13,830 matches
-
9 martie, fiecare om să-și aleagă câte o zi despre care să spună că „asta-i Babă mea”. Se crede că așa cum va fi acea zi, așa va fi și norocul omului în acel an. Această tradiție foarte veche, răspândită în toată zona balcanică, locuită cândva de traci, este legată de niște stânci, existente numai la noi în țară, în Munții Bucegi și Ceahlău, numite „Babele”, respectiv „Babă Dochia”, considerate simboluri ale primăverii. Celelalte popoare balcanice au numai legendă. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
firul versului, Poate mai cu tristețe ori poate-i bucurie După cum cântă-ncet taina cuvântului.. * Eu nu mă simt poet, sunt doar un pianist Ce cântă melodii pe partituri de dor Iar clapele de suflet atât cât eu exist, Acorduri răspândesc în versuri de amor. * Eu nu mă simt poet, am inima vioară Arcuș îmi este dorul, pe coarde lunecând Și picurând iubire cuvântul înfioară Ca versul meu citindu-l să îl auzi cântând. * Eu nu mă simt poet sunt doar
EU NU MĂ SIMT POET... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377160_a_378489]
-
azi sau mâine; În van mi te-i bate cu morile de vânt, Din plebe-a odrăsli, răsaie din pământ, Un cap ce-a să dea tonul dihoniei din om, Ba cu exactitate ce-ntrece metronom, Plin de sine-a răspândi, fuga în eter, Cum reușit-a să umbrească...giuvaer; Certamente, într-un mod cu totul anormal, Dar mai contează oare când ne gătim de...BAL!? Referință Bibliografică: ECOURI / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02
ECOURI de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377163_a_378492]
-
de vânt, bani în destine și cruci, ni-s brațele-n cumpeni, se preling topindu-se în aer; între furtuni de viață și-n murmur de inimi, cu dor, curg clipele-fir dintr-un caier. Cât încă trăim și iubim, ne răspândim cuvintele-fluturi în universul divin al iubirii și-n vene trăirile dulci ni se scurg, amestecate simțiri în tumulturi. Beții de aripi lungi, ne cuprind, trupuri și gânduri să ne poarte în resemnări de-o clipă ori porniri fierbinți, amețitoare dansuri
SENSUL VIEŢII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377192_a_378521]
-
cuvântului scris. O privire obiectivă și minuțioasă asupra vieții și activi- tății culturale ale doamnei Ligya Diaconescu mă îndreptățește să afirm că ne aflăm în fața unei profesioniste în Arta Cuvântului. Sunt sigură că radiază de iubirea scrisului pe care-l răspândește prin cărți proprii sau publicații în lume, dezvăluindu-și universul sufletesc. Nu mă voi rezuma la datele biografice ale doamnei Ligya Diaconescu, ci voi decela filosofia de viață din scrierile sale și din interviurile acordate, rememorând astfel anii de muncă
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
i se poate spune-„ energie culturală”- Mulți dintre noi am beneficiat de căldura brațelor sale, imaginar, cu care ne-a îmbrățișat și ne-a publicat în Antologii de poezie sau proză pe care le-a coordonat și apoi le-a răspândit în lumea largă. Titlul acestor antologii este foarte sugestiv „ Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume. STARPESS, în ediții bilingve. În orice acțiune intreprinsă i se simte bucuria din suflet. E contagioasă. E un om dăruit credinței, spiritualității și Luminii
PORTRET LIGYA DIACONESCU, ARTICOL DE MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377190_a_378519]
-
locuitorilor orașului, pe care noi o păstrăm cu multă sfințenie din generație în generație, și să inoculeze printre oameni slabi de cuget o credință eretică, depărtată de preceptele credinței catolice. După ce a amăgit câțiva oameni rătăciți cu duhul, după ce a răspândit erezia în câteva cătune din ținutul Genovei, el, împreună cu prozeliții săi, a avut îndrăzneala să improvizeze niște așa zise temple, un fel de case de rătăcire ale oamenilor. Acum, noi cei din senatul orașului Genova, îndrumați de cinstiții clerici ai
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
se împarte, noi formăm un tot unic. Această conștiință de sine a unității ecleziale a tuturor în Iisus Hristos euharistic, străbate ca un fir roșu întreaga tradiție și gândire patristică, începând cu Didahia, în care citim: "Cum această pâine era răspândită peste munți și adunată, a devenit una, astfel să fie adunată și Biserica Ta, de la marginile pământului în împărăția Ta. Adu-ți aminte, Doamne, de Biserica ta, și adun-o din cele patru vânturi, sfințită în împărăția Ta". Simbolismul atât
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
