959 matches
-
medită din nou la vechea zicală: „Cel ce-și cruță oamenii Îi va putea folosi În vremuri de restriște.“ Privindu-l pe Hideyoshi, fiul lui Fujitaka Își aminti și el ceva. Când soarta clanului Hosokawa se aflase la o mare răspântie, iar vasalii săi se adunaseră cu toții pentru a stabili ce era de făcut, Fujitaka vorbise, arătând clar poziția pe care trebuia s-o ia: „În această generație, am văzut numai doi oameni cu adevărat aparte: unul din ei e Seniorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Craia, „Firul de iarbă”, LCF, 1984, 14; Brândușa Armanca, Structuri retorice, O, 1984, 18; Miron Blaga, „Firul de iarbă”, F, 1984, 12; Viorel Gheorghiță, „Firul de iarbă”, O, 1985, 6; Iorgulescu, Prezent, 173-174; Ruja, Parte, I, 131-134; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 142-144; Gheorghe Mocuța, Horia Ungureanu: o proză cu explozie întârziată, „Arca” (Arad), 1999, 10-12; Cornel Marandiuc, Enclava Ridișului și miracolul fântânii, „Arca”, 2000, 10-12; Micu, Ist. lit., 491; Popa, Ist. lit., II, 889; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
Retezeanu, A.; Enăchescu, C., „Patologia interrelațiilor umane în grupul familial la un lot de bolnavi cu alcoolism cronic”, în Bul. Inf. I.P.S.M.P., 2, 4, 1994. Retezeanu, G., „Dispensarul psihiatric”, în Buletin eugenic și biopolitic, 4, 1-2, 1930. Retezeanu, G., „La răspântie - capitalul uman de mâine”, în Buletin eugenic și geopolitic, 4, 3-4, 1930. Reuck, A.V.S.; Porter, R., Transcultural psychiatry, Churchill Ltd., Londra, 1965. Reverdin, Cl., „La mort; une part importante de la vie”, în Méd. Hyg., 40, 1982. Richardson, K.; Spears
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
editori, mărturisită și în introducerea pe care o semnează împreună, de a propune demersuri și teme noi în impasul actual al istoriografiei românești. De o criză ei se feresc să vorbească, dar e limpede sentimentul că ne aflăm la o răspântie și că suntem prea puțin pregătiți pentru începutul unui nou drum. Este, de aceea, binevenită inițiativa de a dovedi că se poate scrie istorie și altfel decât ne-am obișnuit să o citim sau să o practicăm. în acest scop
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fie depinde de identitatea drept rezultantă: -a unei cunoașteri reciproce, -un mijloc de interiorizare a exteriorității, -o rezultantă formată pe baza ideilor de succes, câștig și performanță. Actualitatea cercetării despre relația sport și societate pornește de la sistemul culturii fizice, la răspântia mileniului trei, întrucât relația dintre sport, societate și politică este împinsă de evoluția vieții și de relația alternativă cu direcțiile și opțiunile sportului de performanță și ale controlului minții, cu necesarul fairplay. Sistemul sportiv depinde de modul realizării în comunitățile
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Vasile Pop, Constanța Marino-Moscu ș.a. Rubrica „Știri din România Mare” completează cele patru apariții. De la numărul 417/1920, când revista revine la formatul, titlul și conținutul anterior, comentariile din primele pagini, inițial nesemnate, abordează două arii problematice: România Mare (La răspântie, Problema basarabeană, Schimbarea Cabinetului, Starea Bucovinei, Vorbiți românește etc.) și americanizarea. Principalii colaboratori sunt acum I. Glăvaș, Al. N. Ștefănescu, Ion Simu (corespondent din Arad), Ioan Bănciulescu (corespondent din Banat) ș.a. Rubrici noi: „Scrisori din Bucovina”, „Scrisori din Basarabia”, „Cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
poezii, Nădlac, 2002; Milo Urban, Lângă moara din deal - Bătrânețe, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Corneliu Barborică și Florin Bănescu); Martin Prebudila, Un rezervist fără piele de rezervă, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Florin Bănescu). Repere bibliografice: Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 73-76; Valeriu Bârgău, Generația ’80. Precursori & urmași, Deva, 1999, 123-125; Florin Bănescu, Mușchetarii Câmpiei de Vest, Nădlac, 2000, 33-40, 49-52; Datcu, Dicț. etnolog, III, 148; Gheorghe Mocuța, Pe aceeași arcă, Arad, 2001, 86-90. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
de lucru. Așa cum Théophile Gautier sau de Heredia au fost seduși de latura colorată și picturală a meșteșugarilor de odinioară, fierari, orfevri, smălțuitori, Carmen Sylva a simțit farmecul acestor existențe care se petrec în curiosul decor al atelierelor, dughenelor sau răspântiilor și le-a cântat cu atâta simpatie încât mai multe dintre aceste Lieder, puse pe muzică de Bundert, au devenit populare în Germania. Avem aici deopotrivă imnul muncii și cântecul ulițelor, care completează cântecul pădurilor. Când o publicație franceză i-
