141,440 matches
-
i se va ierta niciodată că a fost perceput drept simbolul răsturnării dictaturii comuniste. El a încurcat multe socoteli chiar începând cu amiaza lui 22 decembrie — ca să nu mai vorbesc de lunile de dizidență activă, când mulți dintre vitejii de după război își rodeau prin ascunzișuri unghiile, incapabili să depășească frica patologică de consecințele eventualei exprimări a nemulțumirii față de demența lui Ceaușescu. Etichetat — în funcție de moment și necesități — când nebun, când țigan, când spion ruso-maghiaro-americano-israelian, când hoț și bețiv, când impostor și escroc
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
a adolescenților care se simt excluși din societate, nu trebuie pus la index, ci înțeles și asumat. l Ales președinte al Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu n-a părut foarte fericit de această funcție. NAȚIONAL, care are un război personal cu CTP a comentat de-a dreptul răuvoitor această alegere, încercînd să dea de înțeles că redactorul șef al ADEVĂRULUI și-a luat de sus colegii prin declarația sa că nu și-a dorit această funcție. Explicația colegilor de la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
să spun de la apariția ei, în 1968, și de aceea nu pot să accept teoria după care cei ce au îndrăznit au făcut rău breslei și tot nu au reușit să fie demni. E ușor să vehiculezi teorii după încheierea războiului, așa cum fac tot mai mulți "revizioniști" de ocazie, apăruți dintre cei ce n-au îndrăznit atunci sau dintre cei ce n-au trăit în epocă. Țin minte ce bine îmi făceau atunci "rubricile" revistei, inclusiv cronicile dvs., domnule Manolescu. "Antijurnalele
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14156_a_15481]
-
parte. Sper să fie readus unde întemeietorul lui a vrut să fie. - Ați fost interesat și de personalitatea lui Enescu. L-ați cunoscut? - Da, sigur, și chiar de aproape: am fost de mai multe ori poftit la Sinaia, în refugiul războiului unde în fiecare duminică ne cânta îndelung la pian, în vila lui de pe Cumpătul. Într-una din ședințe, ne-a recitat crâmpeie din "Oedip" cu un glas extraordinar de cald. Am rămas siderat ascultându-l! Latura mondenă a recepției acestui
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
lui N.N. Tonitza urmată de prima descoperire cu care mă fermecase - chiar țin să vă arăt isprava - este " Desenul Alfabetulului viu pentru oameni mici și oameni bătrâni al lui N.N. Tonitza". - Domnule Brezianu, cum era viața culturală între cele două războaie? - Efervescentă, plină pe toate tărâmurile cu oameni de bună credință, cinstiți și de ispravă. Se țineau conferințe la Fundația Regele Carol - care acuma pe nedrept se numește doar Fundația Națională, suveranul fiind exoflisit de propria lui ctitorie: placa de pe frontispiciu
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
pe toate tărâmurile cu oameni de bună credință, cinstiți și de ispravă. Se țineau conferințe la Fundația Regele Carol - care acuma pe nedrept se numește doar Fundația Națională, suveranul fiind exoflisit de propria lui ctitorie: placa de pe frontispiciu distrusă în timpul războiului, a fost refăcută din marmură roșie, dar a "devenit" doar "națională’ fără să mai poarte numele cititorului care a cumpărat și terenul și pe care a clădit din banii lui această Fundație; în fața ei - s-a și uitat - i s-
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
i s-a ridicat statuia ecvestră a lui Ivan Mestrovic - smulsă de pe soclu de o haită de derbedei comuniști care primiseră această cumplită sarfcină. Dar deviez, mă iertați. - Nu-i nimic, e interesant. - Vorbesc mereu în zig-zag -uri... - Dar experiența războiului, cum ați trăit-o? - Războiul ultim? Ori penultim? - Sper să fie ultimul! - Deocamdată suntem oarecum înarmați și chiar americanizați. Pe plaje avem astăzi ostași care au debarcat, în fine... Odinioară eram doar "sergent teterist" și, cum îmi plăceau foarte mult
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
ecvestră a lui Ivan Mestrovic - smulsă de pe soclu de o haită de derbedei comuniști care primiseră această cumplită sarfcină. Dar deviez, mă iertați. - Nu-i nimic, e interesant. - Vorbesc mereu în zig-zag -uri... - Dar experiența războiului, cum ați trăit-o? - Războiul ultim? Ori penultim? - Sper să fie ultimul! - Deocamdată suntem oarecum înarmați și chiar americanizați. Pe plaje avem astăzi ostași care au debarcat, în fine... Odinioară eram doar "sergent teterist" și, cum îmi plăceau foarte mult caii, făcusem stagiul la Regimentul