prin cap că începutul lumii trebuie să aibă și un sfârșit. Abia, daca crezuseră că existența lor fără de sfârșit în forme și lumi diferite. Dormeau fără grijă cavalerilor apocaliptici. Dar, în Imperiul Român, revelațiile lui Ioan din Patmos s-au răspândit fulgerător printre creștinii persecutați, s-au amplificat primind tot mai multe sensuri cu cat trecea timpul, având în vedere că apocalipticii pe cai albi, roșii, negri, suri, întârziau. Și tot mai întârzie. Între timp, din punct de vedere religios, filosofic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
epoca bronzului (cca 1000 a. C. sau după) și au avut un rol ritual, fiind legate de practicile șamanice sau cu sacrificii. Există indicii că, ulterior, unele “pietre cu cerbi” au fost reutilizate și ca monumente funerare, amplasate pe tumuli. Fiind răspândite pe o zonă uriașă din stepele Eurasiei, atribuirea etnică a realizatorilor “pietrelor cu cerbi” este una foarte controversată. Prof. dr. William W. Fitzhugh este unul dintre cei mai importanți specialiști contemporani în domeniul preistoriei Mongoliei și a Asiei de Nord
„Conexiunile stepei: Există pietre cu reprezentări de cerbi din epoca bronzului mongol în zona pontică?” [Corola-blog/BlogPost/93246_a_94538]
-
că focul Sodomei și al Gomorei s-au abătut asupra țărei spre a o pustii. Târgul Fălciului, Târgul Neamțului, Târgul Cucului, focul din Brăila și mai știm noi câte altele! Suntem ispitiți a crede că aceste sinistre consecutive, cari au răspândit groaza și mizeria în atâtea localități prospere, sunt opera vreunor mâini criminale. E cu neputință ca hazardul singur să cauzeze în același timp atâtea nenorociri.” ” Timpul” [14 martie 1882]. DAN TOMA DULCIU 04.04.ʻ16
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
precară cum a fost ea, capătă cu atît mai mult valoarea unei somații. Dacă mai punem la socoteală și faptul că, după dispariția sculptorului, atelierul său de la Paris a fost evacuat și lucrările, care au scăpat de la distrugere, s-au răspîndit cine știe pe unde, este o obligație imprescriptibilă, măcar pentru zona lui natală, Călărași /Ialomița, să-i instituționalizeze memoria. Adică să înceapă o campanie sistematică de adunare a lucrărilor, cîte s-or mai găsi, pentru a nu ne trezi la
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
își dă seama cu regret analistul, un vaccin împotriva "virusului tiraniei", din care motiv "noi, martorii călare pe două veacuri, ducem pe picioare o maladie cronică, un rău căruia nu i s-a găsit medicamentul, ci doar aspirina. Virusul se răspîndește mai ales în mediile de mare îmbulzeală, tinerii sunt cei mai primejduiți, din lipsă de imunitate, iar dacă cineva afirmă că infectarea aduce și anume avantaje celui avariat, e indicat să schimbăm postul, și rămînînd în fața micului ecran să urmărim
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
Rodica Zafiu Termenul emo, folosit destul de des în ultima vreme, oferă un interesant exemplu de extindere semantică și remotivare etimologică. E un termen internațional, de origine engleză și pronunțat (cel puțin inițial) ca în limba-sursă; în ultima vreme, se răspîndesc totuși mai multe variante de pronunțare, care se apropie tot mai mult de cea românească. Mai frecvent în limbajul tinerilor, cuvîntul desemnează un stil muzical și - ca în multe alte cazuri - un stil vestimentar și chiar de comportament, asociat cu
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
de furie cu un baston din celebrul tablou al lui Ilya Repin. Instantaneul te litifică, imagine crudă fără înșelătorie, nu simți o clipă întreaga mașinărie filmică, de parcă atingi personajele cu mîna, un pomet, un ochi care clipește la apropierea ta răspîndind cercuri de emoție ca apa abia atinsă, primești respirația lor în față și lumina lor. Și nu o dată Lungin transformă "aproapele" în împărtășanie și rugăciune, iar "departele" în meditație, însă chipul viu, "icoana" este cea care scurtcircuitează emoțional distanța dintre
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
grosolănia cu care Nae Ionescu, profesorul mult admirat, în a sa prefață, apoi și alți polemiști, l-au botezat Iosef Hechter pe naratorul acelei ficțiuni și "pornind de la acest nume s-a stabilit caracterul autobiografic al cărții", apoi s-a răspîndit zvonul că e un roman cu cheie. "Îmi dau seama că e inutil să protestez împotriva unei astfel de curiozități barbare. În realitate, un roman se scrie totdeauna cu un aliaj de reminiscențe și invenție, în care partea reminiscențelor este
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
suportat, în registrul unui analog elan transfigurator, legat de-o eschatologie etnică. Bunele intenții se intensifică printr-un discurs febricitant, ies în stradă: "Acesta este portretul interior al gazetarului legionar Noica. Un om bun devenit rău grație voinței de a răspîndi în inimile concetățenilor lui mîntuirea. Un om bun devenit rău prin dorința de a înfrînge voința altora în cazul în care cineva se împotrivea. În fine, un om bun devenit rău grație hotărîrii de a face la rîndul lui rău
