1,683 matches
-
1995; Critica de tranziție, Cluj-Napoca, 1996; Confesiunile unui opinioman, Oradea, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Oradea, 1997; Arena actualității. Confidențe, Iași, 2000; Augustin Buzura, Brașov, 2001; „La țigănci” de Mircea Eliade în cinci interpretări, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu, Brașov, 2003; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu D. Țepeneag, Pitești, 2003. Ediții, antologii: Teodor Scorțescu, Concina prădată, pref. edit., Cluj-Napoca, 1982; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură. Valea Frumoasei. Poveștile de la Bradu-Strâmb, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987; Tudor Arghezi
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
presiune. Semnificația pervertirii Pervertirea este caracteristica principală, definitorie, a conștiinței morale, viciate, a relei conștiințe. Este necesar, prin urmare, pentru a putea fi Înțeleasă conștiința perversă, să precizăm care este semnificația pervertirii. Termenul de perversiune este de origină latină: perversus = răsturnat, stricat, strâmb, neregulat, corupt (I. Nădejdeă. În literatura de specialitate, termenul circulă cu semnificații nuanțate. Littré definește perversiunea ca pe „o stare a sufletului Întoarsă către rău. Schimbarea binelui În rău. Pervertirea moravurilor”. O definiție mai largă este următoarea: pervertirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei stranii pedagogii (căci de aceea, În fond, Încă scrie), Zerlendi e un personaj care Își ajută din plin naratorul și autorul: ceea ce Eliade nu a Împlinit În Întreaga sa biografie de până atunci, nostalgia sa unificată, este o amendare răsturnată a destinului lui Zerlendi. Cu alte cuvinte, incompletitudinea lui Eliade este totodată excesul lui Zerlendi, care se reîntoarce - fie și În acest mod anevoie de descifrat - pentru a depune mărturie și, de asemenea, pentru a controla mărturiile. La limită, și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
emoții, a unei stări, atmosfere, în ceea ce au acestea esențial. Principiul ordonator pare a fi simplitatea - vizionară, realistă ori ludică, așa cum se va spune în Definiție mincinoasă, din Memorial cu păianjeni și fructe (2002): „Simplitatea e un joc de cuburi răsturnate./ Uneori poartă numele unei ființe/ ascunsă sub schelării somnoroase - / alteori e doar accentuarea detaliilor/ pe o fotografie de epocă - / mai rar poate fi o minge/ din fâșii de pâslă/ uitată în garaj...”. În versurile din primele trei cărți - Livada Röentgen
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
în 1979) par variante ale Casei cu păpuși de Henrik Ibsen (Mircea Ghițulescu), unde influența e destul de naiv preluată. Această etapă este neconcludentă pentru evoluția scriitorului, iar curba ascendentă a dramaturgiei sale poate fi pusă în evidență prin prezentarea cronologic răsturnată a pieselor. Astfel, cele mai reușite se dovedesc acelea incluse în volumul Don Juan apocalipticul (1984), marcând o direcție distinctă în teatrul românesc postbelic. Autorul cultivă cu precădere drama parabolică, sprijinită de schelăria subtilă a speculației, pornind de la pretexte istorice
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
încă nu s-a încheiat, îngr. Nicolae Bârna, București, 2000; Au Pays du Maramureș, tr. Alain Paruit, Paris, 2001; ed. (Maramureș), Cluj-Napoca, 2001; Destin cu popești. Șotroane, Cluj-Napoca, 2001; Prin gaura cheii, îngr. și pref. Nicolae Bârna, București, 2001; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu Ion Simuț, Pitești, 2003. Traduceri: Alain Robbe-Grillet, Gumele, pref. Lidia Bote, București, 1967, În labirint, postfața trad., București, 1968; Julio Cortázar, Sfârșitul jocului, București, 1969 (în colaborare cu Irina Ionescu); Albert Béguin, Sufletul romantic și visul, pref. trad
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
de „tabel al lui Mendeleev” al erotismului carnal. Oricum, viziunea și obiectivul de ansamblu al autorului par să fi fost foarte ambițioase. Regresiunea totală (a naratorului) în regnul animal, în biologicul elementar, în naturalul inanimat, ca un fel de ontogeneză răsturnată, este, probabil, cea mai radicală „fuziune în natură” (neomioritică) din ultima vreme. SCRIERI: Cartea păcatelor, Timișoara, 1996; Prunele electrice, pref. Dan Silviu Boerescu, Timișoara, 1996; 10 legende ale bluesului, Timișoara, 1997; Jertfă & Steag, Timișoara, 1999; Lia Mora, București, 2001; Poetica
