1,169 matches
-
era undeva jos, departe. Continuă să cadă cît se încumetă, apoi rămase la același nivel, războindu-se cu vîrfurile aripilor care se subțiau și zburau înapoi ca niște săgeți. Pieptul și coastele golașe îi înghețau în cădere. Aerul cețos se rări pînă se întunecă și harta neagră a orașului se întinse jos, cu străzi ca niște puncte luminoase. Mici bucăți din acea hartă ardeau. O floare mare de flăcări îl atrase spre ea. Văzu un turn de sticlă în flăcări, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acolo, am curățat mai întâi cioburile, unul câte unul, și le-am pus la uscat pe-o creangă mai groasă; când a venit rândul falusului, am ridicat, fără să știu de ce, ochii și am văzut apropiindu-se, printre trestiile mai rărite în partea aceea, o tânără fată, n-avea cum să mă vadă, mă întrebam de unde răsărise în pustietatea noastră, ea s-a oprit în fața mea, pe mal, la nici douăzeci de pași, și s-a întins pe iarbă. „O să stea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
îmi amintesc ca de la un timp îl apucase un nărav neplăcut: se obșinuise a manca pui de găina sau de rață. Văzând ca tot dispar puii l-am urmărit și am observat ca el le făcea de petrecanie și ne rărea orătăniile. Deși i-am aplicat câteva corecții bune cu biciul ca să-l dezobșinuim de acest obicei el a continuat. L-am și dus de acasă de câteva ori și l-am abandonat. Dar la scurt timp veneAșacasă. Văzând ca nu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
privește și el către această margine de continent vegetal, de unde răzbate până la ei ecoul unei energii fără chip și nume. Șapte zile s-au scurs în acest rim al traversării junglei și Bulundi nu mai poate fi departe. Jungla se rărește și se simte apropierea unei citadele ridicate din nimic de mâna omenească. Nici un sunet nu o anunță, și totuși Tintin și Milou îi simt vecinătatea, ca și cum un fluid ar emana din zidurile sale încă invizibile. Un fluid care inundă întregul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
era din San Francisco. Era fostul ei soț, Barsam Tchakhmakhchian. Câți ani trecuseră fără ca ei să schimbe o vorbă? După divorț fuseseră siliți să ia des legătura ca să discute despre fetița lor, Însă apoi, după ce Armanoush crescuse, conversațiile lor se răriseră până când Încetaseră cu totul. Din scurta lor căsătorie nu rămăseseră decât două lucruri: un resentiment reciproc și o fiică. — Îmi pare rău că te deranjez, Rose, a spus Barsam cu o voce liniștită, dar seacă. Însă e ceva urgent. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
în ochi privitorului și nu pielea lăsată din jurul lor. Ducea lipsă de mișcare și părea, pe bună dreptate, că își trăise deja cei mai buni ani. Părul auriu și lung amintea de o fostă glorie, iar faptul că se cam rărise între timp ajuta privitorul, dezvăluindu-i contururile unei frunți atrăgătoare. Dincolo de orice, însă, ochii bărbatului ieșeau din poză și fixau privitorul cu o căutătură hotărâtă ce combina putere și vulnerabilitate. Atitudinea bărbatului era artificială, chiar teatrală, ceea ce nu împiedica afișarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
sânge. Și primim ceai și biscuiți gratuit după aceea. — Sper că glumești. Sunt prea fricoasă pentru asta. În plus nu vor sugative inveterate ca mine. E prea mult sânge în alcoolul din venele mele. Du-te tu. Cozile se mai răriseră, oamenii se risipeau, mergând la cumpărături sau întorcându-se la muncă. Îl zări pe Mike Wooley, plin de tupeu ca întotdeauna, intervievând fără rușine vedeta rock chiar în fața lui Jack. Era rândul ei să intre în cort. Să doneze sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
îi va face față cu bine. — O să rămâi chel tot purtând chestia asta zi și noapte. Îi scoase lui Ben șapca de baseball și îl ciufuli. — Ca tine, adică? Ben arătă spre locul unde tatălui său începea să i se rărească părul. — Aiurea. Străbunicul meu a avut un păr ca Strewwelpeter până la optzeci de ani. E o trăsătură de familie, împreună cu inteligența fenomenală și o carismă mai ceva ca a lui Picasso. — Dar familia din partea mamei? Deci asta era. Ben aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