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1989, 130-135; Ioan Lascu, Biografii apocrife, R, 1990, 6; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 107-110; Viorel Gheorghiță, Un intermezzo literar, F, 1993, 7-8; Ulici, Lit. rom., I, 344-347; Victor Neumann, Dreyfus și dreyfusismul, O, 1996, 8; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 126-132; Micu, Ist. lit., 505; Gheorghe Mocuța, Viziunea istoriei prin antieroii săi, VR, 2001, 1-2; Popa, Ist. lit., II, 866; Dicț. scriit. rom., IV, 196-199; Dicț. analitic, IV, 147-148. M. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
de la o primă lucrare, din 1910, până la Idei și oameni, Mărturia unei generații și Oameni excepționali. Inaugurând vârsta modernă a unui gen, Mărturia unei generații, carte de interviuri cu scriitori și oameni de artă români, reconstituie caleidoscopic o epocă de răspântie. Oglinda dublă, aparținând jurnalistului și intervievatului, își interferează reflexele și creează efectul de metamorfoză continuă a imaginii. Valoarea documentară, incontestabilă, este sporită de câteva elemente ingenioase, care introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel Iancu, „rama” portretistică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
de nou, de viitor, de schimbare în sens generic, pare a fi oarecum îndreptățită dacă e să reflectăm la ansamblul profețiilor sau constructelor teoretice care încercau o analiză a stării de fapt a societății în ansamblu. Majoritatea analiștilor vorbeau de "răspântiile" și "răscrucile" în care s-ar afla civilizația, de importanța depășirii celui de "al treilea val" pentru a păși în era postindustrialismului, a postmodernismului. Începând cu anii 70 s-a subliniat tot mai accentuat imperativul schimbării atitudinii umanității în raport cu devenirea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
G., 1967, Concepts for social change, Institute for Applied Behavioral Science, Washington. Zlate, M., 2001, " Coaching-ul un tip eficient de intervenție organizațională", în Revista de Psihologie Organizațională, vol. I, nr. 2, Editura Polirom, Iași. Zlate, M., coord., 2001, Psihologia la răspântia mileniilor, Editura Polirom, Iași. Zlate, M., 2004, Tratat de psihologie organizațional-managerială, Editura Polirom, Iași. Zlate, M., 2004, Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Yukl, G., 1994, Leadership in organisation, ed. a III-a, Prentice Hall, New Jersey. ABSTRACT The present
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
autobiografică, publicat imediat după război, în 1945, și reluat în antologia critică editată de Teodor Vârgolici, Galaction precizează că moara din nuvelă "este moara lui Dimitrie Zottu, cu pseudonimul pe care i l-am dat mai tîrziu: Calfaiani, din La răspântie de veacuri. Iar toată povestea din nuvelă este o poveste balcanică, povestită de tata" (1978: 54-55)88. Astfel, naratorul este perfect conștient de importanța factorului veridicității în alegerea coordonatelor geografice ale decorului și acționează în consecință, fiindcă o localitate pur
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
zi”, AFT, 1982, 4; Ștefan Borbély, „Un munte, o zi”, AST, 1982, 5; Ioan Moldovan, Anamorfozele eului poetic, F, 1990, 4; Diana Adamek, Sărbătoarea memoriei, TR, 1990, 29; Al. Cistelecan, Alte amintiri din copilărie, VTRA, 1990, 7; Gabriela Omăt, La răspântie de stiluri, RL, 1990, 34; Gheorghe Grigurcu, Întoarcerea fiului risipitor, F, 1990, 10; Nicolae Oprea, „Cartea de la Jucu Nobil”, „Calende”, 1991, 10; Octavian Soviany, Mic tratat de nimicnicie, APF, 1992, 1; Al. Țion, Copilăria poetului, VR, 1992, 1-2; Eugen Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
zece poeme ale Invitației la bal. La rândul lor, cărțile următoare abundă în astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurând comunicarea intersubiectivă, întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspântie de drumuri, în centrul unei simbolice roze a vânturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi câmpuri de secară”, „zboruri întretăiate în cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
membri sau părți ale discursului la un termen comun care nu e exprimat decât o dată”: „Și nopțile se fugăresc, apleacă sălciile în amintire / Aprind un foc somptuos din surcelele stelelor / Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspântie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strâns în funduri / Pentru tristețea care își sună clopotele în cortina timpului / Pentru sticlirea de silex a surâsului / Pentru nădejdea mângâind umerii ca o blană albastră” (Ibid., XV); „șOmulț nu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
