3,256 matches
-
prieteni. * După câteva zile, când Teo intră în cabinet, îl găsi pe scaunul său pe doctorul Iftode. Se salutară reciproc, cu o răceală care prevestea că relațiile lor sunt pe punctul de a fi puse la congelat. Cel din urmă răsfoia niște hârtii, preocupat vizibil de funcția recent dobândită. Vestea schimbării din funcție a doctorului Teodoru făcu înconjurul orașului cu o viteză de neimaginat. Auzi tu, spuse o asistentă din maternitate alteia de la chirurgie, venită să ridice instrumentarul, ai aflat? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
într-un dialog cu cititorul, fapt pentru care nu este necesară lecturarea liniară a textului, ci se poate trece de la un capitol la altul sau de la un pasaj la altul, în funcție de curiozitatea și orizontul de așteptare al celui care îl răsfoiește. Întrebările formulate de autoare aduc în discuție o selecție de noțiuni de bază în biblioteconomie, ce apar, adesea, ca subiecte de examen în concursurile pentru ocupare sau promovare în posturile de bibliotecar. Scopul răspunsurilor este și verificarea sistematică a cunoștințelor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
este o informație pierdută. Literatura de specialitate observă că această modalitate de așezare a documentelor oferă cititorului posibilitatea alegerii informației cele mai pertinente, îi dă posibilitatea să cunoască direct documentul și lectura de loisir este avantajată de posibilitatea de a răsfoi cărțile din domeniul preferat. Utilizatorul este acela care își alege singur informația pe care o consideră cea mai utilă scopului informării sale. Pentru atragerea la lectură se organizează în acces liber rafturi tematice. Un exemplu din bibliotecile publice: „Literatura de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pe care mi-l clădisem înainte atât de atent și de cumpănit pe baza lor. Însă, cu toate acestea, deloc nu m-am putut abține. Fără să-mi explic cum, am început destul de vioi și plin de entuziasm să îl răsfoiesc, căci este bine știut că omul este ispitit de ceea ce este oprit și poftește la ceea ce nu este îngăduit. Iar acesta avea să fie un păcat pe care să mi-l iert ușor mai apoi, fiindcă ceea ce am citit în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
am plecat la piață. Știam prea bine că sunt simple amăgiri, tertipuri fără fond... sperând că astfel voi reuși să alung gândul insistent ce mă urmărea ca o umbră răutăcioasă. Revenind În camera unde Îmi petreceam majoritatea timpului, scriind și răsfoind tot felul de cărți, am realizat Într-o fulgerare de secundă că motivul real care a adunat În mine atâta tensiune, zbucium și chiar revoltă... era cu totul altul. „De ce a trebuit să plece?” Și doar m-a avertizat că
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fără o oază de speranță. Și iată, că durerea sufletului meu a ajuns până la Dumnezeu care - În marea lui iubire pentru semeni - s-a milostivit și mi-a arătat calea... Am ieșit În oraș și am cumpărat un ziar local. Răsfoindu-l, am dat peste un anunț: „divorțat, 45 de ani, etc...” În sinea mea, mi-am spus: „indiferent de consecințe, voi suna! Nu vreau să fiu singură de sărbători!” A doua zi, seara, orele 17.00, ne-am dat Întâlnire
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
că astfel va realiza, va Închina un necesar elogiu frumuseții ori... imperfețiunilor naturii umane, rătăcitoare la răscruce de spații, timpi, istorii, În căutarea fabulosului paradis pierdut!”( Calistrat Costin). ( fragment din prefața realizată volumului “Viața la imperfect” semnat de Eleonora Stamate. Răsfoind “paginile” internetului găsesc următoarea informație: “Luni 6 iunie 2011, amfiteatrul școlii nr. 10 ”D. Sturza” a găzduit un frumos spectacol oferit de grupul ”Satricon” de la această școală, condus cu multă migală și cu un desosebit profesionalism de profesoara Eleonora Stamate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
răscolesc pământul cu unghiile până la sângerare”. Îndelung și zadarnic am tot așteptat un semn. M-a adus la realitate durerea de mijloc care era tot mai deranjantă, așa că am revenit În cameră și am stat o oră Întinsă În pat, răsfoind din nou cărțile luate cu mine ( Holderlin - Hyperion; Panait Istrati - Cum am devenit scriitor; Nicolae Țic - Jurnal de toamnă; Laurențiu Fulga-Moartea Lui Orfeu). După-amiază, am ajutat-o pe măicuța A. la strânsul petalelor de trandafir, ofilite și căzute pe jos