-i spună să vină, dar plecase deja, neobișnuit de devreme. După ceasul de pe peretele din bucătărie, trecuse aproape o oră de când plecase de la redacție. Camilla nici nu păru să observe când ieși pe ușă. Traficul de la orele de vârf se rărea, în timp ce își croia drum înapoi spre Cathedral Arms, pe când cei care poposiseră la un pahar după muncă se întorceau acasă, unde erau așteptați cu masa gata și cu copiii deja gata de culcare. Fran încercă să-și scoată din minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ploaie se lăsase răcoare, primul semn că venea toamna. Își scoase hainele de serviciu și își puse pe ea dragul ei chimono alb, de mătase, pe care i-l adusese tatăl ei dintr-o excursie în Hong Kong. Începuse să se rărească, dar avea să-l poarte până când avea să se rupă de tot. Aprinse toate luminile din apartamentul ei pustiu și dădu drumul la apă în cadă. Tocmai se dezbrăcase și pusese un picior în cadă când sună telefonul. Îi veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
principalul subiect de discuție În săptămînile premergătoare. Nu mă Înțelegeți greșit, amîndoi am mers la sute, dacă nu chiar mii de petreceri ca aceasta cînd aveam douăzeci și ceva de ani, dar, pe măsură ce ne apropiam de treizeci de ani, se răreau tot mai tare. Prietenii noștri Încă mai dădeau petreceri, dar de altă natură: Cei care n-au copii par a fi promovat la etapa cinelor intime. Deși nu atît de elegante ca petrecerile similare organizate de părinții nostri, ele prezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vânau pești. Ne aflam într-o poiană cu niște colibe de babulci, adică de oieri, unde ne-am lăsat caii la un individ șchiop care avea grijă de gâște. Am luat-o pe jos până-ntr-o pădurice ce se rărea treptat, dând la iveală un luminiș de o frumusețe ieșită din comun. Ținuturile acelea încă nu-mi erau familiare; cu atât mai puțin traseul întortocheat pe care, plin de brațe, cotituri, lățiri și gâtuiri îl făcea râul. Acolo, după ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu haine, coșurile cu mâncare, să curețe și să aranjeze caii și trăsura. Pe urmă a hotărât cine să meargă la Târgoviște: câțiva băieți mai voinici, ca să facă față eventualelor peripeții. De când urcase pe tron Vald Dracul cel Tânăr, se răriseră tâlharii, iar drumurile erau destul de sigure. Prințul acesta, pe care spătarul nu-l văzuse niciodată, era crâncen cu pedepsele și i se dusese vestea de om rău, dar drept, pentru că avea pentru toți vinovații o singură pedeapsă: îi trăgea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Soția i-a dăruit-o pe Stela, o fiică atât de frumoasă încât stelele și luna surâdeau la vederea ei și soarele era invidios pe strălucirea fetei. Un zmeu de pe tărâmul Nicăieri auzind de minunata prințesă a hotărât să o rărească pentru a deveni regina sa. Într-o noapte întunecoasă, când luna și stelele erau acoperite de nori groși, acesta a intrat pe fereastră în camera ei, a luat-o încet în brațe și ajutat de-o zgripțuroaică au zburat spre
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pe amândouă, le-am strâns în palmă, și am pornit și eu după bunicul. Funeraliile Niciodată nu mai văzusem atâtea mașini la un loc, ca atunci, pe drumul care ducea la cimitir, de când benzina se dădea pe cartelă, circulația se rărise, mergeam pe jos, mama și cu mine, pe lângă noi tot treceau mașini, taxiuri și bicicliști în costume negre, iar când am ajuns pe Kálvária, se înmulțiseră și pietonii, toată lumea care trecea ne saluta, au fost chiar unii care ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
polițistă era gata să Încalce legea. Cu mîna În mîna tatălui ei care mormăia În bretonă rugăciunea pentru marinari, privi sicriele Îngreunate de lest care se afundau Încet În apele adînci. Bulele de aer plesniră la suprafața apei, apoi se răriră pînă dispărură cu totul. Marea Își reintrase În drepturi. La Întoarcerea la Lands’en, Marie află că logodnicul ei, Christian Bréhat, era În mod oficial dat dispărut În largul mării și văzu În asta semnul unui destin care-l ajunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
are o bucată de carne asudată și putredă, devorată de viermi. De mai multe ori, Încercă să agațe fete pe stradă; se alese doar cu umilințe. Noaptea, se privea În oglindă. Părul lipit de craniu din cauza sudorii Începea să se rărească; pe sub cămașă i se vedeau cutele burții. Începu să intre În sex-shopuri, peep-showuri, fără alt rezultat decât exacerbarea suferințelor. Pentru Întâia dată, recurse la prostituție. În 1974-1975, În societatea occidentală s-a produs o răsturnare imperceptibilă și definitivă, Își zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