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
ultimul! - Deocamdată suntem oarecum înarmați și chiar americanizați. Pe plaje avem astăzi ostași care au debarcat, în fine... Odinioară eram doar "sergent teterist" și, cum îmi plăceau foarte mult caii, făcusem stagiul la Regimentul 4 Roșiori "Regina Maria". A venit războiul care m-a mobilizat fiind trimis ca magistrat la Curtea Marțială din Odessa - un oraș splendid, pe țărmul Mării Negre, admirabil, franțuzesc; era plin de case princiare, cu scări cu trepte de marmură ce coborau până în mare. O frumusețe! La Operă
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
m-a trimis cu un mesaj secret către Antonescu, după care nu m-am mai întors, fiind demobilizat. Astfel că nu am mai văzut premiera "Cyrano de Bergerac" pusă în scenă de Maican și nici urmarea marțială a atentatului. - Terminarea războiului v-a prins la București? - Da. În afară de barbarul final, am bune amintiri din Odessa; mulți ruși erau cumsecade. O babușca unde dormeam făcea zilnic ceai, arătându-mi cum bucățile de zahăr trebuiau, mai întâi, muiate... - Spuneți-mi, domnule Brezianu, cum
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
mi s-a întâmplat nimica rău. - Putem spune că există o putere a blândeței, a delicateței, care poate să învingă orice teroare? - Nu mi-am pus această bizară problemă. - Dacă ați compara viața de acum cu aceea dintre cele două războaie, ambele în libertate, care ar fi totuși diferența dintre ele? - Uriașă! O prăpastie gigantă! Viața politică de atunci era palpitantă și democratică sută la sută; mergeam la Parlament fiind șef de cabinet în departamentul ministrului de Interne Vaida Voievod și
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost prevenit la Paris să mă întorc în țară. Aveam doi copii minori la București. Vă închipuiți în ce situație mă aflam. Iar în România au început împotriva mea și a soției mele tot felul de presiuni ca să vin
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
o speranță de normalitate: vom avea, în fine, o ediție completă a dicționarului-tezaur al limbii române. Pus de la început sub patronajul Academiei, dicționarul a fost elaborat mai întîi (din 1905) sub conducerea lui Sextil Pușcariu, fiind reluat după al doilea război mondial (ca "serie nouă"), sub coordonarea lui Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași; în prezent redactorii responsabili sînt Marius Sala și Gheorghe Mihăilă. Volumul recent apărut e redactat
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
firmele nerentabile ale statului. Această idee e ingenioasă, dar nu-l văd pe dl Iliescu învățînd pe de rost replici fabricate în laboratorul de scenarii al ministrului Dîncu. Mai există ipoteza că între Cotroceni și Palatul Victoria se duce un război pentru putere între grupările din jurul premierului și din curtea președintelui. Deși interesantă, nici această teorie nu cred că stă foarte bine pe picioare. Și asta tot din "vina" dlui Iliescu, căruia nici prin cap nu cred că-i trece să
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
Barbu Cioculescu La Geneva a luat de curând sfârșit o conferință internațională dedicată celor fără de urmă dispăruți - în conflagrații (războaie civile, atentate, masacre etc.), nenumărați se pare și de pe toate meridianele globului. Dispăruți? Oricine citește comunicate află că într-un naufragiu, bunăoară, au pierit unsprezece pasageri și sunt dați dispăruți încă o sută unsprezece. Nici o altă știre ulterioară nu ne
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
ruse, pe cînd din partea cecenilor avem doar o derivă teroristă, pentru că cecenii, în general, nu atacă populații dezarmate și nu trimit sinucigași în metroul de la Moscova. Combatanții ceceni nu atacă decît alți combatanți, sau atacă clădiri oficiale. Ei practică un război de supraviețuire și sînt mai degrabă niște partizani, iar nu niște teroriști. În schimb, armata rusă a desăvîrșit distrugerea unui oraș cu 400.000 de locuitori? Groznyi, în care a fost vizată cu bună știință o populatie civilă, din care
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
monumental și toată lumea dorește un om tare care să împiedice extinderea acestui haos ieșit din 70 de ani de comunism. D.A.: Toată lumea, cine e toată lumea? A.G.: Vorbesc de autoritățile democratice din Europa și din Statele Unite. D.A.: Nu credeți că iminentă războiului din Irak a putut juca un rol aici, oferindu-i Rusiei o nouă respectabilitate? A.G.: Mă rog, ca pretext poate, pentru că Rusia obținuse deja această respectabilitate, atît din partea europenilor, care l-au întîlnit pe Puțin încă în vara lui 2000
