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bastard al omului și animalului", ce se regăsește în imaginea și bestiarui plastic european mai vechi sau mai nou. Ciocul și "ciugulitul" unor arătări ca Grummer sau Gayk au substrat erotic cu conotații sadice. Hrănirea implică erotismul și violența tipică răpitoarelor. Din acest terifiant-hazos bestiar se salvează doar Fuchs, ins alcătuit între altele din sunete, născut prin una din urechile (muzicale) ale propriei bunici. Dacă facem legătură cu marea pasiune muzicală a lui Urmuz, nu greșim foarte mult în privința acestui burlac
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
reușește s-o câștige pe Catrina, este dezamăgit și se îmbolnăvește. Din rațiuni politice, Duca o căsătorește pe Catrina cu Ștefan Beizade. Înainte de cununie, Alecu Ruset îl răpește pe Ștefan Beizade, care va fi eliberat de oastea lui Duca, iar răpitorul va fi ucis de buzduganul domnitorului. Cartea are 33 de capitole, în care se povestesc întâmplări din Moldova, de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Motivul principal este motivul străinului, în romanul sadovenian, abatele de Marenne. Inspirându-se din Cronica lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o decoji, precum și pornirea subită de a vorbi (mai ales dimineața, în euforia noii zile), o artă de a jongla cu sunetele care mă făcea să cred că recunosc deja cuvinte în ele. Tăcut și hieratic, alteori, ca o pasăre răpitoare, nu pierdea niciodată prea mult timp stând degeaba. Răsturnat subit în poziții extravagante, însoțite de sunete dintre cele mai diverse și imprevizibile, el îi dădea cu tifla instinctului care tinde să-i atribuie fiecărei specii în parte un strigăt sau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
vorbesc, ele sunt cel mai adesea tratate de stăpânii lor ca și cum le-ar fi semeni), altele cu totul noi, pure capricii ale trezirii brutale a naturii (insectele, în special, dar și reptilele, păsările și peștii au forme extravagante și culori răpitoare), iar altele reconstituite de către geneticienii noștri pornind de la ADN-ul animalelor de altădată. După multe ezitări, omul însuși rebotezat "magnon" (drăgun 2) a fost readus printre ființele vii, însă în starea în care se afla la momentul apariției sale pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
radicale pentru a o combate. Timp de doi ani, Morgan Sportès a reconstituit această crimă dementă, discutînd cu inspectorii criminaliști care s-au ocupat de caz, ba chiar cu unii din membrii bandei, ascultînd telefoanele dintre tatăl tînărului evreu și răpitori, ajungînd la concluzia că, dincolo de prostie și înclinații patologice, acei indivizi nu erau legați de niciun fel de crez comun sau de empatie, fiind sudați doar de obsesia morbidă a imperativului major al oricărei societăți de consum: "totul, imediat". Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
În rest, structura narativă a acestei tirade este reprezentativă: Pn1: Primele zece versuri cuprind Orientarea, al doilea (386) fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe Iuni-am văzut-o adusă"), "unde ?" ("aici"). Pn2: Versurile 395-398 introduc o Complicație: răpitorul este literalmente "răpit" (glisarea sensului propriu a cuvântului "răpitor" către sensul figurat) și lovit de neputință. Reluarea verbului a vedea subliniază trecerea de la prima la cea de-a doua macro-propoziție. Pn3: Cele două versuri următoare (399-400) corespund Re-acțiunii lui Nero
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Pn1: Primele zece versuri cuprind Orientarea, al doilea (386) fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe Iuni-am văzut-o adusă"), "unde ?" ("aici"). Pn2: Versurile 395-398 introduc o Complicație: răpitorul este literalmente "răpit" (glisarea sensului propriu a cuvântului "răpitor" către sensul figurat) și lovit de neputință. Reluarea verbului a vedea subliniază trecerea de la prima la cea de-a doua macro-propoziție. Pn3: Cele două versuri următoare (399-400) corespund Re-acțiunii lui Nero și subliniază, prin izolare, trecerea către fantasmă. Pn4: Versurile
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dat, s-a auzit strigat pe nume de pe o culme apropiată, pe care se afla într-o pâclă înghețată un „nor strălucitor ;urcând acolo, în fața sa a apărut „o tânără in dia ncă de aproximativ 14 ani, de o frumusețe răpitoare ” , al cărei trup era înconjurat de raze aurii. Aceasta i-a cerut să meargă la episcopul din oraș și să-i spună că ea, Maria, dorește să se construiască o biserică în acel loc....Și astfel, după ce pe locul indicat
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
spirit, dintre suflet și trup, semnalând totodată refuzul hotărât al bărbatului educat de a privi femeia ca simplu obiect al plăcerii, dincolo de orice iluzii și complicații sentimentale. Reproșul lui Colea fusese, deci, cum nu se poate mai îndreptățit, dacă nici măcar răpitoarea Lulù nu izbutește să-l vindece de năravul parșiv al automistificării: conștient de "impuritatea" femeii (experiența i-a dovedit-o de suficiente ori), el nu reușește să-și învingă dorința de a o crede cinstită iată mecanismul sufletesc care definește
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Meins responsabil cu atacul ambasadei germane la Stockholm, în aprilie 1975. Luni 5 septembrie, la ora 17.30, Hans Christian Schleyer, președintele Federației Patronatului și Industriei din RFG este răpit; șoferul și garda sa personală sînt omorîți în cursul atentatului. Răpitorii cer punerea în libertate a membrilor grupului Baader în ziua de marți 16 septembrie, la miezul nopții. În timp ce negocierile se prelungesc, pe 12 octombrie, un Boeing 737 al companiei Lufthansa, asigurînd legătura Palma de Mallorca-Frankfurt, este deturnat de teroriști: doi