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Vrabie credința fermă în forța binelui, în izbânda sufletului cucernic - convingeri pe care le argumentează cu fapte de viață, încât crează impresia că autoarea, așezată la masa de lucru, în timp ce cu o mână așterne salbele cuvintelor pe hârtie, cu cealaltă răsfoiește pagini din Sfânta Sciptură, totul sub lumina candelei de la icoana Domnului Nostru Iisus Hristos. Deloc întâmplător, așadar, și spre cinstea Lidiei Vrabie, „La lumina candelei” duce mai departe, între oameni, izvorul iubirii creștine! Roman, 16 noiembrie 2014
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
orașul s-a transformat într-o mahala uriașă. Să fie Australia premodernă sau România scăpată de sub control? Sau să fie vorba doar de două modele foarte diferite de administrare politică? Stau în pat după o zi de plajă la Manly, răsfoiesc cărți, mă uit în jurnalul meu mai vechi, mă simt ca în sânul lui Avraam, dar o frică animalică mă cuprinde la gândul că această vacanță se va sfârși. Nu vreau să mă gândesc la ce mă așteaptă acasă. Într-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
refuză Îngrozită. Mi-am regăsit trupul gol Întins În fața oglinzii, asemeni unui vierme fantastic. Piciorul drept stă Întins cuminte lângă celălalt. Glezna Îmi este julită. M-am ridicat aiurit. Soneria se aude iar. Pe noptieră am găsit o revistă veche. Răsfoiesc la Întâmplare. Un braț acoperit cu o mănușă neagră, de nailon. Chenare cu brățări și inele de tot felul. Buze pline, arcuite, rujate ispititor. Pe cealaltă pagină e o femeie cu părul blond, superb. Femeia are mâinile Înlănțuite de gâtul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nu s-a Întors din oraș, deși vremea s-a făcut foarte târzie. Am rămas așteptând-o pe balansoarul meu din lemn (cu proteza prinsă de picior, ca să nu mă surprindă, Doamne ferește, Într-o postură nedorită). Și am ațipit așa, răsfoind o carte lipsită de interes. Nici a doua zi Melanie nu a venit, lăsându-mă izolat În așteptarea mea, care - nu știu de ce - devenise interminabilă și ilară și plină de ridicol. Abia a treia zi dimineață (după o noapte În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
găsiră că trimiterea nu putea avea nici o tangență cu preocupările lor. Își închiseră cărțile, se îmbrățișară și Ina spuse: - Vom mai repeta și mâine între pauze, sigur ne ascultă la biologie. Profa ne pândește de multă vreme. Ai văzut când răsfoiește catalogul!? Zăbovește un pic cu foaia răsfrântă, unde, cu siguranță, întâlnește numele noastre, apoi o întoarce, se uită peste clasă prin ochelarii ei cu multe dioptrii, gândind probabil că mai are timp, că vânatul mai trebuie alergat. Se vede că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o invitație atât de directă, să-i dai curs, glumi Ina. - Ei, și tu! I-am recomandat să facă pași... ce credea el!? Intuind că dialogul lor se poate dilua, Ina luă manualul de biologie de pe noptieră, începu să-l răsfoiască, semn că era timpul să părăsească discuțiile laterale: - Olga, tu ai văzut ce mult ne-a dat să studiem la biologie? - Am venit să-ți spun de Geo, dar și pentru faptul că vreau să învățăm împreună. Se uită la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
alături de mine o viață! Nu știu exact cât loc ocup eu în această problemă! Cum dânsa este dotată și în domeniul matematicii, am certitudinea că împreună vom rezolva cele mai alambicate probleme ale vieții, își spuse el, și începu să răsfoiască procesul-verbal de recepție care conținea toate lucrările, munca lui și a oamenilor din subordinea sa de aproape doi ani. Găsi apoi și alte preocupări, încât ziua încărcată până la refuz trecu fără să știe când și cum. Seara, ajuns acasă, Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
trainică, nu asta i-a fost urarea!? Se va convinge atunci că răutățile lansate pe scările Poștei Centrale pot fi pietre de temelie pentru Casa aceea de piatră cu care m-a persiflat. Cumpără un ziar și începu să-l răsfoiască din mers, fără un interes anume, numai din dorința de a o alunga din gândurile sale pe Olga. O readuse în tronul clădit în inima sa pe Ina, cea care avea toate drepturile de a stăpâni împărăția sufletului său. Singură
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
