891 matches
-
și Îi venea greu să se orienteze. Apoi se răsuci, Întorcându-se spre Baptisteriu. Priorul Îl văzu Înaintând cu pașii săi târșâiți până sub ziduri, unde se opri, câteva momente, deschizându-și larg brațele. Rămase astfel nemișcat, dramatică parodie a răstignitului pe care Îl luase În derâdere În urmă cu o clipă. În sfârșit, lunecă Într-o parte, făcându-se nevăzut după cotitură, pe aceeași stradă pe unde dispăruse și Monerre. Dante se repezi În acea direcție, Încercând să Îl ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
din arimateea s-a mirat nespus numai unul trebuia să fie pe cruce acum găsise doi nicodim ne-a uns cu aloe ne am îmbrățișat cu pânza albă după căderea întunericului iar tu miroseai tulburător a smirnă și a dragoste răstignită apoi ne-am ridicat la cer trăgând crucile după noi în vreme ce un pilat din pont multiplicat s a spălat pe mâini timp de milenii fără să se curețe 15 aprilie 2011 căzuse în genunchi împreunase bătăturile mâinilor de undeva din
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
că vroiai să mă dai la învățătură, chiar și acelui străin care-și zicea "Geamănul", un evreu venit pe la noi, în Kerala. Știi că el vorbea de Fiul Lui Dumnezeu care se născuse în țara lui și care se lăsase răstignit ca să ne șteargă păcatele... Ei bine, am ajuns la el... Mama : Ei, tot un zeu dar unul străin ! Tânărul : Nu, mamă : zeii cer jertfe, altfel se supără. El s-a jertfit pe sine însuși ca să nu mai fie supărat tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
viscolul ăsta ți-a spulberat-o, lăsîndu-te... curat? Dezumflat de tonul calm cu care i se dau replicile, Vlad se reașază: Ieri, cînd i-am telefonat, mi-a zis vreo două de m-a lecuit. Mihai rămîne prăbușit pe bancă, răstignit, brațele întinzîndu-i-se larg pe lîngă calorifer; simte cum se încinge la spate, dar îi place; se lasă pradă începuturilor de gînduri, privește aiurea, surîde nimănui și-abia într-un tîrziu, cînd Vlad s-a cufundat și el în tăcere, murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gândirea unui bolnav mintal care sfârșește prin a-și pune capăt zilelor în floarea vârstei? Care-i imbecilul în stare să crediteze poemul epicurian cu o fărâmă de interes, știind că este produsul unei individualități deranjate? Dificilă agape la adepții Răstignitului... Ca să calomniezi cu folos, trebuie să transformi o ipoteză plauzibilă în realitate confirmată. Nimic nu pare mai ușor de prezentat ca adevărat decât ceea ce este verosimil. Astfel, citind paginile consacrate de Lucrețiu iubirii, putem constata o descriere minuțioasă a ravagiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
comunitățile de iluminați răspândite cam peste tot în bazinul mediteranean; puterea romană le oferă, prin intermediul lui Constantin, Imperiul: împăratul se convertește în 312. Ei creează primul totalitarism concentrând toate puterile în mâinile oamenilor Bisericii care, în numele unui obscur și ipotetic răstignit născut la Nazaret - un sat a cărui existență este revelată de arheologie la trei secole după moartea î!) celui mai celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sentențios Miria, trebuie să Încerci totul ca să știi ce Îți place și ce nu. Tu, de exemplu, având În vedere că nu te compromiți niciodată, Îți place ceva? Valentina se gândi la Marilyn Manson, care, așezat sub imaginea unui nou-născut răstignit, atârna pe peretele bucătăriei din casa bunicii, deasupra canapelei-pat. Dar numai tâmpiții se Îndrăgostesc de cântăreți. — Îmi place baschetul. Animalele. Științele. — Da’ nu, puiule, o Întrerupse Miria, nu asta voiam să spun. Cine Îți place? Valentina dădu din cap jurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
datorează războiul troian, pentru a deveni mai apoi ocazia filosofică a impostorului Simon care propovăduiește mulțimilor având alături compania galantă și ademenitoare a Elenei - un argument suplimentar pentru a seduce poporul de rând... Moartea lui Simon este comparabilă celei a Răstignitului prin nimbul de glorie cu care se aureolează. Există două versiuni, lucru frecvent în doxografia în care filosofii lasă posibilitatea unei alegeri. Scopul este de a arăta că mori așa cum ai trăit: modalitatea de a muri informează asupra conținutului învățăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de asemenea. Filosoful nu împărtășește această ficțiune care stă la baza idealului ascetic occidental. în vreme ce creștinismul celebrează moartea ca pe o ocazie de a elibera sufletul din trup iar suferința ca pe o șansă de a-l imita pe cel răstignit și de a obține astfel o mântuire oferită sub forma unui anticorp ceresc, Montaigne propovăduiește bucuria, voluptatea, plăcerea, viața, fericirea. Nici vorbă de transformarea trecerii noastre pe pământ în ispășire, nici de justificarea unor suferințe pe care să ni le