una și m-au invitat să joc cu ei Travel Scrabble. Mama m-a întrebat chiar dacă e o călătorie de afaceri sau e una de plăcere ? N-am fost în stare să-i răspund. Bătăile inimii mi s-au mai rărit, dar îmi zvâcnește capul de durere. Stau cu o mână peste un ochi, încercând să blochez lumina. — Doamnelor și domnilor... Se aude glasul conductorului, printre pârâieli. Din păcate... lucrări feroviare... transport alternativ... Nu înțeleg ce tot spune. Nu știu nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Of, of. Omul speriat e În stare de mult rău dacă Îl stârnești, așa că m-am prefăcut că nu-mi dau seama că sunt pândit și am pornit iarăși la drum. Pământul era din ce În ce mai uscat și, până și ciulinii se răreau din ce În ce. Am simțit o boare răcoroasă care Îmi bătea din față, semn că eram pe drumul cel bun, după cum Îmi spusese Moru cel uscățiv. Era din ce În ce mai cald, dar așa zisese și Moru al meu din munte: că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dinții și erau grase de ziceai că zăcuseră În untură. Erau gustoase și țineau de foame. Apoi, În locul prundișului, pe mal apărură stânci greu de trecut, așa că am fost nevoiți s-o luăm prin pădure. Pe urmă, pădurea s-a rărit și, când pe mâna noastră tare au apărut din nou munții, am zărit de-a lungul malului o potecă bătută de om. Spre sfârșitul zilei În care dădusem peste acea potecă, am văzut două stânci groase cam cât un trunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
tălpile În stâncăria ascuțită. De cum se crăpa de ziuă, căutam un bolovan mai mare ca să ne dea umbră, ne ridicam la adăpostul său casa din piei, beam din licoarea lui Aban și adormeam. După o vreme Însă, stâncile s-au rărit de tot și n-au mai rămas decât dunele. Cât vedeai cu ochii, erau numai valuri de nisip peste care ne târam noaptea pentru ca Înainte de răsăritul soarelui să săpăm o groapă cât mai adâncă În care să ne ridicăm casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Apocalipsa la apogeu. Trompeta sare din cui și se rostogolește pe jos. Îndepărtarea apocalipsei. Zgomote în descreștere. Zvâcniri îndepărtate. Sunete care se sting. Din când în când câte un urlet. Zgomotul ploii pe acoperiș. Tăcerea se lasă treptat. Picăturile se răresc. Se opresc. Flacăra lumânării se liniștește. PARASCHIV se liniștește. Se târăște pe jos până la trompetă. O ia. O mângâie și o șterge cu palmele. Se așază turcește. O duce la gură. Începe să încerce sunetele. Intonează slab motivul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cum urca și cobora panta abruptă. Toate mașinile i se păreau În linii mari la fel, diferind doar la nivelul culorii și, dacă se mișcau destul de Încet, la cel al numerelor de Înmatriculare. După o oră, traficul Începu să se rărească, toată lumea se oprise să mănânce. Curând după ce observă aceasta, auzi șuierul ascuțit din frânele unui camion și ridică privirea pentru a vedea un camion mare cu o dungă roșie pe-o parte cum trece pe lângă ei, coborând dealul. Îl Înghionti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să primească ”Noul An”, ca deobicei... Era a doua oară, într-o lungă viață de aproape o jumătate de veac, trăită nedespărțiți, când lipsea. Amărăciunea din sufletul lui, nu putea fi înfățișată în cuvinte. Și urătorii cei mari s-au rărit, până când nu s-a mai auzit niciunul. O liniște se așternu peste tot înconjurul... Totul parcă muri... Eram în anul 2012... S-a trecut în Noul An, și în casa lui, firesc, lin, cum ai păși printr-o ușă deschisă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Bibleoteca de San Lorenzo el Real de El Escorial, codice T.I. 1, Cantiga 136, dos. 192r. Figură 18. Ilustrație a Cantiga 294 din codicele florentin la Cantigas de Santa Maria a lui Alfonso cel Înțelept. Bibliotecă Nazionale Centrale, Florența, Banco Rări 20, Cantiga 294, dos. 20r. Figură 19.Ilustrație a Cantiga 154 din codicele Escorial la Cantigas de Santa Maria. Bibleoteca de San Lorenzo el Real e El Escorial, codice T.I.1, Cantiga 154, dos. 209r Figură 20. Fra Bartolomeo, Portretul
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]