2,995 matches
-
Trăiau în Constantinopol : Xenofont Mare Dregător Cu nevasta să Maria, fiecare Rugător, În Credința cea Creștină și cu Milă de sârmani Pe care ii ajutau ; la fel văduve, orfani ! DUMNEZEU le-a dat 2 fii în curată căsnicie Că o răsplată a Credinței : Ioan și Arcadie ! Pe care în Fenicia, la Școlile din Berit Să capete înțelepciune, cu râvna dar și smerit. Dar o furtună pe Mare, corabia le-a sfărâmat Și nimeni n-avea cunoștință dacă vre-un suflet a
SFANTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST LUCA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383980_a_385309]
-
săi străbuni și va lua masa cu zeii. Atunci, în urmă cu zece ani, râsese, nici nu se putea supăra pe acest om cu mințile mereu rătăcite care spusese totuși multe adevăruri, așa că îi dăruise o pungă de aur drept răsplată, apoi poruncise unei gărzi să-l sugrume. Era un gest de mare respect față de șaman, iar aurul ajunsese, conform tradiției, la soldatul din gardă... Eee, nu putea să lase o asemenea informație să scape către trupe. Le scădea moralul, le
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
mai ales că vă pierdeți timpul liber cu noi, adăugă Ramona! - Nu-i nicio problemă! Fiecare profesor este mândru când munca și anii îndelungați de studiu se transformă în rezultate meritorii obținute în diferite competiții de către elevii săi. Aceasta este răsplata voastră pentru timpul meu petrecut cu viitoarele tinere matematiciene, în slujba științei. - Cine va da la matematică, domn' profesor, accentuă Ramona. Pe mine mă bate gândul să mă fac fizician și să lucrez într-un institut de cercetare, dar eu
ROMAN , CAP.OPTSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384044_a_385373]
-
rele... De-ți va fi inima prea zdrobită, Iar ființa-ți, prin trădări, lovită, Viața de neliniști bântuită, Iar puterea de-a trăi negăsită, Poposește și gândește-un moment, Nimic pe pământ nu e permanent! Orice fapt își va primi răsplata, Totul își va găsi-n drum lent plata, Iertarea e supremă peste toate, Dar s-o ofere, nu orice om poate, Pe mulți îi așteaptă, presărate, Frânturi din propria rautate... Înaintând prin furtuni pe ceruri, Și înotând greu prin ape
CÂND NEGURI SE AȘTERN PESTE CLIPE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383527_a_384856]
-
dar eu nu cred. - Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor Filiala Bacău, cum vedeți afilierea la o importantă organizație literară din România? - A fi membru al Uniunii Scriitorilor din România este mai întâi un grad de noblețe și mai apoi o răsplată pentru nopțile pierdute (și câștigate) și a cărților editate. Dumneavoastră, dragă doamnă Emilia Țuțuianu, știți aceste lucruri la fel de bine ca mine. Înseamnă însă și obligații: citesc și scriu despre cărțile colegilor și prietenilor literari lăudându-le virtuțile și arătându-le
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
La treaba lui se duce fiecare. Nu vă-ntrebați de una sau de alta, Voi sînteți făcuți doar din nopți și zile, Sînteți un tren care străbate halta Unor proiecte-înalte și utile. Din bucuria voastră faceți fluviu De mulțumire fără de răsplată, De-aceea plîngem după un diluviu, De-aceea viața noastră-i vinovată. Ce tristă este lumea asta mare, Cînd ne trezim că nu avem iubire Și că îmbătrînim fără cruțare Și fără nici un fel de lămurire! Însingurați, cuminți, la masa
ÎN ORICE CAZ, TRĂIM de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383089_a_384418]
-
se usuce Chiar Dumnezeu cel Întrupat, pe cruce. Ci poarta raiului ce a deschis sicrie Prin cruce trece înspre veșnicie. Crucea-I putere sfântă și iubire Este-n învierea după răstignire. Crucea e cumpăna de judecată Și pentru osândire și răsplată. Deasupra-i Tatăl cel ceresc și sfânt Iar jos cu noi e Fiul pe pământ Și-I Duhul Sfânt la mijloc să unească Slova de sus cu firea omenească. Ispita Evei, fructul din livadă Din pomul crucii scris-a fost
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
scris de viu să se usuceChiar Dumnezeu cel Întrupat, pe cruce.Ci poarta raiului ce a deschis sicriePrin cruce trece înspre veșnicie.Crucea-I putere sfântă și iubireEste-n învierea după răstignire.Crucea e cumpăna de judecatăși pentru osândire și răsplată.Deasupra-i Tatăl cel ceresc și sfântIar jos cu noi e Fiul pe pământși-I Duhul Sfânt la mijloc să uneascăSlova de sus cu firea omenească.Ispita Evei, fructul din livadăDin pomul crucii scris-a fost să cadăDin mărul pus în