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gândirea unui bolnav mintal care sfârșește prin a-și pune capăt zilelor în floarea vârstei? Care-i imbecilul în stare să crediteze poemul epicurian cu o fărâmă de interes, știind că este produsul unei individualități deranjate? Dificilă agape la adepții Răstignitului... Ca să calomniezi cu folos, trebuie să transformi o ipoteză plauzibilă în realitate confirmată. Nimic nu pare mai ușor de prezentat ca adevărat decât ceea ce este verosimil. Astfel, citind paginile consacrate de Lucrețiu iubirii, putem constata o descriere minuțioasă a ravagiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
comunitățile de iluminați răspândite cam peste tot în bazinul mediteranean; puterea romană le oferă, prin intermediul lui Constantin, Imperiul: împăratul se convertește în 312. Ei creează primul totalitarism concentrând toate puterile în mâinile oamenilor Bisericii care, în numele unui obscur și ipotetic răstignit născut la Nazaret - un sat a cărui existență este revelată de arheologie la trei secole după moartea î!) celui mai celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care în 1950 devine oficial. Alte cărți de poezie sunt Galerii de ceară (1924), Cu dalta pe lespezi (1928), Punte peste veacuri (1929), Socluri devastate (1933), Crater scufundat (1936), Versuri (1937), Sărutul însingurărilor (1940), Melancolii sub arcade florale (1942), Elanuri răstignite (I, 1943). Amurg prin vitralii este un ciclu din placheta Poezii (1926), la care coautori sunt Paul și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și sceptic în primele poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub arcade florale, Focșani, 1942; Elanuri răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail Cruceanu, București, 1964; Gravuri și rezonanțe, București, 1967; Vibrații republicane, Craiova, 1973; Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Pericle Martinescu, „Condicar de lume nouă”, „Reporter”, 1935, 75-77; Paul I. Papadopol, „Condicar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
care pătimește „răstignit pe oricare lemn” (omni suspensus a ligno)110, expunînd vederii stigmatele Patimilor pe care le Îndură orice suflet care izbutește să se desprindă de Întuneric 111. Astfel, Întreaga lume este „Crucea de Lumină” pe care se află răstignit Isus112. Pe lîngă aceste două ipostaze, deopotrivă cosmice și soteriologice, Isus mai este și marele profet care Îl precedă pe Mani, după cum Îl va preceda și pe Mohamed, o apariție istorică a entității transcendente a cărei epifanie luminoasă este Luna
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Mani este un docet din genul fantaziast, adică susține irealitatea cărnii lui Isus113. Contrar lui Marcion, el nega orice realitate pătimirii și morții MÎntuitorului: Vrăjmașul care spera că 1-a răstignit pe MÎntuitor, pe Tatăl celor Drepți, s-a aflat răstignit În locul lui. #Una a fost atunci realitatea și alta aparența*.## Căci Arhontele Întunericului a fost cel țintuit pe cruce, el și tovarășii lui au purtat cununa de spini, el a fost Înveșmîntat și În mantia de purpură. Numai el a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
oricărui creator autentic, asediază; îndoiala de sine, surâsul melancolic, privirea spre înlăuntru devin refrene. La nivelul existențial apar dubii, incertitudini, neliniști inerente. Vârsta de trecere e vârsta crucificării lui Isus: "Am, Doamne, treizeci și trei de ani / și-s numai bun de răstignit / și-s numai bun de pus pe crucea / poemului desăvârșit..." Alte repere sunt Zamolxe, Inorogul, Zburătorul; în Bocet pentru Meșterul Manole se autoproiectează, mai evident decât în altele, ziditorul de poeme, acesta visând o "mănăstire de iubire". Cum însă devotata
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
suntem înclinați să constatăm interesul crescând pentru aceste piese creștine de cult, apreciind vigoarea de care s-au bucurat la vremea respectivă. Alături de aceste descoperiri, amintim prezența unei cruci de bronz la Capidava, care are pe față reprezentarea lui Cristos răstignit având deasupra capului o cruce de mici dimensiuni cu literele „O.C.“, de o parte și de alta. Ideea se regăsește și pe un urcior descoperit la Capidava, unde, un olar și-a scris numele, „Petre“, în grecește (prima jumătate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