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
muri, ne-am întâlnit undeva, într-un loc unde tăcerea nu este sfâșiată decât de strigătul unui cocoș în ziuă sau în noapte, speriat de vulpe, unde și apele tac, iar vântul fâșâie alene printre sălcii, unde se zbate peștele răpitor în căutarea pradei, unde zgomotele cotidiene sunt excluse și unde dacă dilați puțin nările, parcă-parcă îți vine o miroznă de fân abia cosit și de ciuperci care așteaptă să fie culese și părpălite pe cărbunii aprinși ai focului de tabără
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
14. Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață, și puțini sunt cei ce o află. 15. Păziți-vă de proorocii mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinlăuntru sunt niște lupi răpitori. 16. Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini? 17. Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18. Pomul bun nu poate face roade rele, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
curgând ca niște râuri neîntrerupte; la rând urmau barbunii mustăcioși, dragoni cu spini paralizanți, zarganul cu ciocul și spinarea verde, fosforescentă; bogăția mării le arătau cambule, calcani și limbi de mare cu nasturii gustoși și pălămida roz-vineție, rechinii promițători și răpitori cu pielea întunecoasă și aspră; ultima a apărut regina, robustă cu aripile înfoiate încingând lanțuri brune, roșcat-verzui pe spate; fâlfâindu-le, se deconspira arătându-și dorsala albăstruie-roză și burta gălbuie. Au tresărit recunoscând-o fără tăgadă, și-au rămas uimiți
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel." 10. Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două, și a pus fiecare bucată una în fața alteia, dar păsările nu le-a despicat. 11. Păsările răpitoare s-au năpustit peste stîrvuri; dar Avram le-a izgonit. 12. La apusul soarelui, un somn adînc a căzut peste Avram; și iată că l-a apucat o groază și un mare întuneric. 13. Și Domnul a zis lui Avram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
păgâni, reprezentanți ai Patristicii și ai canoniștilor. Lactanțiu (Divina Institutio, liber VI, c. 18): A lua mai mult de cât s-a dat este nedrept». Ambroziu (De bono mortis, c. 12): Dacă cineva va lua bani din camătă este un răpitor [...]»; (De Tobia, c. 3): «O bogaților [...], cu cât dați mai puțin cu atât cereți mai mult [...]; veniți în ajutorul celorlalți pentru a-i dezbrăca». Ioan Crisostomul (Matthaei XVII Homil., 56): «Cruzimea cămătarului îi face pe ceilalți prizonieri», Și, în sfârșit
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
ele sosind de regulă când începe perioada de vegetație la plante. Se apreciază că învelișul vegetal al tundrei este distrus de păsări în procent de 50 80%. Cele mai cunoscute păsări din tundră sunt: gâștele sălbatice, rațele roșii, lebedele, păsări răpitoare (șoim călător, șorecar încălțat). Reptilele aproape lipsesc din tundră, amfibienii sunt foarte slab reprezentați, în schimb insectele au o răspandire mai mare (in special țânțarii și muștele în timpul verii). III.3.1.3. Învelișul de soluri Solurile tundrei sunt caracterizate
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
origine nume de persoană. Cuvântul raposa din spaniolă și portugheză provine din rabo „coadă“, probabil datorită cozii stufoase a vulpii. Înlocuirea lui b cu p s-a produs sub influența cuvintelor din familia lui rapiña „jaf, tâlhărie“, din cauza instinctului de răpitor al acestui animal. Termenul spaniol zorra pare a fi de origine bască. Cuvinte latinești păstrate numai în română Spre deosebire de cuvintele panromanice, în cazul multor cuvinte din această categorie se constată schimbarea „valorii“ lor între faza latină, cunoscută din texte, și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zăcea, râsul îi urmărește calm agonia. Dar, ura împotriva dușmanului său viclean, dintr-o spiță, înrudită cu el, care îndrăznise să-i calce teritoriul, încă nu se potolise. Lupta cu acest adversar se sfârșise... jignirea adusă celui mai ambițios dintre răpitori a fost ispășită. Anton s-a ridicat să asculte zvonurile pădurii, în timp ce ziua, tocmai se înfiripa... enise iarna... O neliniște împiedeca jderul să aștepte până ce noaptea avea să năvălească asupra codrului... Simțea un fel de primejdie. Jderul se ridică, ascultă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se încrețea... îi putea simți toți nervii vibrând. În ochii lui strălucitori pâlpâia o flăcăruie de teamă. Anton nu-l putea lăsa, acolo, în zăpada, chiar înainte să se întunece. Sigur că frigul avea să-l doboare înainte, poate, ca răpitorii să-i dea de urmă. Anton îl ridică în brațe, apucându-l pe sub pântece și, porni spre casă; în mers, micul căprior își întorcea botul înspre el, privindu-l cu ochii umezi, limpezi ca un cristal, până în adâncul irisului. Acum
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ei se mai potoli. Se azvârli în pat cu nasul în pernă. Nică îi stăpânea gândurile cu atâta putere, încât în noaptea aceea nu reuși să adoarmă de grija lui. El nu era ca Suru, care se putea apăra de răpitori. Trecuse o zi de când nu pusese nimic în gură... Nu mai simțea nimic... gândul ei era numai la căprior, rămas singur în urgia codrului, înconjurat de prădători... Poate că acum, în clipa asta... era într-o situație fără scăpare, era
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]