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
Octavian Goga (2003). Cartea se vrea „o istorie alternativă a literaturii, în care să citim cu folos așezarea spațială a temelor, obsesiilor, proiectelor”. Or, din acest punct de vedere, primul volum al ciclului, Muntenia (2003), e un fel de oglindă răsturnată a Prozei românești de azi. Căci, dacă în textele critice din 1985 punctul forte îl constituiau profilurile de autor, aici sunt reduse adesea la caracterizări sumare și arbitrare. În schimb, acum există un riguros scenariu (meta)narativ, care se articulează
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
văzute la luminile rampei, sunt interpretate din perspectiva unei judecăți globale asupra fiecărui autor. Bunăoară, comicul dramaturgiei cehoviene - afirmă criticul - emană din două surse: atitudinea autorului față de personaje și răsturnarea dramaticului. „O comedie autentică, serioasă, e în fapt o dramă răsturnată”, aserțiune demonstrată în cronicile la Unchiul Vania și Trei surori. Consacrându-i lui Teodor Mazilu și un medalion omagial postum, exegetul relevă că, în teatrul său, „aproape fiecare replică se transformă miraculos, luând forma tainică a aforismului”. Când consemnează momente
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
cunoașterii, așa cum eroarea este o deviere nepatologică a cunoașterii; în sfera realității metafizice, credința se află la polul opus în raport cusuperstiția. Caracteristicile psihopatologice ale delirului Delirul este un fenomen psihopatologic primar. El este o formă de cunoaștere și interpretare răsturnată a realității, prin faptul că este o alterare a judecății logice. Termenul de delir are mai multe niveluri sau grade de semnificație: o convingere fermă, extraordinară pentru bolnav, o certitudine personală, subiectivă, este imprevizibil în raport cu celelalte experiențe ale bolnavului, conținutul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ori „tăbăciți”. Nimeni nu ar trebui să creadă că poate fi ferit, ca individ ori țară, de asemenea scene, căci este o urmare logică a oricărei dictaturi puse în dificultate de necesitatea rezolvării unor situații („binele” oamenilor devine o valoare răsturnată) sau a oricărui regim derivat din ideologii imposibil de aplicat altfel decât, consecvent, în asemenea mod. Oficializarea reprezentării private a propriei vieți. Studiu de caz: dosarul de cadre al unui profesor universitar, 1950-1965tc " Oficializarea reprezentării private a propriei vieți. Studiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mistic, e un gnostic. El nu aspiră la contopirea cu un factor transcendent prin anularea realității, ci aspiră să recupereze tocmai această realitate ocultată, camuflată - după caz - de mâzga ideologiei sau de poleiala „culturii”. De fapt, aici există un gnosticism răsturnat: eul liric nu urmărește vreo abolire a contingentului pentru a evada într-un iluzoriu spațiu numenal și încearcă tocmai o recuperare a fenomenelor banale, efemere, prozaice, dar atât de reale. Nu degeaba își mărturisise poetul dorința ca în/prin poezie
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența, capătă atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă pasăre de apă,/ a murit în mâinile noastre groase de nepăsare”. Mecanismele poetice sunt mereu răsturnate, materialității i se substituie impalpabilul: „inelul de logodnă rotund ca un sărut/ pentru iubita mea tânără ca inima privighetorii” (Inel de logodnă). Investigând teritorii noi, în atingere cu poetica suprarealistă, imaginile câștigă în noutate, pierzând însă din suplețe, din fluiditate
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
românești, îngr. și pref. Ruxandra Cesereanu, Pitești, 2000; Dumitru Țepeneag, Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, București, 2000, passim; Micu, Ist. lit., 616; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, I, Craiova, 2003, 93-104; Dumitru Țepeneag, Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuț, Pitești- București, 2003, 99-145; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 270-284; Alex. Ștefănescu, Zoom critic, RL, 2003, 51-52. D.Mc., N.Br.