X). Pe același vas a trasat (în jurul gâtului) o cruce, pe care a înșirat unele formule monoteiste (foarte răspândite în perioada paleocreștină) „MHQ“ și „NIKA“. Pe o cruce relicvariu de bronz, descoperită tot aici, pe jumătatea frontală este reprezentat Cristos răstignit având incizate pe ambele părți, sub mâinile întinse, literele „IC.XC“, pe cap o cruce, iar pe cealaltă jumătate este reprezentată Maica Domnului în chip de rugătoare (sec. X-XI). În sectorul necropolă s-au cercetat 45 de morminte de inhumație
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
același timp cu acel manual îl spiritualismului cinic, Jurnalul seducătorului. Refuză consolările, morala, principiile confortabile. Nu vrea să astâmpere durerea pricinuită de ghimpele pe care și-l simte înfipt în inimă. Dimpotrivă, o ațâță și, cuprins de bucuria deznădăjduită a răstignitului fericit că e răstignit, construiește din luciditate, refuz, comedie, o categorie a demoniacului. Acest chip blând și totodată schimonosit, aceste piruete urmate de un strigăt țâșnit din adâncul sufletului întruchipează însuși spiritul absurdului în luptă cu o realitate care-l
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
predică. Kirilov trebuie așadar să se omoare din dragoste pentru omenire. Trebuie să le arate fraților săi o cale regală și anevoioasă pe care va merge el cel dintâi. Sinuciderea lui e o sinucidere pedagogică. Kirilov se sacrifică. Totuși, deși răstignit, el nu va fi înșelat. Rămâne omul-dumnezeu, cunoscându-și moartea fără de viitor, pătruns de melancolia evanghelică. Sunt nefericit, spune el, pentru că sunt silit să-mi afirm libertatea." Dar după moartea lui, oamenii, în sfirșit, vor ști și acest pământ se
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii. Fiindcă și iudeii cer semne, iar elinii caută înțelepciune, însă noi propovăduim pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteală; pentru neamuri, nebunie. Dar pentru ce chemați, și iudei și elini: pe Hristos, puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. Pentru că fapta lui Dumnezeu, socotită de către oameni nebunie, este mai înțeleaptă decât înțelepciunea lor și ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
5; Romanița Constantinescu, Melodii și monezi, RL, 1996, 23; Dan Silviu Boerescu, Istoria unei priviri, PSS, 1994, 2; Irina Stejar, Lăcrimarea dinlăuntru, DL, 1995, 1; Ion Davideanu, „Țara nimănui”, „Bihorul”, 1995, 25 mai; Dorin Serghie, Să nu ucizi o pasăre răstignită, „Adevărul de Cluj”, 1995, 16 august; Carmelia Leonte, „Poemele absenței”, CRC, 1997, 6; Borbély, Xenograme, 141-145; Ion Roșioru, „Poemele absenței”, TMS, 1998, 6; Poantă, Dicț. poeți, 62-63. Ct.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
trebuie să-și poarte o cruce pe o potecă a calvarului individual ce duce ireversibil spre agonia crucificantă care ne așează în cripta morții. Acest mesaj întru transcendență indică faptul că ființa umană are de optat între a fi asemeni răstignitului din dreapta lui Hristos crucificat sau asemeni celui din stânga sa. Primul, mărturisindu-și credința în cristica însoțire divină a omului, își depășește ascendent crucea, celălalt rostindu-și, într-o muribundă aroganță, ne-credința, alunecă fluent la rădăcina crucii sale precum demonul
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
omului nu este singulară. Apare și în timpul discuției dintre Fodère și Topé despre trădare. Acolo, Topé, pictându-l pe "omul cu capul în jos", se pregătește, parcă, pentru o răstignire a lui Emanou. Dacă cel pictat este prototipul lui Emanou răstignit, credem că imaginea reală este cea întoarsă, iar perspectiva pe care o are spectatorul, ca privitor al ecranului, nu este cea corectă. Cei cu capul în jos, à l'envers, sunt Topé și Fodère. Prin urmare, la nivelul de adâncime
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba Îngerilor, siguranța Bisericii, mân‑ dria lui Pavel”48. În alt loc, același Sfânt Părinte zice : „Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui Împărat”49. Atunci când face referire la negrăita dragoste a Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 51 lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat consemnează : „Cum ? Nu numai că a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]