putea vedea ușor cine pătrundea în acest spațiu nedeterminat, aproape cenușiu din cauza fumului gros de țigară. Cafeaua era fierbinte și destul de amară ca să îi incite simțurile. Din plictiseală începu să deseneze cu degetul arătător pătratele de pe fața de masă, apoi răsfoi o revistă din care nu avea de gând să citească nici un rând. Își repetă în minte planul, rece și calculat, nu trebuia să ezite nici o secundă. Sorbi și ultima picătură de cafea. Era prudent să se desprindă de bar și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în care se așezase, Vladimir urmărea relatarea portarului ca și cum s-ar fi aflat la cinema urmărind un film despre viața altcuiva. Nu se putea gândi decât la banalitatea prin care se caracteriza propria viață. În timp ce i se scotocea prin bibliotecă, răsfoindu-i-se cărțile, colecțiile de reviste, albumele cu fotografii și vederi, Vladimir își mai turnă o ceașcă de cafea și așteptă cuminte să i se spună ce să facă. Portarul își încheie declarația și se retrase. Unul din agenți îi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
altceva își poate dori o familie întemeiată pe dragoste și bună înțelegere!? Deși venise cu zor mare de la serviciu, neavând încă masa de seară pregătită, Ina deschise cutia poștală, cum făcea în mod obișnuit și preluă presa și câteva scrisori. Răsfoindu-le în grabă, atenția îi fu atrasă de un plic mare, voluminos. Nu-și dădu seama din primul moment cine era expeditorul, întoarse grăbită plicul pe verso. Se arătă nedumerită. Părea a fi de la Olga. Dar ea scria de obicei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pătrunderea într-o casă în care nu fusese poftit. Tentația de a intra în tainele cuprinse între cele două coperte depăși însă buna lui intenție. Mânate parcă de o nestăpânire ieșită de sub control, mâinile sale porniseră deja acțiunea. Începu să răsfoiască febril acest caiet în care nu era imposibil să găsească și lucruri secrete. Desluși însemnări lapidare ale Inei, datând încă de pe timpul școlarității. Cântărindu-l în mână, foiletând la repezeală paginile scrise, nu se putu abține să nu exclame: Măi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
azima la soare!; Miroase a ionatane, gutui și tămâioasă... și tot așa... În totalitate jurnalul era purtătorul unor fraze-perle, abundând notele vesele, sclipitoare, cu care de altfel Alex era obișnuit din viața de toate zilele. Lectura acestui jurnal era relaxantă. Răsfoi în continuare, fără a fi zorit de vreun zor, paginile voluminosului tom ce era acoperit aproape jumătate cu impresii care-i marcaseră un anumit moment din viața ei. Trecu fugitiv peste unele și ajunse la ultima pagină. Citi cu ochii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ei de suflet, dar mai era încă îndoită de nenumărate temeri. Aștepta să citească pe chipul lui Alex dacă presupunerile ei au vreun temei. Ținea să primească confirmarea, măcar printr-un semn oarecare, dacă el a ajuns sau nu să răsfoiască paginile acelea. Suspiciunea ei începea cu dacă... Dacă totuși găsise jurnalul, îl cercetase cu minuție și, abil cum i se arătase în diverse ocazii, se așeza acum în postura neștiutorului!? Era în stare să joace bine acest rol. Va vedea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
am putea conchide, consolator pentru atît de iubita noastră secretară literară, că... și pensia e bună, cîteodată. Dă... prolificitate! Adică, putere de muncă. La mai multe, bre! Am luat deci Teatrul din interiorteatrul din culise ( Biblioteca revistei Familia, 2005) la răsfoit, nu știu de ce, de la coadă, spre Început : și am (re) descoperit , În pliurile memoriei mele imperfecte, montări importante ale teatrului orădean ( instituție pe care istoricul a slujit-o cu pasiune, devotament și pricepere, trei decenii ) și nu numai; mi-am
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
sunt umede de ploaie. Când plouă parcă suntem tentați să trăim mult mai mult în trecut. Cu atâta prostie în jur e ridicol să nu fii optimist! Singurătatea, când nu e boală, e armă împotriva celor răi. Îmi irosesc timpul răsfoind jurnalul pe care atunci îl intitulasem, cum nu se putea mai banal, Mâncătorii de etichete: „Nu o dată i se întâmplase lui Gerard să treacă peste așa zisele accese de somnambulism; nu o dată i se întâmplase să se ridice fără motiv
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bărbat, a uneia dintre fete. Acuma nu-i în stare să spună ce carte dorește-se auzi o altă voce, mai în particular și mai caldă și o alta râzând în hohote: Te mai întrebăm încă o dată ce carte vrei să răsfoiești. Gerard reținu perfecta pronunție a fiecărui cuvânt. Dacă nu te decizi, va trebui să te retragi din joc. - preciză vocea caldă. Aici, la noi, nu ajung decât cititorii conștienți de actul cititului-adăugă vocea gravă. Caro de ași - își auzi Gerard
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]