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
de existență a Școlii Românești, de greutățile pe care le-a întâmpinat în acești ani și de ajutorul oferit de autoritățile române. PR. DR. PETRE MATEI: “...Este un efort foarte mare atât din partea părinților, dar și din partea copiilor. Veți lua răsplata acestui efort când copilașii vor crește mari. Este mare lucru ca în străinătate să beneficiezi de o școlă românescă și să înveți în limba maternă. Această școală este cu totul deosebită, are harul ei, tradiția, istoria ei. Țin să menționez
ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR LA ȘCOALA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU (ȘCOALA DIN NICOSIA) [Corola-blog/BlogPost/92857_a_94149]
-
2014, se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, să declare acest an drept unul jubiliar, omagial și comemorativ. Cu alte cuvinte, așadar, răsplata martirului sau a mucenicului este preamărirea sa în ceruri (dar și pe pământ), adică trăirea lui împreună cu Iisus Hristos și în unire veșnică cu Dumnezeu. De bună seamă, suferin-ța îndurată aici pe pământ nu are comparație cu slava cerească de
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
ca niște baloane de săpun de către o propagandă poleită cu nimicuri sclipitoare. Doresc o Românie fără impostori, fără închipuiți, cu oameni motivați să muncească și să creeze ceea ce trebuie pentru dezvoltare durabilă și progres cultural, oameni care să fie just răsplăți. Doresc o Românie fără marionete dezgustătoare, găunoase, dar, foarte vocale, o țară fără cerșetori în zdrențe sau cu limuzine, fără hoți de diplome, fără vânători de titluri și privilegii. Doresc o Românie cu oameni de stat care să știe a
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
a secolului XIV și primul mare ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se crezuse până la Sorin Ullea, ei au fost doar buni executanți și cunoscători ai
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Bunătatea Bunătatea-și poartă straiul Și discret îi este traiul! N-are tobă să răsune Pentru faptele din lume. Unii cred că e prostie Să dai cu mărinimie Fără să aștepți răsplată Pentr-o lacrimă vărsată... Bunătatea este pâinea Ce-a hrănit atâtea guri Ea se-mparte cu blândețe Nu cred c-ai putea s-o furi. Bunătatea-i temelia Pe care se-nalță podul, Din caușul palmei ei S-a umplut
BUNĂTATEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383231_a_384560]
-
și hunii la apel, se mai dădu alarma prin tîrg de niște razii, se mai ciocni în noapte un înger de-un crenel. Și voi, ocnașii lumii, cinstiți și iluzorii, împrăștiați de friguri și sorcoviți de cîini, voi, care știți răsplata și flegmei și sudorii, voi, ce vă faceți patul în miezul alb din pîini, mai lunecați pe-o frunză, mai botezați nisipul, ... Citește mai mult La ora cînd flașneta se duce să se culceși Foișorul focuri mai stinge doar în
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și hunii la apel,se mai dădu alarma prin tîrg de niște razii,se mai ciocni în noapte un înger de-un crenel. Și voi, ocnașii lumii, cinstiți și iluzorii,împrăștiați de friguri și sorcoviți de cîini,voi, care știți răsplata și flegmei și sudorii,voi, ce vă faceți patul în miezul alb din pîini,mai lunecați pe-o frunză, mai botezați nisipul,... XVII. NU SÎNT ACELA, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017. Nu, iubito
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
analize de laborator, s-au dovedit a fi simpli bulgări de cupru nativ ! Dar aurul adevărat sunt sufletele, amintirile unei pleiade de colegi de breaslă, cărora sensibilul Mihai LEONTE le dedică pagini atât de frumoase, care constituie cea mai bună răsplată pentru o viață de muncă și omenie. Mai mult de un sfert de veac a muncit astfel Mihai LEONTE, cel care va deveni scriitorul și poetul de azi, deși, încă de pe atunci, oprimat de munca întunecată din mine, încă se
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