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
de teatru, replicile unui personaj care spunea pe scena publică... " Și nu-i păcat, a păcătui-n tăcere..." "Et c^est ne pas pecher, que pecher en silence..." în lojă fiind chiar regele?... Ce va zice clerul cu oamenii lui răspândiți prin sală?... E prima dată când se pune problema unei cenzuri, și nu atât regele e în cauză, cât înaltul cler. Nici nu i se mai cere autorului, - domnului Poquelin, - să facă ceva... Un curtean se apleacă la urechea lui
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
boschetele de pe marginea șoselelor. E o diferență destul de mare între această metaforă motivată (lucciola e un substantiv feminin, lucru decisiv pentru asocierea sa cu conceptul "prostituată") și folosirea argotic-familiară a substantivului masculin licurici în română: inovație destul de recentă, preluată și răspîndită de presă. Termenul licurici a intrat în circulația mai largă ca urmare a unei formulări cu totul neoficiale atribuite președintelui țării: necitabilă, colportată pentru conținut (atitudinea în politica externă) și mai ales pentru formularea brutal vulgară. Nu pare să fi
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
mână, - o cutie de bomboane fondante, legată cu o panglică roz. Urale. Toți o ridică în brațe. Detectiva plânge în hohote. Budy, urmăritul, între timp plecase... Epilogul de fapt este acesta: într-o zi, nu mult după ce vestea câștigului se răspândise în cartier, detectiva se întâlnește cu geloasa și cu bărbatul urmărit pe stradă. Cum sunt femeile, pe geloasă o ia gura pe dinainte. Detectiva, mândră, îi povestise acesteia norocul ce dăduse peste ea. Astălaltă, uită, și i-o prezintă bărbatului
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
săi că introduce - ceea ce nu-i prea stă în fire - fraze seci de delimitare, pe care le pune în gura unor martori convocați ad-hoc. Îmi pot imagina cât îl costă ca artist ieșirea de sub pielea esteticului pentru a consemna părerea răspândită în târg despre bătrânul Jiquidi: "Omul acesta a fost, este și va fi un reacționar; un dușman al societății"(pag. 73). Breban preferă să reproducă astfel de formulări de-clarative, stridente în contextul prozei de elevație cultivate decât să lase să
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
puterea și doar omul are însușirea ca, exercitîndu-și facultățile intelectului, să interpreteze lumea. Pentru Nietzsche, perspectiva se schimbă: voința de putere este peste tot și în toate regnurile, de la piatra care zace pe marginea drumului pînă la floarea care își răspîndește polenul, de la animalul care își delimitează teritoriul pînă la poetul care își notează stihurile. Mai mult, voința de putere nu trebuie înțeleasă ca un substrat al universului, un fel de temei obscur și nediferențiat din care apoi vor lua naștere
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
scutind astfel electoratul de surprize dureroase - a se vedea schimbarea de direcție a liberalilor lui Tăriceanu) sau de "fenomenul traseismului românesc" (oameni politici fără identități ideologice precise, care nu urmăresc un scop politic, ci interese personale - fenomenul fiind atît de răspîndit încît sporește scepticismul românilor și neîncrederea lor în avantajele democrației). Iar în privința statului de drept și a valorilor democratice pe care le apără, Vladimir Tismăneanu nu lasă loc de echivoc: pentru el, statul de drept este un element non-negociabil pentru
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
pe valută. Tocmai atunci însă s-a îndrăgostit de ea Iuri Gorceakov, cu studii de fizică neterminate, un student veșnic din nobilii nelichidați total; cu zece ani mai mare decât ea, lucra ca portar, mergea la biserică, bea vin alcoolizat, răspândea tipărituri samizdat și visa să scrie continuarea la "1984" a lui Orwel. Răspândea și ea tipărituri samizdat, ba chiar a scris o poezie care a avut o largă notorietate în cercuri restrânse. "Comuniștii sunt călăi"! Ar fi ajuns, vezi bine
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
studii de fizică neterminate, un student veșnic din nobilii nelichidați total; cu zece ani mai mare decât ea, lucra ca portar, mergea la biserică, bea vin alcoolizat, răspândea tipărituri samizdat și visa să scrie continuarea la "1984" a lui Orwel. Răspândea și ea tipărituri samizdat, ba chiar a scris o poezie care a avut o largă notorietate în cercuri restrânse. "Comuniștii sunt călăi"! Ar fi ajuns, vezi bine, amândoi la închisoare, dar tocmai atunci au bubuit vremurile noi și, după pelerinajele
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]