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
teroriști absoluți. Deocamdată, trebuie să le mulțumim cecenilor pentru că nu comit atentate a la Bin Laden. D.A.: Care e soarta refugiaților ceceni în Europa? A.G.: Catastrofală. O țară cum e Suedia, care s-a distins primind dezertorii americani din timpul războiului din Vietnam, trimite acum înapoi în Rusia cei cîțiva zeci de refugiați ceceni de pe teritoriul său. D.A.: Putem spune că Suedia se teme de Puțin? A.G.: Nu știu de ce se teme Suedia, știu că e o țară irealista și... în
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
în acest moment un pompier piroman. Reproduce în Cecenia ceea ce rușii au făcut în Afganistan. D.A.: Pentru că am vorbit de morală, să discutăm puțin despre atitudinea țărilor E.E. Cum vă explicați că un pacifist că Havel poate sprijini un eventual război în Irak? A.G.: Uitați, Havel a sprijinit întotdeauna dreptul cecenilor la independență. A sustinut întotdeauna că rușii n-au ce căuta în Cecenia, si a inteles pericolul reprezentat de Rusia atunci cînd se deda la războaie etnocide, care riscă să
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
poate sprijini un eventual război în Irak? A.G.: Uitați, Havel a sprijinit întotdeauna dreptul cecenilor la independență. A sustinut întotdeauna că rușii n-au ce căuta în Cecenia, si a inteles pericolul reprezentat de Rusia atunci cînd se deda la războaie etnocide, care riscă să ducă la genocid. Havel nu e singurul care crede că Rusia rămîne un pericol, mai există și ruși cît se poate de onorabili și de rezonabili care gîndesc la fel. De exemplu, istoricul Afanasiev, a cărui
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
tocmai cu viața oamenilor. Dublă primejdie, căci aici asemenea cărți nu sunt prea dese și, cînd apar, stîrnesc curiozitatea oamenilor și conving. Pe unii i-ar putea fascina în asemenea măsură încît ceea ce ei numesc zmeologie să ia amploare, în ciuda războiului pe care se pregătesc să-l pornească împotriva zombalilor lor. Dar poate de aici vine și ultimul nostru motiv de liniște. Cartea a fost tare bine primită de subspecia de oameni numită critici literari, or - acestea sunt vorbe ce mi
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
92 de ani. Vă urez să fiți sănătos în continuare. - Mulțumesc foarte mult! - V-ați afirmat în viața literară în climatul de libertate și democrație pe care-l cunoștea România în anii ’30. Unii descriu idilic intervalul dintre cele două războaie. Alții îl ponegresc. Cum a fost, de fapt? - A fost o perioadă foarte efervescentă și, într-adevăr, se poate vorbi despre ea și pozitiv și negativ. Cultura și întreaga noastră viață au avut o înflorire formidabilă. După ce se realizase unitatea
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
problema apartenenței noastre la Europa, mai ales din punct de vedere cultural, pentru că eram la curent cu toată mișcarea intelectuală, economică și politică de pe continent și nu numai. - S-ar fi reușit, fără îndoială, dacă nu era fractura din timpul războiului, iar apoi instaurarea comunismului. - Din păcate, această generație care începuse foarte bine a fost stopată odată cu începutul războiului. A fost o generație dezavantajată de istorie, „scoasă din circulație" exact la începutul maturității, cînd ar fi putut da lumii tot ce
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
mișcarea intelectuală, economică și politică de pe continent și nu numai. - S-ar fi reușit, fără îndoială, dacă nu era fractura din timpul războiului, iar apoi instaurarea comunismului. - Din păcate, această generație care începuse foarte bine a fost stopată odată cu începutul războiului. A fost o generație dezavantajată de istorie, „scoasă din circulație" exact la începutul maturității, cînd ar fi putut da lumii tot ce avea mai bun. Mulți au luat calea exilului, și mai mulți au înfundat pușcăriile... - E un semn bun
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
au fost momente cînd mi-a fost frică să-l țin (mai ales după 1944) și să aștern pe hîrtie tot ce gîndeam, simțeam și sufeream atunci. Mi-au rămas totuși cîteva caiete din perioada ’36-’40, unul din timpul războiului și acesta pe care l-ați pomenit și pe care l-am publicat în ultimii ani. După părerea mea, jurnalul este creația cea mai interesantă din punct de vedere biografic și spiritual, fiindcă aici mă exprim pe mine însumi în
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]