asasinat pur și simplu de unul din falșii leproși, care ieșise din cavernă ca să-l jefuiască. Meșterii din Como erau renumiți În toată Europa și se știa prea bine cât de bine erau remunerați. Nici măcar Giotto nu primise niciodată o răsplată atât de mare pentru opera sa. Poate că Giannetto Însuși, cu aerul său În aparență inofensiv, Își ascundea În bandaje mâinile pătate de sânge. Ar fi trebuit să Îi aresteze pe toți, Își zise. Acum știa unde le era vizuina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un prinț ar putea plăti atât de mult. Dante era din ce În ce mai uluit. — Nu e o dansatoare profesionistă? Și atunci de ce... — Nu știu. Nimeni nu știe, Îl Întrerupse cruciatul. Ea m-a Întrebat dacă putea dansa În taverna mea, fără nici o răsplată. Dimpotrivă, am avut impresia că ar fi fost dispusă să Îmi ofere ea bani ca să o facă, dacă aș fi refuzat-o. — Dar tu nu ai refuzat. Nu. Nu cred că există un bărbat În toată Florența care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lentoarea acestui gest, cercurile de aur vibrară, emițând obișnuitul sunet metalic. — Beatrice. Pe Dante Îl podidi un sughiț. — De unde știi? bâigui dânsul cu o voce sugrumată. Cine ți-a spus acest nume? Pietra, curva aia... — Beatrice, repetă femeia. Îmi vreau răsplata, adăugă ea cu un glas fără ton, ca și când nu ar fi priceput Înțelesul a ceea ce spunea și s-ar fi mărginit să repete un sunet dintr-o limbă necunoscută. Începu să plângă În tăcere. Dar rămăsese nemișcată, În picioare, În mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ea cu un glas fără ton, ca și când nu ar fi priceput Înțelesul a ceea ce spunea și s-ar fi mărginit să repete un sunet dintr-o limbă necunoscută. Începu să plângă În tăcere. Dar rămăsese nemișcată, În picioare, În mijlocul Încăperii. — Răsplata. Capul Îl durea din nou. Niște Înțepături ușoare, nu mâna de fier din anumite nopți, ci atingerea ușoară a unui vechi dușman ce nu se vrea uitat. Mușchii de pe față i se contractară Într-o grimasă. Simțea cum durerea Antiliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
abisul durerii dintr-un alt cer. Paradisul e un infern răsturnat. Cum greșise Platon, cel totuși mare, atunci când imaginase că sufletul nostru coboară din stele. Nu, sufletul vrea doar să se Întoarcă acolo unde nu a fost niciodată. Își voia răsplata. O curvă, ca și Pietra. Sări În picioare și fugi spre coridor. Era sigur că Pietra fusese cea care Îi dezvăluise acel nume. Ca să Își bată joc de el, ca să se răzbune. Numele continua să Îi bubuie În creier. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mai departe erau sărbătoriți ca adevărați eroi. Se cunoaște astfel cazul unui anume Giuseppe di Capadocia care în 1627 a reușit să privească la 7 mile pe o vreme câinească, zărind catargul vasului trimis acolo ca punct de reper. Drept răsplată, autoritățile venețiene l-au purtat în triumf într-o gondolă, iar pleoapa ochiului stâng, cu care zicea Giuseppe că vede mai bine, i-a fost vopsită cu o peliculă fină de aur, el fiind numit totodată pe viață în postul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru cămile, câini sau capre, deoarece o ființă omenească ce nu crede în existența unei forțe superioare care a creat-o se coboară la nivelul animalelor, și astfel le împărtășește soarta, se transformă într-un gunoi. — Fără să primească o răsplată sau o pedeapsă, în funcție de comportamentul pe care l-a avut? — Să ai aceeași soartă ca animalele înseamnă să fii pedepsit îndeajuns, interveni Laila cu un calm desăvârșit. Și pare nedrept să pedepsești pe cineva pentru că nu respectă legile divine, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
strălucirii, cu veșmintele lui ca soarele, frumos precum luna și cumplit că de groază nu se putea uita la El. țe ca o parafrază la „fericiți cei săraci cu duhul că a lor e Împărăția cerului“ oare există plată și răsplată pe lumea asta? nici nu știu pentru cine să mă tem mai mult pentru Marcelică sau pentru Niki) Și iată un glas din cer zicînd Ilie! Ilie! și el răspunzînd cu strigăt mare: Abba! Adonai! Și-l văzură pre El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
tip tânăr, arab ca și el, îmbrăcat numai în halat și costum de baie. Părea nervos. - Stai ușor, un’ te duci? - Cum adică unde mă duc? spuse Abdulah uimit, încercând din răsputeri să-și ascundă uimirea. Merg să-mi iau răsplata, așa cum mi s-a promis. O vreau pe aia cu părul verde. - Stai, stai un pic. Cine ți-a promis? - Yusuf, la moschee. - Aha, ia vino un pic să vorbim. Hai un pic mai încolo, uite, la masa aia. - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]