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
caldă peste ochii închiși, și știind/ că dincolo, odată ce-am coborât în această maree/ neschimbătoare de umbră, odată ce am trecut/ strada, și am să urc iarăși o treaptă măruntă/ ar putea fi la fel - numai că într-un timp răsturnat/ invers, ca într-o oglindă, în umbră,/ se cuvine deci să lăsăm acum să crească/ în noi valul acesta de somn - somn de culoare adâncă/ și caldă a soarelui, să adăstăm la marginea înceată/ a străzii bătute de soare - să
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
visul, reveria și realitatea de infern din „a XX-a vale” a plângerii, „ascultând” corul vocilor celor neantizați într-o fracțiune de secundă și alăturând vocea poetului, solidar cu ei în fața morții: „Pot să prefac orice munte/ într-un nimic răsturnat,/ o piramidă a golului/ cu creștetu-n jos,/ o colosală cupă de beznă!” (Glasul demonului din a XX-a vale). Pictural și muzical, retoric și liric, veritabil oratoriu, Surâsul Hiroșimei a avut nenumărate transpuneri teatrale, a prilejuit recitaluri, a fost pus
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
sarturi, ca niște menghini; o forță nevăzută, binevoitoare, mă salvase; scuturat de-un fior, mi-am venit în fire. Și iată că, la nici patruzeci de stînjeni în fața vasului nostru, un cașalot uriaș se rostogolea prin apă ca o fregată răsturnată, iar spinarea-i lată, neagră și lucioasă ca a unui etiopian, strălucea aidoma unei oglinzi în razele soarelui. Legănîndu-se leneș în troaca dintre două talazuri și scuipîndu-și din cînd în cînd jetul aburos, cașalotul semăna c-un burjui pîntecos ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Dacă zeii vor să le vorbească deschis și cinstit oamenilor, să le vorbească pe șleau, nu să facă aluzii obscure, clătinînd din cap ca niște babe. Cărați-vă de-aici! Amîndoi sînteți polii opuși ai aceluiași lucru: Starbuck e Stubb răsturnat, iar Stubb e Starbuck răsturnat - amîndoi la un loc sînteți omenirea, iar Ahab e singur printre milioanele de oameni de pe pămînt, el n-are ca vecini nici pe zei, nici pe oameni! Mi-e frig, mi-e frig, tremur! Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vorbească deschis și cinstit oamenilor, să le vorbească pe șleau, nu să facă aluzii obscure, clătinînd din cap ca niște babe. Cărați-vă de-aici! Amîndoi sînteți polii opuși ai aceluiași lucru: Starbuck e Stubb răsturnat, iar Stubb e Starbuck răsturnat - amîndoi la un loc sînteți omenirea, iar Ahab e singur printre milioanele de oameni de pe pămînt, el n-are ca vecini nici pe zei, nici pe oameni! Mi-e frig, mi-e frig, tremur! Ce se-aude? Hei, voi cei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
este Înfățișată ca o forță organizată și mai ales să ofere o rezolvare Întrucâtva idilică, neverosimilă a luptei de clasă. (Ă). Dar și hiperbolizarea neveridică a șovăielilor sărăcimii satului și rapida convingere a mijlocașilor poate să ofere cititorului o imagine răsturnată a Însemnătății politice a păturilor cuprinse În țărănimea muncitoare, poate sugera că țărănimea mijlocașă este forța principală politică pe care se sprijină clasa muncitoare la sate, nu cea săracă”. Vera CĂLIN 43: „Întrerupându-și Negura, trilogia războiului, pentru a scrie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
așa cum au făcut-o unii apologeți), dar e inevitabil să constatăm încordarea din scrierile sale, efortul de a oferi un context plin de semnificație asasinatelor misterioase și evoluției detectivilor misterioși: lipsa de sens în ordine existențială, absurditatea oricărui act criminal. Răsturnată, purtând stigmatul autodistrucției, lumea aparent liberă și liberală în care-și plasează Chandler acțiunea romanelor este una dornică să se contemple în astfel de oglinzi devoratoare. Acuzația că ar perverti, prin scrisul său, existența „culturii inteligente” sună astăzi ridicol. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un playback, în jargonul de televiziune întrebuințat de Chandler (Marling, 1986, p. 149). Nu e singura explicație oferită de exegeți. E bine cunoscut obiceiul lui Chandler de a croi narațiunea în jurul unor femei criminale. De data aceasta, scenariul e spectaculos răsturnat: deși e înfățișată de la început până aproape de final drept suspecta numărul unu în comiterea a diferite infracțiuni, Betty se dovedește victima unor circumstanțe împotriva cărora nu poate face nimic. E necesară intervenția providențială a lui Marlowe pentru ca adevărul să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
instanță pământească, nu poate pedepsi...”. Semnele de punctuație au un caracter convențional, fiindcă forma acestora nu e cerută de conținutul exprimat (semnul Întrebării și cel al exclamării din limba română sunt folosite bunăoară și În limba spaniolă, dar sub formă răsturnată, la Începutul propoziției: ¡Hola! („Salut!”); żCómo te llamas? („Cum te cheamă?”). S-a demonstrat că, inițial, câteva semne de punctuație puteau fi folosite unele În locul altora. S-a ajuns apoi la o specializare a funcției acestora, ținând seama de context
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
doar la sfârșitul propozițiilor și al frazelor interogative poate crea anumite dificultăți pentru cititor, care nu cunoaște de la Început sensul interogativ al propoziției sau frazei respective. Pentru a remedia acest neajuns, limba spaniolă, de pildă, folosește semnul Întrebării În formă răsturnată și la Începutul propoziției sau al frazei. Sub influența limbii spaniole, s-a Încercat și la noi introducerea acestei metode, dar procedeul a rămas izolat. În general, nici acest semn nu creează mari dificultăți. Iată câteva reguli de utilizare a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
al doilea volum, publicat în 1989, opera lăsată de B. Subiectivizată pregnant, lirica sa - în multe cazuri constituită pe un nucleu narativ sau livresc: fapte de viață și informație culturală din registre variate - pornește de la evenimente personale și mitologeme puțin răsturnate (cu ecouri blagiene și soresciene). Primele creații sunt ușor neguroase, tentative de evaziune dintr-o lumină aridă de care poeta are oroare. Un vag presentiment al extincției se ghicește în autoironia abia schițată cu care moartea e imaginată ca evadare
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]