stilului și poeticii textului literar. A publicat și articole despre Ovidiu, Vergiliu, Cervantes. Își dă concursul la valorificarea unor scriitori români mai puțin cunoscuți în Republica Moldova, precum I. Heliade-Rădulescu, Magda Isanos, Gh.V. Madan ș.a. Este autorul volumului de memorialistică autobiografică, Răspântii (1995). SCRIERI: Studiu asupra sistemei lexicale moldovenești din anii 1870-1890, Chișinău, 1964; Creația lui Ion Creangă în școală, Chișinău, 1984; Scriitorul în fața limbii literare, Chișinău, 1985; Lumea poetului și resursele de exprimare a ei, Chișinău, 1985; Lumea cu toate ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]
-
Chișinău, 1984; Scriitorul în fața limbii literare, Chișinău, 1985; Lumea poetului și resursele de exprimare a ei, Chișinău, 1985; Lumea cu toate ale ei..., Chișinău, 1988; Creația scriitorilor moldoveni în școală. Cronicarii moldoveni, C. Stamati, C. Negruzzi (în colaborare), Chișinău, 1988; Răspântii, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Vasile Coroban, Vocație, „Nistru”, 1975, 6; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 67-76; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 275. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286418_a_287747]
-
măr, flori dalbe a nădejdilor, voi dragi / Copilași cu plete crețe și cu minți nevinovate, / Colindați, la rândul vostru, dorul veacurilor toate.” SCRIERI: Versuri, Budapesta, 1906; Șoapte din umbră, Craiova, 1908; Pentru copii, I-II, Craiova, 1912-1920; Din taina vechilor răspântii, Craiova, 1913; Copiilor, Craiova, 1913; Din traista lui Moș Crăciun, cu desene de A. Petrescu, București, 1920; Șoaptele amurgului, Craiova, 1920; Bobocica, Craiova, 1921; Dar din dar, Craiova, 1921; Să nu plângem, Craiova, 1921; Să fim buni, Craiova, 1922; Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
șiretenie, superficialitate. În ea se găsesc conținute virtual și posibilitățile de progres, și de decadență. Totul va depinde de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu. La răspântie, se cere mai multă înțelepciune decât oriunde.” Două sunt ideile fundamentale care îl conduc pe R. în calitate de teoretician și critic literar: specificul național și metoda psihologică, dublată adesea de cea sociologică. Amândouă provin de la mentorul său, G. Ibrăileanu, el dezvoltându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
început sub semnul poeziei O zi a lui Tudor Arghezi: "Ziua de ieri s-a ținut după mine, crezând,/ Ca un câine flămând,/ Că e legată cu ceva, cu vreo curea,/ Cu vreo frânghie, de viața mea - / Și la o răspântie cu statui/ S-a întors, văzând că nu-i./ Cine și-a pierdut o zi cât o viață/ S-o caute repede. Se înnoptează. Se lasă ceață." Portugalia, Pământul Făgăduinței pierdut cu ani în urmă, este recâștigat cu adevărat în
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
pe bradul verde, Toamne de odinioară, Caligraful Terțiu); 1997, vol. III Însemnări de călătorie (Scrisori către Simforoza, În Pământul Făgăduinței, În Grădina Sf. Antonie, La Mangalia); 1998, vol. IV Romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun); 1999, vol. V La răspântie de veacuri; 2000, vol. VI Varia (Creștinism. Sionism. Socialism. Minunea din Drumul Damascului, Viața lui Eminescu, Piatra din Capul Unghiului, O lume nouă 1919-1920). Volumul sau volumele în așteptare ar cuprinde, în curgerea firească a faptelor din ordinea în care
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
referințe. Raționamente susținute pe termeni exacți despre lucruri concrete, nu de puține ori ajutate de intuiții, la rându-le, complice active în obținerea rezultatelor documentării. Aș mai observa, ca reper fundamental al acestei experiențe, relația dintre publicistică și romanul La răspântie de veacuri, din Prefața căruia reținem în favoarea afirmației de mai sus: "Urzeala cărții mele - câtă se vede azi, și câtă va mai fi - este luată dintr-un jurnal intim și completată după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
îmi fu atrasă de un domn palid la față și cu mustață neagră. Mergea repede, cu mîinile în buzunarele paltonului ponosit, descheiat - n-avea nasturi. Intrase grăbit. În mijlocul holului însă s-a oprit nehotărît, pe gînduri. Parcă era la o răspîntie, și deodată, din cîțiva pași s-a apropiat de ușa sălii și a dat să intre. Îl opri ușierul. Domnul palid la față n-a insistat. S-a întors și, trecînd pe lîngă mine, l-am auzit murmurînd: «Săraca lume
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
ale "boierului" pedeserist? * Vajnicul domn Gh. Dumitrașcu, care-și găsise la un moment dat un loc eligibil pe listele PDSR, în alt județ decît Constanța s-a văzut măturat și de acolo. D-sa a mai așteptat o vreme la răspîntie - sperînd la o mînă întinsă din partea PRM -, dar cînd a văzut că disponibilitatea sa nu impresionează nici un partid parlamentar s-a hotărît "să moară frumos", adică să candideze din partea unuia dintre acele partide care există numai întrucît nu vor să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]